Tulburarea de mancat compulsiv

In 1959, A. Stunkard observa ca unii pacienti cu obezitate prezinta episoade de alimentare excesiva,
pe care le resimteau ca fiind in afara propriului control. El nota: "cantitati enorme de alimente sunt
consumate intrun timp relativ scurt"; mai mult, Stunkard face observatii si asupra factorilor psihologici
implicati in episoadele de mancat compulsiv: "episodul de mancat compulsiv este frecvent asociat unui
anumit eveniment precipitant si urmat de disconfort sever si auto-condamnare"

Tulburarea de mancat compulsiv face parte din grupul tulburarilor de comportament alimentar
nespecificate altfel. Deseori, aceasta tulburare este confundata cu bulimia nervoasa, cele doua avand in
comun prezenta episoadelor de mancat compulsiv. In bulimia nervoasa insa, aceste episoade sunt
asociate unor comportamente de compensare (varsaturi autoprovocate, consum de laxative sau
diuretice, sport practicat in exces, etc), in scopul de a scadea in greutate sau de a preveni luarea in
greutate.

Tulburarea de mancat compulsiv se caracterizeaza prin:

A. Episoade recurente de mancat compulsiv. Un episod de manca compulsiv prezinta urmatoarele

elemente:

a. Mancatul, intr-o perioada scurta de timp (ex. 2 ore) a unei cantitati mari de alimente.
b. Sentimentul de lipsa a controlului pe parcursul episodului (persoana are senzatia ca nu se poate opri
din mancat, sau ca nu poate controla cat si ce manca)

B. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu cel putin trei din urmatoarele:

a. persoana mananca mult mai repede decat in mod normal

b. persoana mananca pana la senzatia de disconfort fizic
c. persoana mananca mari cantitati de alimente, chiar si atunci cand nu ii este foame fizic
d. persoana mananca singura (sau pe ascuns), deoarece ii este rusine de cat mananca
e. persoana se simte dezgustata de sine, trista sau vinovata in urma mancatului compulsiv

C. Existenta disconfortului emotional in legatura cu mancatul compulsiv

D. Episoadele de mancat compulsiv au o frecventa de minim 2 zile / saptamana

E. Mancatul compulsiv nu se asociaza cu comportamente compensatorii inadecvate.

Factori de risc

Printre factorii care cresc riscul aparitiei tulburarii de mancat compulsiv, se numara:

A. Factori genetici / biologici: predispozitie la obezitate, greutate corporala crescuta in copilarie.

B. Factori de mediu/ familiali: preocupare crescuta in familie pentru alimentatie, precum si pentru forma si
greutatea corpului, alimentatie neregulata si / sau inadecvata cresc riscul dezvoltarii unei tulburari de
mancat compulsiv.

C. Factori personali: imagine corporala si stima de sine scazute, perfectionism, instabilitatea emotionala
si toleranta scazuta la emotii negative pot contribui la dezvoltarea tulburarii de mancat compulsiv.
 Tulburarea de mancat compulsiv este deseori asociata cu obezitatea: studiile arata ca pana la 30% din
pacientii cu obezitate sufera de aceasta tulburare.

Factorii care contribuie la mentinerea tulburarii de mancat compulsiv sunt:

* Factori cognitivi:

Persoanele cu aceasta tulburare prezinta o serie de credinte disfunctionale legate atat de propria
persoana, de forma si greutatea corporala, cat si cu privire la alimentatie. Gandurile automate auto-
critice, precum "Oricum nu pot slabi, ce rost mai are", "Nu ma pot opri din mancat, nu am vointa", "Sunt o
nesimtita", "Sunt grasa si dezgustatoare", etc contribuie la scaderea stimei de sine si o stare emotionala
de disconfort.
Credintele nerealiste si standardele rigide, auto-impuse despre alimentatie (Ex. "nu am voie sa mananc
dupa ora 18.00", "daca mananc ceva dulce, ma ingras", "alimentele care imi plac ma ingrasa", "trebuie sa
slabesc rapid", "nu pot slabi fara o dieta", etc) determina un comportament alimentar disfunctional, si
cresc riscul de a avea episoade de mancat compulsiv.
Practic, aceste standarde mult prea rigide nu pot fi, in mod evident, respectate. In momentul incalcarii
acestor standarde, persoana cu aceasta tulburare se considera "incapabila", "dezgustatoare", "nesimtita"
sau se gandeste "Din moment ce am mancat o prajitura si mi-am incalcat dieta, inseamna ca pot manca
oricat, oricum o sa ma ingras" - ganduri ce conduc la un episod de mancat compulsiv.

* Factori emotionali

Persoanele cu tulburare de mancat compulsiv acuza frecvent faptul ca mananca in absenta senzatiei
fiziologice de foame, pe fond emotional. Lipsa unor abilitati adecvate de a gestiona emotii precum teama,
tristetea, furia pot mentine episoadele de mancat compulsiv. Unele persoane sustin ca mancarea
reprezinta o recompensa sau ca alimentele sunt folosite ca metode de gestionare a stresului- "Azi ma
simt bine, pot sa mananc o prajitura", sau "Trebuie sa mananc ceva dulce, ca sa ma relaxez". Plictiseala
este deseori un factor declansator al episoadelor de mancat compulsiv.

* Factori comportamentali

Majoritatea persoanelor cu tulburare de mancat compulsiv oscileaza intre perioade in care isi
restrictioneaza alimentatia (tin diete, fie chiar si pentru o zi sau doua) si perioade in care se alimenteaza
compulsiv. Aceasta restrictie determina, de fapt, un comportament alimentar disfunctional, care mentine
episoadele de mancat compulsiv. Printre alti factori comportamentali se numara comportamentele de
evitare si asigurare, care mentin atat o preocupare mult prea crescuta fata de forma si greutatea
corporala, precum si stima de sine scazuta.

Comportamentele de evitare frecvent intalnite sunt:

- persoana evita mesele cu prietenii, in oras, sau chiar cu familia; evita sa manance anumite alimente in
fata altor persoane
- evita petrecerile, sau locurile in care se presupune ca va exista o cantitate mai mare de alimente
- evita sa isi cumpere haine sau sa probeze haine
- evita sa mearga la piscina sau la mare

Printre comportamentele de asigurare intalnite frecvent, se numara:

- persoana tine in casa (sau isi cumpara) haine mai mici

- se cantareste frecvent sau nu se cantareste deloc
- cauta (pe internet, forumuri, in reviste, intreaba prietenele) si urmeaza diverse diete sau regimuri pentru
slabit
- persoana poarta haine largi, incercand sa-si ascunda forma si greutatea corporala
 Tratamentul tulburarii de mancat compulsiv implica psihoterapie cognitiv-comportamentala si
consiliere nutritionala. In cazul in care tulburarea de mancat compulsiv este insotita si de simptome de
depresie, anxietate sau alte tulburari, poate fi necesara si consultarea unui medic psihiatru.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea credintelor / gandurilor si

comportamentelor disfunctionale, care mentin episoadele de mancat compulsiv, si inlocuirea lor cu
credinte si comportamente functionale, precum si dezvoltarea anumitor abilitati (ex. asertivitate,
managementul emotiilor negative, etc). Cresterea stimei de sine contribuie la reusita tratamentului.

Consilierea nutritionala are ca obiectiv realizarea unui regim alimentar echilibrat, diversificat si adecvat
necesitatilor organismului. Psihoeducatia pacientului cu privire la alimentatia sanatoasa, astfel incat
acesta sa isi poata realiza singur regimul alimentar, este o parte importanta in tratamentul tulburarii de
mancat compulsiv.

Viziteaza sectiunea "Nutritie" pentru mai multe informatii despre o alimentatie sanatoasa!