HUILA - Extras din Documentul sinteză al materialelor prezentate şi analizate în grupurile de lucru

pentru activitatea minieră

A.2. Huilă
Prezentare
În Valea Jiului este cantonat cel mai mare zăcământ de huilă din România. Exploatarea zăcământului
de huilă se face în cadrul a două societăţi, astfel:
Complexul Energetic Hunedoara - care desfăşoară activitatea de exploatare a huilei în 4 perimetre
miniere Lonea, Livezeni, Vulcan, Lupeni, având totodată în structura sa şi o sucursală de prestări servicii
(salvare minieră, prepararea cărbunelui, medicina muncii, etc.).
Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului - care exploatează 2 perimetre miniere Paroşeni,
Uricani. În perimetrul minier Petrila activitatea de exploatare a încetat, mina Petrila fiind în etapa de
"ecologizare suprafaţă".
Cărbunele extras din Valea Jiului se utilizează în prezent doar în scopuri energetice, în cele două
termocentrale din componenţa Complexului Energetic Hunedoara, Sucursalele Electrocentrale Deva şi
Electrocentrale Paroşeni.

Situaţia actuală
1. Caracterizarea activităţii miniere din cadrul S. CEH - SA
a) CEH deţine licenţe de exploatare a resurselor miniere până în anul 2024 pentru toate cele 4 mine,
rezervele industriale sunt estimate la cca. 53 milioane tone, fiind cantonate în patru perimetre miniere în
suprafaţă totală de aprox. 22,3 km2;
b) diminuare a cantităţii de cărbune extras din cauza lipsei resurselor financiare necesare eficientizării
activităţii extractive şi asigurării echipamentelor şi materialelor care să asigure ritmicitatea corespunzătoare
înlocuirii la timp a capacităţilor de producţie epuizate, astfel încât producţia de huilă să fie menţinută la un
nivel adecvat nevoilor termocentralelor;
c) productivitate fizică scăzută în activitatea extractivă, în principal prin exploatarea unor capacităţi de
producţie cu tectonică complexă, necompensată prin concentrarea în perimetre care să permită mecanizarea
proceselor tehnologice de exploatare subterană;
d) pondere mare a cheltuielilor de personal datorită neretehnologizării activităţii extractive.

2. Caracterizarea activităţii miniere din cadrul SNIMVJ

Rezervele de huilă deschise cu actuala reţea de lucrări miniere sunt programate a fi extrase până la
sfârşitul anului 2017.
Producţia de huilă a SNIMVJ este în scădere, în conformitate cu prevederile Planului de Încetare a
Activităţii şi a Proiectului Tehnic de Închidere pentru fiecare dintre cele două mine aflate în exploatare
(Uricani şi Paroşeni).
În conformitate cu: Decizia C (2012) 1020 final şi Decizia C (2015) 8066 final a Comisiei Europene,
activitatea de exploatare în subteran va înceta la 31.12.2017, iar lucrările de ecologizare a suprafeţelor şi de
monitorizare a factorilor de mediu se vor finaliza în anul 2019.

Analiza diagnostic pentru activitatea minieră din cadrul S. CEH - SA

În perioada 2013 - 2015 activitatea minieră s-a caracterizat printr-un regres al producţiei şi o fluctuaţie
a cheltuielilor de exploatare în sensul că, dacă în anul 2014 acestea au crescut faţă de anul anterior, în anul
2015 au scăzut datorită implementării unor măsuri de reducere a acestora, dar şi din cauza restrângerii
achiziţiilor de bunuri şi servicii necesare până la limita asigurării desfăşurării activităţii în condiţii de
siguranţă a locurilor de muncă şi a personalului din subteran.
Pornind de la situaţia tehnică şi economică a exploatărilor miniere din cadrul CEH, s-au analizat două
scenarii de continuare a activităţii pe termen mediu şi lung, astfel:
a) Continuarea activităţii până în anul 2018, în structura actuală, luând în considerare resursele
financiare şi umane de la nivelul anului 2016.
b) Continuarea activităţii în actuala structură, pe termen mediu, luând în calcul proiectele de
dezvoltare ale celor 4 sucursale miniere, în baza studiilor de fezabilitate întocmite în anul 2015.
Din analiza programelor de dezvoltare se observă că durata de implementare este de aproximativ 9 ani,
cu costuri diferite de investiţii.
În urma analizei unităţilor miniere după indicatorii: rezerva industrială, grad de asigurare cu rezerve
deschise, producţie actuală valorificată şi sustenabilitatea acesteia, calitatea producţiei - puterea calorifică,
cost unitar realizat şi realizabil, total personal existent, productivitate fizică (Gcal /pers. an), grad de
mecanizare al producţiei existent şi de perspectivă, se constată că două unităţi miniere, Livezeni şi Vulcan, pot
obţine preţuri competitive de valorificare a cărbunelui, în condiţiile alocării unor sume minime pentru
investiţii.

Scenarii de continuare a activităţii miniere din cadrul S. CEH - SA

a) Atragerea de investitori.
b) Asigurarea unui preţ de vânzare a energiei electrice cu recunoaşterea costurilor reale de producere a
MW/h, având în vedere utilizarea cărbunelui indigen.
c) Accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu
Decizia 787/2010/UE.
Pentru fiecare din aceste scenarii este evidenţiat impactul financiar şi intervenţia statului în susţinerea
activităţii.
 Concluzii
a) În actualul context al pieţei de energie din România, huila, combustibil primar pentru cele două
termocentrale (Paroşeni şi Deva), este în general necompetitivă;
b) În anul 2011, Statul Român a notificat Comisia Europeană pentru aprobarea accesării unui ajutor de
stat în vederea închiderii minelor necompetitive, în baza Deciziei 787/2010/UE. Astfel, au fost emise C(2012)
1020 final şi Decizia C(2015) 8066 final.
Decizia iniţială a aprobat un ajutor în valoare de 784 mil. lei pentru acoperirea pierderilor aferente
producţiei, până la încetarea activităţii de producţie, în conformitate cu Art.3, şi un ajutor în valoare de 385
mil. lei pentru acoperirea costurilor excepţionale, conform Art.4.
c) Pentru siguranţa şi adecvanţa sistemului energetic naţional este necesară funcţionarea celor două
grupuri energetice (S.E. Deva – grupul nr.3 şi S.E. Paroşeni – grupul nr.4), justificată fiind de amplasarea
acestora deasupra axei mediane imaginară care împarte România în două zone: zona de sud (80 % din
producţia totală de energie electrică din țară) și zona de nord (20% din producţia totală de energie electrică din
ţară);
d) În condiţiile asigurării unor surse minime pentru investiţii şi mentenanţă, cele două unităţi miniere
care astăzi înregistrează cele mai mici costuri de producţie (E.M. Livezeni şi E.M. Vulcan) pot atinge un nivel
competitiv al costurilor de valorificare a cărbunelui, față de cărbunele de import, ţinând cont şi de influența
costului de transport către cele două termocentrale;
e) În cazul vânzării energiei la nivelul costurilor de producţie cu recunoaşterea costului de producere a
huilei, este posibilă funcţionarea minelor împreună cu cele două termocentrale, în baza unei scheme de ajutor
de stat de tip SIEG (Servicii de Interes Economic General);
f) Închiderea minelor necompetitive se poate face în condiţiile stipulate prin licenţa de exploatare şi cu
respectarea Legii minelor nr.85/2003 şi în baza Deciziei CE 787/2010/UE.
Închiderea minelor fără epuizarea rezervelor pregătite (estimată la 1,6 ani) poate conduce la
compromiterea rezervelor de cărbune rămase neexploatate şi la distrugerea pilierilor de siguranţă pentru
perimetrele locuite, datorită inundării necontrolate a spaţiului exploatat şi a riscului de autoaprindere a
zăcământului.

Măsuri
- Clarificarea situaţiei juridice CEH;
- Negocieri cu Comisia Europeană privind acordarea ajutoarelor de stat pe de o parte pentru închiderea
a două mine (Lonea şi Lupeni), iar pe de altă parte acordarea ajutorului de stat de tip SIEG pentru
funcţionarea celor două grupuri energetice (SE Deva – gr.3, SE Paroşeni – gr.4);
- În funcţie de rezultatul negocierilor, se vor iniţia proceduri în vederea notificării şi aprobării
ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană.