ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ

Lector univ. dr. SANDU MIHAELA CORNELIA

Facultatea de Administraţie şi Afaceri
Universitatea din Bucureşti

„Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu
ea.” (Hipocrate)

STRUCTURA LUCRĂRII:

1. Modele ale sistemelor de sănătate la nivel global

2. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate în România
3. Asigurările private de sănătate vs. abonamentele medicale în România
4. Analiza unor date financiare reprezentative pentru domeniul sănătăţii
5. Eficienţa sistemelor de sănătate – analiză comparativă
6. Concluzii şi discuţii

MODELE ALE SISTEMELOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL GLOBAL

La ora actuală, la nivel global, întâlnim 3 mari modele ale sistemelor de îngrijire de sanatate1:

1. Sistemul de asigurări sociale de sănătate de tip Bismarck

o Numit după numele omului de stat Otto von Bismarck, care l-a introdus în
Germania la sfârşitul secolului 19
o Germania, Franţa, Belgia, Suedia, Austria, Olanda, Luxemburg, România
o Caracteristicile unui astfel de model:
Primele de asigurare sunt obligatorii şi depind de venitul realizat şi nu de
starea de sănătate a persoanelor asigurate

1
Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011
 Acoperire mare a populaţiei – orice persoană trebuie să fie protejată în mod
obligatoriu în caz de îmbolnăvire de către o casă de asigurări (principiul
acoperirii universale)2
Între diferite categorii sociale se crează solidaritate: bolnavii, consumatori
de servicii cu cei sănătoşi are doar contribuie la fondul de sănătate, bătrânii
cu tinerii, cei bogaţi cu cei cu venituri mai reduse, familiile fără copii cu
cele cu numeroşi copii (principiul solidarităţii)
Fondurile sunt manageriate de agenţii/ Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate
Cetăţenii îşi aleg liber medicul de familie
Aceste case de sănătate contractează spitalele şi medicii de familie sau
medicii specialişti pentru ca seviciile medicale să fie oferite pacienţilor
În contractele cu medicii specialişti se stipulează o anumită taxă pe serviciu
sau taxă pe beneficiar, iar spitalelor li se alocă anumite bugete
o Avantajele unui astfel de model3:
Performanţe medicale destul de ridicate
o Dezavantaje4:
Cele mai mari cheltuieli din Europa
Costuri administrative ridicate
În multe ţări cu sistem de asigurări sociale, finanţarea seviciilor de sănătate este mixtă: pe
lângă fondurile de boală constituite din primele de asigurare putem întâlni şi impozitare,
plata directă, co-plata, asigurările private

2. Sistemul naţional de sănătate numit şi Beveridge

o Numit după numele economistului englez William Beveridge – cel care l-a
introdus în Anglia în anul 1948
o Marea Britanie, Italia, Spania, Irlanda, Portugalia, Islanda, Danemarca, Finlanda,
Norvegia, Grecia
o Caracteristicile unui astfel de model:
Principala sursă de finanţare sunt impozitele/ taxele generale (finanţare de
la buget)5
Este controlat de guvern

2
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
3
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
4
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
5
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
 Există şi un sector privat, de asemenea
Acces liber la servicii pentru toate persoanele
Acoperirea generală a populaţiei cu servicii de sănătate
Conducerea se asigură prin intermediul autorităţilor de stat
Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de numărul pacineţilor de pe listă
şi pot primi sume suplimentare pentru numărul de imunizări, examinări de
tip screening pentru diferite tipuri de cancer, etc.
Medicii specialişti din spitalele de stat sunt salariaţi
o Avantaje6:
Impact pozitiv asupra stării sănătăţii
Relativ ne-oneros (nu este dificil să fie suportat de către populaţie)
o Dezavantaje7:
Perioade lungi de aşteptare pentru anumite acte medicale la medicul de
familie (Pacienţii îşi aleg singuri medicul de familie dar există limitări
asupra medicului specialist sau spitalului unde ar puea fi trimişi ulterior +
medicul de familie decide!)
Medicii nu sunt stimulaţi
Doză mare de birocraţie
o Indicatorii sintetici care reflectă eficienţa serviciilor de sănătate şi nivelul de
dezvoltare socio-economică sunt:
Speranţa de viaţă la naştere la femei – 81 de ani; la bărbaţi – 76 de ani;
Mortalitatea infantilă – 5,2 decese 0-1 ani la 1000 de nou născuţi vii

3. Sistemul de asigurări private de sănătate

o Acesta se bazează pe prime de asigurare stabilite în funcţie de starea de sănătate a
persoanei, precum şi de riscurile persoanelor asigurate
o Este specific SUA

Având în vedere diferenţa istorică, politică, economică, culturală din ţările europene, precum şi
elemente specifice pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, avem de-a face cu 5 modele
diferite ale asigurărilor sociale de sănătate8:

Modelul continental sau Birmarck

Modelul anglo-saxon
Modelul nordic
Modelul mediteranean (al Europei de sud)
6
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
7
Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in Romania and in other
European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics.
Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409
8
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
 Modelul caracteristic Europei centrale şi de est

Primele 4 modele ale sistemelor de sănătate au fost acceptate şi dezbătute de către cercetători
(Sapir, 2006, p. 375; Ferrera, 2013; Sengoku, Emerging Eastern European Welfare States: A
Variant of the “European” Welfare Model?, 2003; Casalegno, 2006). În ultima perioadă se pare că
a fost acceptat şi al cincilea, caracteristic fostelor ţări comuniste (Sengoku, Emerging Eastern
European Welfare States: A Variant of the “European” Welfare Model?, 2003, S. 231; Casalegno,
2006).

Cele cinci modele sunt rezultatul diferenţele dintre ţările UE din punct de vedere al nivelului de
trai, care sunt unele însemnate. Se pot vedea în tabelul următor valorile privind cheltuielile pe cap
de locuitor pentru protecţia socială (euro).

Tabelul 1: cheltuielile pe cap de locuitor pentru protecţia socială9

Diferenţe semnificative între ţările UE se înregistrează şi în cazul procentului din PIB care merge
către domeniul sănătăţii.

9
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
Tabelul 2: procent din PIB către sănătate10

Vom vedea în continuare câteva din caracteristicile celor 5 modele care se diferenţiază din punct
de vedere economic, politic, cultural, istoric:

Modelul nordic11,12:

Ţările din Nordul Europei: Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Ţările de Jos
sistem de ajutor social gratuit
nivel ridicat de protecţie socială
nivel ridicat de percepere de impozite
intervenţie extinsă pe piaţa de muncă, mai ales sub forma stimulării căutării de joburi

10
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
11
http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65
12
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
Modelul anglo-saxon13,14:

Marea Britanie şi Irlanda

asigurări colective mai limitate pentru protecţie socială, în special pentru a amortiza
impactul evenimentelor care ar putea conduce la sărăcie
importanţa pe care o au măsurile active pentru combaterea şomajului, precum şi prin
transferurile monetare orientate în principal către populaţia activă

Modelul continental15,16:

Austria, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg

asigurarea asistenţei sociale prin sisteme bazate pe asigurare publică
rolul limitat al pieţei în ceea ce priveşte asigurarea asistenţei sociale

Modelul mediteranean (Europa de Sud)17,18:

Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Turcia

protecţia ocupării legale a forţei de muncă
scăderea nivelului de beneficii pentru şomaj
cheltuieli mici pentru pensii

Modelul Europei Centrale şi de Est19:

Aceste ţări au adoptat un sistem social existent după căderea comunismului în 1989
Acest model este caracteristic ţărilor fost comuniste, acestea fiind grupate tocmai pentru
istoria şi politica lor asemănătoare înainte de 1990
Cum între ţări există diferenţe, este clar că au fost aplicate măsuri diferite
Conform Beblavy20 se pare că ţările fost comuniste nu pot fi asociate în totalitate cu unul
dintre sistemele sociale menţionale anterior
În anii ’90 au avut loc anumite reforme sociale şi politice cu anumite caracteristici
comune:
Diferenţe ale reformelor:
o Polonia a depus eforturi serioase pentru creşterea bunăstării
o Bulgaria a ales să scadă cheltuielile
o Ucraina a menţinut nivelul cheltuielilor

13
http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65
14
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
15
http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65
16
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
17
http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65
18
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
19
Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015
20
Beblav , M., New welfare state models based on the new member states’ experience? Comenius University. Bratislava: Slovak
Governance Institute, 2008
 o Polonia şi Ungaria au crescut beneficiile pentru pensionarea timpurie
o Bulgaria şi România au redus beneficiile şomerilor şi au extins acoperirea pentru
persoanele cu dizabilităţi
Sistemele de sănătate din Estul Europei sunt bazate pe contribuţia la asigurările sociale de
sănătate
Acoperă atât persoanele angajate cât şi membrii familiilor acestora

În anul 2012, se pare că sistemele de sănătate din Uniunea Europeană aveau următoarea formă de
finanţare:

Tabelul 3: Finanţarea sistemelor dă sănătate din ţările UE (% din PIB şi tip de finanţare)21

21
Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States, Economic Insights – Trends and
Challenges, vom LXIV, No 1/2012
SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

Scurt istoric22:

Înainte de 1997 – fondurile sistemului de sănătate din ţara noastră erau manageriate de
către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene, plus cea din Bucureşti

Perioada 1990 – 1998: finanţarea sistemului de sănătate provenea din următoarele surse:

Bugetul de stat

Extern: Banca Mondială, Phare, donaţii

În anul 1999 intră în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate;

Sistemul de sănătate conturat este unul de tip Bismarck

Se pun bazele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate precum şi a Caselor de

Asigurări Judeţene

În perioada 1997 – 2001: Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost
modificată succesiv prin O.U.G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000.

În anul 2002 apare Legea 145/2002 (îmbunătăţire a legii 145/1997)

În anul 2006 CNAS a preluat o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de
Pensii și Asigurări Sociale - concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

În anul 2007, odată cu aderarea României la UE, CNAS îi revin noi responsabilităţi (card
european de sănătate, tratamente în srăinătate, tratamente la noi pentru cetăţenii din alte
ţări membre UE)

În anul 2008 se introduce Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de

Sănătate SIUI

În anul 2012 se introduce reţeta medicală electronică SIPE

În anul 2014 se introduce dosarul electronic al pacientului DES

În anul 2013, conform CNAS, situaţia persoanelor care beneficiază de asigurarea socială de
sănătate este următoarea23:

„7.885.664 de români plătesc contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS):

22
http://www.cnas.ro/page/scurt-is.html
23
http://www.economica.net/sanatatea-necosmetizata-7-88-de-mil-contribuie-pentru-4-55-mil-plateste-statul-5-73-mil-
scutiti_43291.html#n
 6.500.891 de salariaţi;

846.837 de pensionari cu venituri peste 740 de lei;

188.583 de liber profesionişti;

126.081 de persoane care plătesc CASS de 5,5%, calculat la salariul minim brut pe
ţară (conform alineatului 9, articolul 259 din Legea Sănătăţii);

80.159 de persoane care au dobândit calitatea de asigurat în baza contribuţiei la

asigurările de sănătate stabilite în raport cu venitul din agricultură;

5.082 de străini cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie stabilită de Legea
nr. 122/2006 privind azilul în România;

1.528 de persoane cu venituri din chirii plătesc contribuţia la Sănătate;

3.075 de persoane cu venituri din dividende plătesc CASS;

795 de persoane cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală achită CASS;

1.004 de persoane care realizează alte venituri impozabile reglementate de Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal;

693 de persoane care se asigură facultativ;

367 de lucrători migranţi, cu domiciliul sau reşedinţa în România plătesc CASS;

130.569 de persoane încadrate în alte categorii de asiguraţi decât cele antemenţionate,

care plătesc CASS.

Peste 4,55 de milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate,
dar sunt scutiţi de la plata CASS. Instituţiile statului care răspund de ei le achită
contribuţia la sănătate:

2.834.299 de pensionari cu venituri mai mici de 740 lei;

900.196 de pensionari de invaliditate;

414.967 de persoane majore care fac parte din familii beneficiare de ajutor social;

292.210 de şomeri sau beneficiari de alocaţie de sprijin;

69.561 de persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea

vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a
vârstei de 3 ani;
 40.609 persoane care execută o pedeapsă, sau sunt în arest preventiv;

1.297 de români parte a personalului monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa

Secretariatului de Stat pentru Culte;

499 de străini aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării sau expulzării; victime
ale traficului de persoane care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii
identităţii, şi sunt cazate în centrele special amenajate;

26 de victime ale traficului de persoane.

5,74 milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu
contribuie. Pentru ei nimeni nu plăteşte CASS:

3.933.458 de copii în cadrul familiei;

885.753 de coasiguraţi, adică soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii, aflaţi în
întreţinerea unei persoane asigurate;

480.470 de tineri cu vârsta 18-26 ani care sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu sau
studenţi şi care nu realizează venituri din muncă;

164.889 de persoane majore cu handicap, care nu realizează venituri;

67.868 de persoane scutite de la plata CASS prin Decretul Lege nr. 118/1990 care
stabileşte drepturile celor persecutaţi de dictatura instaurată din 6 martie 1945, celor
deportaţi sau prizonieri;

41.725 de copii încredinţaţi sau daţi în plasament unui serviciu public specializat ori
unui organism privat autorizat;

38.636 de persoane incluse în programele naţionale de sănătate, până la vindecarea

respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte
resurse;

38.241 de persoane care au făcut stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a

Serviciului Muncii între 1950 - 1961 care sunt scutite de la plata CASS, în baza legii
nr. 309 din 22 mai 2002;

38.166 de femei însărcinate sau lăuze care nu au niciun venit sau au venituri sub
salariul de bază minim brut pe ţară;

33.130 de veterani de război, invalizi şi văduve de război, scutiţi de la plata CASS în

baza legii nr. 44/1994;
 9.846 de persoane instituţionalizate în centre de îngrijire şi asistenţă care nu au medic
încadrat;

6.257 de tineri cu vârsta de maximum 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a
copilului şi care nu realizează venituri din muncă, sau nu sunt beneficiari de ajutor
social;

5.125 de revoluţionari din decembrie 1989 scutiţi de la plata CASS, în baza art. 3,
alineatul (1), litera b din legea 341 din 2004;

115 studenţi-doctoranzi scutiţi de plata contribuţiei (CASS);

76 de persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 51/1993 privind
acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie din considerente
politice, în perioada 1945-1989.”

ASIGURĂRILE PRIVATE DE SĂNĂTATE VS. ABONAMENTELE MEDICALE ÎN

ROMÂNIA

Asigurările private de sănătate din România au apărut ca urmare a neajunsurilor sistemului

public de sănătate. Acest tip de asigurare de sănătate este în relaţie directă cu apariţia spitalelor şi
clinicilor private care oferă de cele mai multe ori servicii de calitate mai bună decît o fac cele din
sistemul public.

Dintre avantajele apelării la sistemul privat de sănătate putem aminti:

Accesibilitate mai mare la medici şi aparatură de înaltă calitate

Timpul economisit prin durata de aşteptare scăzută (în spitalele publice este mereu
aglomeraţie)

Dezavantajele asigurărilor private de sănătate:

Costuri suplimentare
Nu toţi pot beneficia (cei care au diverse afecţiuni în momentul încheierii poliţei, cei care
au peste 65 de ani)

Spitalele şi clinicile private oferă de regulă două posibilităţi de plată:

Asigurările private de sănătate

Abonamentele
Conform valorilor furnizate de Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asiguraredin România24,
numărul asigurărilor private de sănătate a fost în continuă creştere în ultimii ani (tabelul 4):

Tabelul 4: Număr de contracte (asigurări private de sănătate) în vigoare la sfârşitul

perioadei de raportare - bucăţi

Anul Trimestrul Număr de contracte

2011 2 663

3 768

4 738

2012 1 620

2 877

3 797

4 6606

2013 1 5400

2 2125

3 5418

4 12065

2014 1 13869

2 53184

3 187843

4 141319

Abonamentele de sănătate25 au o istorie de aproape 20 ani în România. Creşterea numărului de

companii care au oferit asigurarea ca beneficiu angajaţilor a condus, în anul 2013, la dezvoltarea
pieţei până la o valoare de peste 200 de milioane de euro. În tot acest timp, asigurările private de
sănătate reprezintă în România o piaţă cu o valoare de 10% din cea a abonamentelor.

24
http://unsar.ro/
25
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/abonamentele-medicale-castiga-lupta-cu-asigurarile-private-de-sanatate-ce-castiga-
pacientul-11543976
Asigurările private de sănătate26, 27

Avantaje:
o Reţeaua extem de extinsă de furnizori medicali pe care o pune la dispoziţia
asiguraţilor: spitale, clinici, centre medicale, cabinete individuale, cu acoperire
naţională sau chiar internaţională
o Gama de servicii mai consistentă faţă de cea disponibilă printr-un abonament
o Investigaţiile şi tratamentele de care pacientul are nevoie (clinicile / medicii
gestionând doar partea de încasări )
o Există posibilitatea efectuării de tratamente de specialitate în străinătate.
o Costurile acoperite de asigurarea privată de sanatate sunt: spitalizarea, tratamentul
la domiciliu după externare, indemnizaţia pentru maternitate, consultaţii la medic
generalist, consultaţii, diagnostice si alte taxe plătite la medici specialişti (inclusiv
taxe plătite pentru analize medicale, radiografii, ecografii, RMN, computer
tomograf), intervenţii chirurgicale, servicii de ambulanţă.
Dezavantaje:

o Costul asigurării, dar trebuie să ne gândim că acesta este o consecinţă directă a

beneficiilor pe care le oferă.

o Includerea unei persoane într-o asigurare privată de sănătate este complexă

(investigaţii privind sănătatea persoanei)

o Asigurarea privată de sănătate nu acoperă tratamentele afecţiunilor pe care

asiguratul le avea anterior incheierii acesteia.

o Angajatorii nu includ asigurarile private de sănătate în pachetul salarial oferit

angajaţilor.

o Salariaţii care au încheiate asigurări private de sănătate nu beneficiaza de deducere

fiscală.

o Pot interveni probleme legate de decontarea serviciilor medicale.

Abonamentele de sănătate28, 29

Avantaje:
o Preţul relativ redus al acestuia.
o Al doilea lucru de apreciat este acela că abonamentul a devenit un bun vehicul de
marketing pentru furnizorii de servicii medicale private

26
http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cu-asigurarile-de-sanatate/#
27
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/Asigurarea-privata-de-sanatate-versus-abonamentul-la-o-clinica-privata.html
28
http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cu-asigurarile-de-sanatate/#
29
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/Asigurarea-privata-de-sanatate-versus-abonamentul-la-o-clinica-privata.html
 o Abonamentul de sănătate este accesibil unei mase mari a populaţiei, datorită
costurilor relativ reduse.
o Angajatorii includ, de cele mai multe ori, în oferta salarială abonamente de
sănătate.
o Poate fi urmarită evoluţia stării de sănătate a pacientului, pentru că acesta are un
dosar medical la clinica la care este abonat.
Dezavantaje:

o Limitare prin faptul că avem de-a face cu un singur furnizor medical

o De regulă sunt acoperite consultaţii, analize şi investigaţii cu un preţ mai mic,

pentru cele mai scumpe abonatul primind doar discount-uri.

o Tendinţă din partea medicilor de a fii mai restrictivi în a recomanda investigaţii sau
tratamente mai scumpe (căci, astfel, îşi cresc mult costurile).

ANALIZA UNOR DATE FINANCIARE REPREZENTATIVE PENTRU DOMENIUL

SĂNĂTĂŢII

Aşa cum se poate vedea în figura 1, PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2013 este foarte variat. Se
pare ca Luxemburg are cel mai mare PIB pe cap de locuitor – mai mult de 80000 euro, fiind urmat
de Norvegia şi Elveţia.

Figura 1: PIB-ul pe cap de locuitor, 201330

90,000
80,000
70,000
60,000
50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
0
Germany (until…

Lithuania
Cyprus
France
Spain

Latvia

Serbia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Greece

Slovakia
Netherlands

Portugal
Denmark

Estonia

Poland
Ireland

Italy

Malta
Croatia

Luxembourg
Hungary

Romania

Finland
Slovenia

Sweden

Iceland
Austria

Norway
United Kingdom

Switzerland

30
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
În ceea ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate, în anul 2013, se pare că Suedia
ocupă primul loc, urmată fiind de Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca. Procentul din PIB care
merge către sănătate în cazul României este cuprins între 5% şi 6%, fiind cel mai mic din Uniunea
Europeană.

Figura 2: Cheltuieli totale pentru sănătate exprimate ca procent din PIB (2013)31

14
12
10
8
6
4
2
0
Czech Republic

Hungary

Netherlands
Cyprus

Poland
Croatia

Portugal
Estonia
Finland

Romania
France

Ireland
Italy

Malta
Austria

Lithuania
Luxembourg
Germany

Latvia

Slovenia
Belgium
Bulgaria

Slovakia
Greece

Spain

United Kingdom
Denmark

Sweden
Luxemburg, Suedia, Olanda şi Danemarca sunt ţările UE care au cele mai mari cheltuieli
guvernamentale pentru sănătate pe cap de locuitor. Codaşele clasamentului sunt România şi
Bulgaria.

Figura 3: Cheltuieli guvernamentale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013)32

8,000
7,000
6,000
5,000
4,000
3,000
2,000
1,000
0
France
Cyprus

Lithuania
Belgium

Latvia

Spain
Bulgaria

Czech Republic

Greece

Poland
Netherlands

Slovakia
Hungary

Portugal
Romania
Denmark
Estonia

Italy
Ireland

Malta
Austria

Croatia

Finland

Luxembourg

Sweden
Slovenia

United Kingdom
Germany

Totalul cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, exprimate în dolari, au înregistrat în anul
2013 cele mai mari valori în Luxemburg, următoarele ţări ale Uniunii Europene fiind Suedia,
Danemarca, Olanda, Austria, Germania şi Franţa. În România, s-au alocat puţin peste 500 dolari
31
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
32
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
fiecărui cetăţean în anul 2013. La acest capitol, ţara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea
Europeană.

Figura 4: Cheltuielile totale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013)33

9,000
8,000
7,000
6,000
5,000
4,000
3,000
2,000
1,000
0

Greece
Cyprus

France

Lithuania
Italy
Latvia
Belgium
Bulgaria

Czech Republic

Netherlands

Slovakia

Spain
Poland
Portugal
Malta

Romania
Croatia

Denmark
Estonia
Finland

Hungary
Ireland

Luxembourg

Sweden
Austria

Slovenia
Germany

United Kingdom
Din totalul cheltuielilor pentru sănătate, un anumit procent merge către prevenţie şi servicii
publice de sănătate. Acest tip de servicii sunt construite cu scopul de a spori starea de sănătate a
populaţiei (vaccinare, analize, campanii de prevenţie). În acest caz, în anul 2012, pe primul loc, cu
cel mai mare procent distribuit se află România, urmată de Finlanda, Slovacia, Slovenia şi
Olanda.

Figura 5: Procentul din totalul cheltuielilor din sănătate distribuit către prevenţie şi servicii
publice de sănătate (2012)34

7
6
5
4
3
2
1
0

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru protecţia socială pe cap de locuitor, în anul 2013 pe primul
loc, cu cele mai mari cheltuieli s-a situat Luxemburg, urmat apoi de Norvegia, Elveţia,

33
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
34
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
Danemarca, Olanda şi Suedia, România aflându-se printre ţările codaşe alături de Serbia, Letonia
şi Bulgaria.

Figura 6: Cheltuielile totale pentru protecţia socială, pe cap de locuitor (2013)35

18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Cyprus
France

Lithuania
Latvia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Greece

Portugal
Spain

Slovakia

Serbia
Netherlands
Denmark

Estonia

Croatia

Hungary

Poland

Romania

Finland
Ireland

Italy

Malta

Sweden

Iceland
Luxembourg

Austria
Germany

Slovenia

Norway
United Kingdom

Switzerland
Locuitorii din Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Luxemburg şi Suedia plătesc peste
800 dolari, în timp ce ţările din fostul bloc comunist plătesc sub 300 de dolari, în timp ce
locuitorii din Româania şi Croaţia plătind chiar mai puţin de 100 dolari.

Figura 7: Plata directă (Out of Pocket Expenditure), dolari pe cap de locuitor (2013)36

1,200
1,000
800
600
400
200
0
Czech Republic

Netherlands
Cyprus

Latvia
France
Germany

Lithuania
Belgium
Bulgaria

Slovakia

Spain
Greece

Poland
Croatia

Denmark

Portugal
Estonia
Finland

Hungary

Romania
Ireland
Italy

Malta

Sweden
Austria

Luxembourg

Slovenia

United Kingdom

35
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
36
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
 PIB-ul pe cap de locuitor în cazul Statelor Unite ale Americii, ţară ce are un sistem de sănătate
bazat pe asigurările private de sîănătate, a fost în anul 2014 de aproximativ 40000 euro37. În ceea
ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate38, aceasta s-a ridicat la 17% în 2014.
Cheltuieli totale pentru sănătate, pe cap de locuitor au fost de 9403 euro şi plata directă (out of
pocket payment) de 1039 euro.

EFICIENŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE

Speranţa de viaţă în Europa, atât în rândul femeilor cât şi în rândul bărbaţilor, depăşeşte 70 de ani.
Este foarte adevărat că în ţările bogate (cu un PIB pe cap de locuitor mare), speranţa de viaţă este
mai mare decât în cazul celorlalte, dar nu putem spune că diferenţa este una semnificativă.

Figura 8: Speranţa de viaţă la naştere, 2014 (femei – albastru, bărbaţi – roşu)39

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Former Yugoslav…
Montenegro
Cyprus
France

Lithuania
Latvia
Belgium
Bulgaria

Slovakia

Serbia
Czech Republic

Spain
Greece

Netherlands

Albania
Denmark

Croatia

Finland
Estonia

Italy

Hungary

Poland
Portugal
Romania
Ireland

Malta

Sweden

Iceland
Liechtenstein
Luxembourg

Austria
Germany

Slovenia

Norway

Turkey
Switzerland
United Kingdom

Speranţa unei vieţi sănătoase se apropie de speranţa de viaţă la naştere pentru toate ţările europene
analizate.

37
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
38
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
39
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Figura 9: Speranţa unei vieţi fără probleme de sănătate bazat pe percepţia personală asupra
sănătăţii, 201440

90.0
80.0
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
Germany (until 1990…

Cyprus
France

Lithuania

Malta
Spain

Italy

Latvia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Greece

Netherlands

Slovakia
Hungary

Poland
Portugal
Romania
Denmark

Estonia
Ireland

Austria
Croatia

Luxembourg

Finland
Sweden

Iceland
Slovenia

Norway
United Kingdom

Switzerland
Figura 10: Procentul populaţiei care înregistrează probleme de sănătate şi îngrijire pe
termen lung, 201441

50.0
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
Germany (until 1990…

Spain

Cyprus
France

Lithuania

Romania
Belgium
Bulgaria

Greece

Latvia

Slovakia
Czech Republic

Netherlands

Portugal
Denmark

Estonia

Hungary
Ireland

Italy

Malta

Poland
Croatia

Finland
Luxembourg

Austria

Slovenia

Sweden

Iceland
Norway
United Kingdom

Switzerland

În cazul Statelor Unite ale Americii42, în anul 2014 speranţa de viaţă la naştere era de 79 ani iar
rata mortalităţii infantile de 22%.

40
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
41
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
42
http://apps.who.int/nha/database/Select/Indicators/en
În figurile următoare putem vedea valorile privind personalul medical la 1000 de locuitori, în anul
2012 pentru ţări din Europa, precum şi numărul paturilor disponibile în spitale.

Figura 11: Medici (Medical doctors) la 1000 de locuitori, 201243

300.0000
250.0000
200.0000
150.0000
100.0000
50.0000
0.0000

Former Yugoslav…
Germany (until 1990…

Cyprus
France

Lithuania
Latvia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Hungary
Spain

Netherlands

Poland
Portugal
Denmark

Estonia

Italy

Austria
Croatia

Romania
Ireland

Malta

Finland
Iceland
Liechtenstein
Slovenia

Norway

Turkey
Switzerland
Figura 12: Îngrijire medicală de specialitate şi moaşe (Nursing professionals and midwives)
la 1000 de locuitori, 201244

1,000.0000
900.0000
800.0000
700.0000
600.0000
500.0000
400.0000
300.0000
200.0000
100.0000
0.0000 Former Yugoslav…
Germany (until 1990…

Spain

Cyprus
France

Lithuania

Romania

Turkey
Latvia
Bulgaria
Czech Republic

Hungary

Netherlands
Denmark

Estonia
Ireland

Italy

Malta

Austria

Portugal
Poland
Croatia

Finland
Luxembourg

Slovenia

Iceland
Liechtenstein
Norway
Switzerland

43
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
44
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Figura 13: Personal medical specializat asociat (Nursing associate professionals) la 1000 de
locuitori, 201245

700.0000
600.0000
500.0000
400.0000
300.0000
200.0000
100.0000
0.0000

Former Yugoslav…
Germany (until 1990…

Luxembourg
Cyprus
France

Lithuania
Latvia
Belgium
Bulgaria

Estonia

Spain

Portugal
Denmark

Italy
Croatia

Hungary

Romania

Finland
Ireland

Malta

Iceland
Liechtenstein
Austria

Slovenia

Norway
Switzerland
Figura 14: Asistenţi medicali (Health care assistants) la mia de locuitori, 201246

400.0000
350.0000
300.0000
250.0000
200.0000
150.0000
100.0000
50.0000
0.0000

Former Yugoslav…
Luxembourg
France

Lithuania
Latvia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Hungary
Spain

Netherlands

Portugal
Denmark
Estonia

Croatia
Ireland

Malta

Romania

Finland
Iceland
Liechtenstein
Austria

Slovenia

Norway
Switzerland

45
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
46
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Figura 15: Paturi disponibile în spitale la 1000 de locuitori, 201247

900.0000
800.0000
700.0000
600.0000
500.0000
400.0000
300.0000
200.0000
100.0000
0.0000

Former Yugoslav…
Germany (until 1990…

Spain

Cyprus
France

Lithuania

Turkey
Latvia
Belgium
Bulgaria
Czech Republic

Estonia

Slovakia
Hungary

Portugal
Ireland

Malta

Poland

Romania
Croatia
Italy

Luxembourg

Austria

Finland
Sweden

Iceland
Slovenia

Liechtenstein
Norway
United Kingdom

Switzerland
Vedem în figura următoare care este percepţia asupra sănătăţii în Europa. Se pare că într-un
procent de 28,5% românii au o părere foarte bună, valoare ce depăşeşte cu mult ţările unde
investiţiile în sănătate erau mult mai mari decât în România.

Figura 16: Statistici privind “self-perceived health”48, 2014

120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
Germany (until…
Belgium

Cyprus
France

Austria
Lithuania
Bulgaria

Slovakia
Greece
Spain

Latvia
Czech Republic

Hungary

Netherlands

Portugal
Denmark

Estonia

Poland

Romania

Finland
Ireland

Italy

Malta
Croatia

Luxembourg

Slovenia

Sweden

Iceland
Norway
United Kingdom

Switzerland

very good good fair bad very bad

În figura şi tabelul ce urmează sunt prezentate rezultatele studiului privind eficienţa sistemului de
sănătate, realizat de Bloomberg49 în anul 2014. Acesta a luat în calcul următorii indicatori:

47
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
48
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
49
www.bloomberg.com
 speranţa de viaţă – 60%, costul relativ pe cap de locuitor (% din PIB) pentru sănătate – 30% şi
costul absolut pe cap de locuitor (costul total) pentru sănătate – 10%. Ţările incluse în acest studiu
aveau o populaţie mai mare de 5 milioane de locuitori, un PIB pe cap de locuitor mai mare de
5000 dolari şi speranţa de viaţă era mai mare de 70 ani. În cadrul acestui studiu, România se
situează pe locul 30 în faţa multor ţări europene dar şi a Statelor Unite ale Americii (locul 43) care
au un PIB de 17419 milioane dolari, distribuie către sănătate un procent de 17,1% şi au cheltuieli
de peste 9000 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate. Cu toate acestea, indidenţa diabetului este
de 9,4% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani.50

Figura 17: Eficienţa sistemului de sănătate51

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Tabelul 5: Eficienţa sistemului de sănătate52

Locul în 2014 Ţara Scorul eficienţei Locul în 2013

1 Singapore 78.6 2

2 Hong Kong 77.5 1

3 Italia 76.3 6

4 Japonia 68.1 3

50
www.worldbank.com
51
www.bloomberg.com
52
www.bloomberg.com
5 Korea de sud 67.4 8

6 Australia 65.9 7

7 Israel 65.4 4

8 Franţa 64.6 19

9 Emiratele Arabe 64.1 12

10 Marea Britanie 63.1 14

11 Norvegia 63 0

12 Mexic 59.1 15

13 Ecuador 58.4 20

14 Spania 58.1 5

15 Suedia 57.9 9

16 Arabia Saudită 57.8 29

17 Chile 55.5 13

18 Cehia 54.1 24

19 Finlanda 53.3 23

19 Suedia 53.3 10

21 Canada 52.9 17

22 Polonia 52.4 21

23 Germania 51.6 30

24 Grecia 49.9 31

25 Libia 49.8 11

26 China 49.5 37

27 Malaesia 49.2 18

28 Portugalia 47.2 27
29 Thailanda 46.9 22

30 România 46.8 33

31 Slovacia 46.3 36

31 Turcia 46.3 44

33 Argentina 46.1 32

34 Danemarca 45.7 39

35 Austria 45.6 16

36 Peru 44 35

37 Ungaria 42.6 38

38 Venezuela 42.3 26

39 Serbia 41.4 47

40 Olanda 41.1 25

41 Belgia 40.2 34

42 Belarus 37.3 0

43 Republica Dominicană 35 43

44 Statele Unite 34.3 46

45 Bulgaria 33.7 41

46 Iran 32.5 45

47 Columbia 31.6 42

48 Algeria 31.4 40

49 Azerbaidjian 27.3 0

50 Brazilia 23.9 48

51 Rusia 22.5 0
În anul 2015 Comisia Europeană53 a realizat un studiu privind eficienţa sistemelor de sănătate din
Europa. Elemente luate în considerare în cadrul acestei analize sunt următoarele: cheltuielile
totale pentru sănătate, speranţa de viaţă, cauze de deces, numărul cadrelor medicale, numărul
paturilor din spitale, factori de risc precum consumul de tutun, alcool dar şi obezitatea, valoarea
PIB-ului pe cap de locuitor şi nivelul de educaţie. Rezultatele studiului sunt prezentate în figura
de mai jos. Pe primele 4 locuri în acest clasament se situează Franţa, Olanda, Spania şi
Luxemburg. România ocupă locul 21, depăşind Polonia, Letonia, Ungaria, Cehia, Lituania şi
Slovacia.

Figura 18: Eficienţa sistemului de sănătate54

1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
Danemarca
Olanda

Finlanda
Suedia

Estonia
Luxemburg

Malta

Croaţia
România
Cipru

Polonia

Cehia
Lituania
Spania

Slovacia
Marea Britanie

Grecia

Austria

Ungaria
Italia

Irlanda

Portugalia

Letonia
Franţa

Slovenia
Belgia

Germania

53
Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von
Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European
Commission, 2015
54
Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von
Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European
Commission, 2015
CONCLUZII ŞI DISCUŢII

Oare cum este mai bine: sistem naţional de sănătate, asigurări sociale de sănătate sau sistem de
asigurări private? Este greu de răspuns la această întrebare. Totuşi, nu putem spune că există un
sistem pur de sănătate, în marea lor majoritate confruntându-ne cu sisteme mixte de sănătate.

În România în anul 1999 s-a conturat un sistem de sănătate de tip Bismarck prin intrarea în
vigoare a Legii Asigurărilor Sociale de Sănătate. În momentul de faţă, din cele aproximativ 18
milioane de locuitori ai ţării, numai aproximativ 8 milioane plătesc asigurarea socială de sănătate,
pentru aproximativ 4,5 milioane de oameni plăteşte statul şi 5,74 milioane beneficiază de
asigurare socială de sănătate dar pentru ei nu plăteşte nimeni.

Statul român face tot ceea ce îi stă în putere pentru menţinerea în limite normale a stării de
sănătate a românilor. PIB-ul pe cap de locuitor în ţara noastră este mai mic decât în celelalte ţări
ale Uniunii Europene şi deci implicit, banii distribuiţi către sănătate sunt mai puţini. Totuşi, dacă
privim indicatorii eficienţei sistemului de sănătate, putem spune că reuşim cu bani puţini să facem
mai mult decât fac alte state europene cu bani mai mulţi. Speranţa de viaţă în România este mai
ridicată decât în Lituania, Letonia, Estonia şi Bulgaria; acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul
speranţei privind o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte procentul populaţiei care beneficiaţă de
îngrijire pe termen lung, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, pe primele
locuri fiind Germania, Estonia, Letonia, Finlanda şi Franţa, ţări care au programe de îngrijire pe
termen lung foarte bine puse la punct.

În ceea ce priveşte percepţia asupra sănătăţii, peste 20% dintre români cred că este foarte bună şi
peste 40% consideră că este bună. Percepţia românilor asupra stătii de sănătate depăşeşte ţări mai
bogate şi care investesc mai mult în sănătate, pentru multe dintre acestea speranţa de viaţă fiind
mai mare decât în cazul ţării noastre.

Studiul realizat de Bloomberg în anul 2014 ne arată că multe ţări bogate, europene şi nu numai, se
află în acest clasament al eficienţei sistemului de sănătate mult în urma României. Mai mult,
Statele Unite ale Americii care au o valoare extrem de mare a cheltuielilor pentru sănătate pe cap
de locuitor, care au o valoare a PIB-ului foarte mare, se află în acest clasament pe locul 43 în timp
ce România este pe locul 30.

În concluzie, nu putem spune cu certitudine că un sistem de sănătate – sistem naţional de sănătate,

sistem al asigurărilor sociale de sănătate sau sistem al asigurărilor private de sănătate – este mai
bun sau mai eficient decât un altul, ci doar că trebuie, să se folosească cât mai eficient resursele şi
să se ia decizii înţelepte, decizii durabile. Iar noi oamenii, înainte de toate ar trebui să avem grijă
de noi şi de sănătatea noastră.
BIBLIOGRAFIE

Beblav , M., New welfare state models based on the new member states’ experience? Comenius
University. Bratislava: Slovak Governance Institute, 2008

Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat
de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi
University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015

Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011

Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States,
Economic Insights – Trends and Challenges, vom LXIV, No 1/2012

Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in
Romania and in other European Countries, The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati,
Fascicle I – 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI – no 1 - ISSN 1584-0409

www.cnas.ro

www.eurostat.ec.europa

www.who.int/nha/database

www.bloomberg.com

www.worldbank.com

www.unsar.ro/

http://www.economica.net/sanatatea-necosmetizata-7-88-de-mil-contribuie-pentru-4-55-mil-
plateste-statul-5-73-mil-scutiti_43291.html

http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cu-
asigurarile-de-sanatate/

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/Asigurarea-privata-de-sanatate-versus-
abonamentul-la-o-clinica-privata.html

http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65

http://www.businessmagazin.ro/cover-story/abonamentele-medicale-castiga-lupta-cu-asigurarile-
private-de-sanatate-ce-castiga-pacientul-11543976