Calculul structural utilizând un program de calcul automat

Capitolul III
Analiza spaţială a structurii

1.1 Clasificarea acţiunilor/incărcărilor şi gruparea efectelor structurale pentru analiza

structurii
○ Conform INDICATIV CR0 – 2011 COD DE PROIECTARE.BAZELE PROIECTĂRII
STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCŢII avem:
1.1.1 Stări limită ultime – Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor
✐ Gruparea fundamentală

Qk ,1 - efectul pe structură al acţiunii variabile,ce are ponderea predominantă intre acţiunile

variabile,luată cu valoarea sa caracterictică

G k,i -efectul pe structură al acţiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică;

Qk,i - efectul pe structură al acţiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică;

ψ0,i - factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acţiunilor variabile i (i=2,3,…,m) luate

cu valoriile lor caracteristice;

ψ0,i = 0, 7
n m
✐ Gruparea specială G
j=1
k, j + γ1A Ek +  ψ 2,1Q k,i
i =1

A Ek - valoarea caracteristică a acţiunii seismic ce corespunde intervalului mediu de recurenţă

ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii variabile Qi

Tipul acţiunii ψ2,i

Acţiuni din vânt 0

Acţiuni din variaţii de temperatură
Acţiuni din zăpadă 0,4
Acţiuni datorate exploatării
Încărcări in depozite 0,8
γ1 - coeficient de importanţă a construcţiei

γ1 = 1,0 pentru clasa de importanţă II

24
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

1.1.2 Stări limită de serviciu – Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor

n m
✐ Gruparea caracteristică de efecte structurale ale acţiunilor  G k, j +Qk,1 +  ψ 0,i Qk,i
j=1 i=2

n m
✐ Grupare frecvenţă de efecte structurale ale acţiunilor  G k, j + ψ1,1Qk,1 +  ψ 2,iQk,i
j=1 i=2

✐ Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale ale acţiunilor

n m

 G k, j +  ψ 2,1Qk,i
j=1 i =1

n m

G
j=1
k, j + 0, 6 γ1A Ek +  ψ 2,1Q k,i
i =1

ψ1,1 - coeficient pentru determinarea valorii frecvente a acţiunii variabile Q1

Tipul acţiunii ψ1,1

Acţiuni din vânt 0,2
Acţiuni din zăpadă şi acţiuni din variaţii de temperatură 0,5
Acţiuni datorate exploatării cu valoarea <= 3 kN/m2 0,7
Acţiuni datorate exploatării cu valoarea > 3 kN/m2 0,7
Incărcări in depozite 0,9

○ Conform P100/2011 § 4.5.3.6 - Combinarea efectelor componentelor orizontale ale acţiunii

seismice :
Efectele acţiunii seismice datorate combinaţiei componentelor orizontale ale acţiunii
seismice se pot calcula folosind următoarele combinaţii:
a) EEdx ”+” 0,30EEdy
b) 0,30EEdx ”+” EEdy
unde:
“+” inseamnă “a se combina cu “
EEdx – reprezintă efectele acţiunii datorate aplicării mişcării seismice pe direcţia axei orizontale x
alese pentru structură
EEdy – reprezintă efectele acţiunii datorate aplicării mişcării seismice pe direcţia axei orizontale
y, perpendiculară pe axa x a structurii
Pe baza evaluării incărcărilor s-au introdus in programul de calcul urmatoarele
combinaţii de incărcări:

25
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

1.2 Analiza globală

Notă: Conform SR EN 1990 Bazele proiectării structurilor se fac următoarele precizări:
• analiza structurală - procedură sau algoritm pentru determinarea efectelor acţiunii in
fiecare punct al structurii;o analiză structurală poate fi realizată la trei niveluri,utilizându-se
diferite modele,analiză globală,analiză a elementului sau analiză locală.
• analiza globală - determinare, pe o structură,a unui sistem de forţe sau momente interne
sau eforturi,care sunt in echilibru cu un sistem de acţiuni definit pe structură şi care depinde de
marimile geometrice,proprietăţile structurale sau caracteristicile materialelor.

✐ Efectul imperfecţiunilor pentru analiza globală a cadrelor (conf. SR EN 1993-1-1 § 5.3.2)

Forma presupusă a imperfecţiunilor globale şi a imperfecţiunilor locale poate deriva în

modul de flambaj elastic al structurii in planul de flambaj considerat.
Trebuie luate în considerare,în forma şi sensul cel mai defavorabil,a flambajului in plan
şi a flambajului in plan perpendicular,incluzand şi flambajul prin răsucire cu modurile simetrice
şi asimetrice.
Pentru cadrele sensibile la flambaj într-un mod cu noduri deplasabile,trebuie luat în
considerare efectul imperfecţiunilor în analiza cadrului, cu ajutorul unei imperfecţiuni
echivalente sub forma unei abateri iniţiale de la verticală şi imperfecţiunile locale în arc ale
barelor.

Abaterea globală initială de la axa verticală:

φ = φ0 ⋅ α h ⋅ α m

φ0 = 1/ 200 -valoarea de bază

α h - coeficient de reducere aplicabil pentru înaltimea h a stâlpilor

26
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

2 2
αh = dar ≤ α h ≤ 1, 0
h 3
h – înălţimea structurii in metri
αm - factor de reducere pentru numărul de stâlpi dintr-un şir

 1
α m = 0,5 1 + 
 m
m – numărul de stâlpi într-un şir,introducând aici numai stâlpii care preiau o încărcare
verticală NEd mai mare sau egală cu 50% din valoarea medie pe stâlp în planul vertical
considerat

2
αh = = 0, 61 => α h = 0, 667
10, 6

 1 
α m = 0, 667 1 +  = 0,835
 21 
1
φ= ⋅ 0, 667 ⋅ 0,835 = 2, 785 ⋅10−3
200

✐ Evaluarea regularităţii structurale (conf. P100 § 4.4.3)

În vederea proiectării seismice construcţiile se clasifică în regulate şi neregulate.

Pentru evaluarea factorului de comportare q (care are valori mai reduse în cazul structurilor
neregulate) se va ţine seama de următorul tabel:

27
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

Reducerea factorilor de comportare pentru a lua in considerare incertitudinile privind

comportarea seismică a structurilor neregulate se stabileste în funcţie de gradul acestei
neregularităţi.Pentru cazul 1 valoarea lui q=2,5.

1.2.2 Rezultatele analizei dinamice obţinute din programul de calcul

✐ Mărimea modurilor proprii de vibraţii

✐ Coeficientii de echivalenta

✐ Modul 3 de vibraţie – torsiune

28
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

1.2.3 Verificarea deplasării laterale a structurii (conf. P100/2011 )

✐ Prevederi generale
Verificarea structurii la starea limită ultimă trebuie să aibă în vedere şi limitarea
deplasărilor laterale pentru:
-limitarea degradărilor structurale, în vederea asigurării unei marje de siguranţă suficientă
faţă de deplasarea care produce prăbuşirea;
-evitarea prăbuşirii unor elemente nestructurale care ar putea pune în pericol vieţile
oamenilor;
-limitarea efectelor de ordinul 2, care dacă sunt excesive pot duce la pierderea stabilităţii
structurilor;
-pentru evitarea sau limitarea efectelor coliziunii între clădirile vecine, în situaţiile în care
dimensiunile rosturilor seismice nu pot fi oricât de mari;

✐Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limită de serviviu are drept scop menţinerea fracţiunii principale a
clădirii în urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori în viaţa construcţiei, prin
limitarea degradării elementelor nestructurale şi a componentelor instalaţiilor construcţiei.
d SLS
r = ν ⋅ q ⋅ d re ≤ d SLS
r,a

d SLS
r - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată S.L.S.;

ν - factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii seismice;
ν = 0, 4 (pentru clădirile incadrate in clasa II de importanţă);
q - factor de comportare specific tipului de structură;
q=2,5;
d re - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinate prin calcul elastic sub incărcări de

proiectare;
d SLS
r,a - valoare admisibilă a deplaăarii relative de nivel;

În lipsa unor valori specifice elementelor nestructurale utlizate, determinate

experimental, deplasarea adimsă poate fi selectată conform tabelului următor:
Componentele nestructurale
Tipul de componente Materiale fragile
care nu interacţionează cu
nestructurale ataşate structurii
structura
Rigiditate secţională 0,005h 0,008h
h-înălţimea de nivel

29
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

Deplasările maxime se determină din urmatoarea combinaţie de încărcări:

Combinaţia 7 (SLS): 1G+0,4Q+0,4s+0we+0,6Ex+0Ey
0,005 ⋅ h 0,005 ⋅ 320
dSLS
r,a = = = 1,6 cm
ν⋅q 0, 4 ⋅ 2,5

→ parter : d re = 0, 65 cm  dSLS
r = 0, 4 ⋅ 2.5 ⋅ 0, 65 = 0, 65 cm < 2,1 cm
→ etaj1: d re = 1, 26 − 0, 65 = 0, 61 cm  dSLS
r = 0, 4 ⋅ 2,5 ⋅ 0, 61 = 0, 61 cm < 1, 6 cm
→ etaj 2 : d re = 1, 7 − 1, 26 = 0, 44 cm  d SLS
r = 0, 4 ⋅ 2,5 ⋅ 0, 44 = 0, 44 cm < 1, 6 cm

✐Verificarea la starea limită ultimă (SLU)

Verificarea la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la
atacul unui cutremur major, ce poate aparea în viaţa unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii
totale e elementelor nestructurale.
dSLU
r = c ⋅ q ⋅ d re ≤ d SLU
r,a

T1
1 ≤ c = 3 − 2,5 ≤2
Tc

dSLU
r - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU ;
q - factor de comportare specific tipului de structură ;
q=2,5 (structură metalică multietajată cu ductilitate medie cu formă regulată în
plan);
d re - deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinate prin calcul elastic sub incărcări de

proiectare ;
c - coeficient de amplificare al deplasărilor ;
dSLU
r,a - valoare admisibilă a deplasării relative de nivel,egală cu 0,025h (unde h este înălţimea de

nivel).
30
 Calculul structural utilizând un program de calcul automat

0,364
c = 3 − 2,5 = 2, 09
1
d SLU
r,a = 0, 025 ⋅ h = 0, 025 ⋅ 320 = 8 cm

→ parter : d re = 1, 09 cm  dSLU
r = 2, 09 ⋅ 2,5 ⋅1, 09 = 5, 69 cm < 8 cm
→ etaj1: d re = 2, 09 − 1, 09 = 1, 0 cm  dSLU
r = 2, 09 ⋅ 2,5 ⋅1, 0 = 5, 22 cm < 8 cm
→ etaj 2 : d re = 2,81 − 2, 09 = 0, 72 cm  dSLU
r = 2, 09 ⋅ 2,5 ⋅ 0, 72 = 3, 76 cm < 8 cm

31