Sunteți pe pagina 1din 4

Seminar 5

Interpretarea limbajului nonverbal și distingerea emoțiilor


în context organizațional

Structura seminarului 5
Exerciții de recunoaștere intuitivă a stărilor și a emoțiilor
Aspecte ale comunicării nonverbale
Expresiile faciale universale ale emoțiilor
Limbajul trupului, după Allan Pease

1.Exerciții de recunoaștere intuitivă a stărilor și a emoțiilor

Cum comunicăm?
Putem comunica cu ajutorul limbajelor, simbolurilor şi semnelor, care
pot fi verbale şi neverbale.
Există mai multe tipuri de comunicare neverbală:
- Comunicarea neverbală denumită senzorială deoarece se bazează pe ceea ce
recepţionăm prin intermediul simţurilor văzului, auzului, mirosului, tactil şi
gustativ.
- Comunicarea neverbală estetică (pictură, muzică, dans, imagine etc.), care are
loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistică şi comunică diferite
emoţii artistice.
- Comunicare neverbală bazată pe folosirea însemnelor (steaguri, insigne,
uniforme etc.) şi a simbolurilor specifice, ca de exemplu cele legate de religie
(cruce, altar, icoane etc.) sau statut social (gradele la ofiţeri, decoraţiile, titulatura
etc.).

1
DE RETINUT:
De reținut: aspecte de care trebuie ţinut cont în interpretarea
limbajelor neverbale:
- Pentru a evita interpretarea greşită a unui element de limbaj neverbal este bine
să-l interpretăm în contextul tuturor celorlalte elemente verbale şi neverbale;
- Caracteristicile de personalitate individuale, de educaţie, experienţe de viaţă etc
sunt de asemenea elemente care trebuie luate în considerare în interpretarea
corectă a limbajelor neverbale;
- Modul de folosire şi interpretare a limbajelor neverbale diferă sub multe aspecte,
nu numai de la individ la individ, ci şi de la profesie la profesie, de la colectivitate
la colectivitate şi de la cultură la cultură.

Comunicarea nonverbală include:


1. Limbajul corpului;
2. Limbajul spațiului;
3. Limbajul lucrurilor și a culorilor;
4. Limbajul timpului.

1. Limbajul corpului
1.1 Expresia feței: a)mimica (încruntare, ridicarea sprâncenelor, încreţirea
nasului, ţuguiatul buzelor etc.),b) zâmbetul (prin caracteristici şi
momentul folosirii lui) şi c) privirea (contactul sau evitarea privirii,
expresia privirii, direcţia privirii etc.).

1.2 Mișcarea corpului: comunică prin a) gesturi, b)postura corpului şi prin c)


modul de mişcare a corpului.
1.3 Comunicarea tactilă: frecvenţa atingerii, mod de a da mâna, mod de
îmbrăţişare, de luare de braţ, bătutul pe umăr etc.

2
1.4 Prezența personală: prin intermediul formei corpului, a îmbrăcăminţii, a
mirosului (parfum, miros specific), bijuteriilor şi a altor accesorii
vestimentare.

2. Limbajul spațiului

!!! În majoritatea culturilor europene, deci şi la noi, nu se agreează apropierea


cu mai mult de 45 - 50cm, decât a celor din familie sau persoanelor iubite, ceea
ce defineşte spaţiul intim.
➢ Spaţiul social este de aproximativ 4-5m şi se adoptă în situaţii impersonale.
Această distanţă asigură eficienţa maximă şi implicarea emoţională minimă.
➢ Spaţiul public este definit printr-o distanţă de peste 6m şi presupune de
obiceicomunicare într-o singură direcţie şi neimplicarea interlocutorului
(auditoriului).
! Apropierea exagerată poate comunica ameninţare sau relaţii de natură
strict personală;

3. Limbajul lucrurilor și a culorilor

Cultura organizaţională se exprimă cu ajutorul limbajului lucrurilor prin


obiectele de decor folosite, a tablourile expuse pe pereţi, prin obiectele de pe
masă, a siglelor folosite, prin design şi decorare a coridoarelor, a anexelor, a sălii
de şedinţe sau de consiliu etc.
Modul de iluminare este un alt element esenţial. Iluminarea scăzută nu
îndeamnă la comunicare şi muncă şi poate fi chiar un element de stres care poate
să conducă la stări depresive. Iluminarea prea puternică poate genera agitaţie.

3
4. Limbajul timpului
Precizia timpului: A veni mai târziu sau mai devreme la o întâlnire
de afaceri sau a fi punctual sau nu la o şedinţă, are anumite semnificaţii în
societatea noastră: comunică atitudinea faţă de interlocutor sau faţă de
activitatea respectivă, percepţia statutului şi a puterii, respectul şi
importanţa acordată. Întârzierea poate irita şi insulta!
Lipsa timpului: Timpul este extrem de prețios, așa încât a alege
folosirea timpului cu cineva este un "cadou" din partea noastră. Sociologii
au constatat că, în general, relaţia de comunicare pozitivă se dezvoltă
proporţional cu frecvenţa interacţiunii (deci timp petrecut împreună).