Amalia Epure, Ana-Maria Paraschiv

Călătorieprinlumea
textelor literare
clasa
din MANUALUL
de limba română a II-a

semestrul I
exerciţii, evaluări
vocabular, curiozităţi, lecturi

NUMEşiPRENUME:...................................................................................

CLASA: ...................................................................................

ŞCOALA: ....................................................................................

A editura ELICART
Acestauxiliardidacticesterealizatînconformitatecuprograma
şcolarăînvigoare,aprobatădeMinisterulEducaţieiNaţionale.

ISBN 978-606-768-186-4

Copyright © Editura Elicart – 2018. Toate drepturile aparţin Editurii Elicart.

Conţinutulacesteicărţiesteprotejatdelegeadrepturilordeproprietateintelectuală.
NiciopartedinacestvolumnupoateficopiatăfărăacordulscrisalEdituriiELICART.

Pentru COMENZI vă puteţi adresa la:

telefon: 0723.235.286; 0770.508.511; 0747.584.029
e-mail: editura_elicart@yahoo.com

site: www.edituraelicart.ro
UNITATEA 1
Școala și cartea –
doi prieteni adevărați
Ziua când toţi au şapteani
după OctavPancu-Iași

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsuluicorect:

• Acţiunea din textul lecţiei sepetrece:
într-o dimineaţădevară într-o dimineaţă detoamnă
• Textulprezintă:
familia unui elev venireatoamnei prima zi de şcoală a lui Radu înparc
• Acţiunea sepetrece:
acasălaRadu laşcoală la larude
• Agitaţia din casă se datorează faptului că:
erauînîntârziere uitaseră şcolarul acasă
prima zi de şcoală era un momentemoţionant
• Radu este amuzat de:
numărul mare de însoţitori pe careîiavea uniforma cea nouă
emoţia familieilui

2 Cine îl însoţeşte pe băieţel la şcoală? Scrie pe spaţiuldat.

3 Cum este Radu în această primă zi de şcoală? Alege varianta pe care tu o

crezi corectă şi justifică: agitat, calm,amuzat.
Radueste , pentrucă

4 Continuă întrebările începute, referitoare la textulcitit:

• Cine ?
• Ce ?
• Unde _?
• Dincecauză _?

3
 5 Spune-ţi părerea! De ce crezi că tocmai şcolarul a fost uitat acasă de către familialui?

6 Cum crezi că va continua povestirea? Imaginează-ţi oposibilă continuare!

7 Răspunde laîntrebări:

• Cine te-a însoţit pe tine în prima zi deşcoală?

• Ce-ai simţit în prima zi deşcoală?

• Cevorbedeîncurajarei-aiadresaunuielevdinclasapregătitoareînprimazideşcoală?

8 Inventează câte oreplică pentru fiecare dintre dialogurile de mai jos:

a) — Bună! Eu sunt Mălina şi am nouă ani. Vrei să ne jucămîmpreună?

b) —Bună!EusuntAndrei.SuntînclasaaII-aşiîmiplacejoculLego.Tucepasiuniai?

4
9 Continuă să urci!Completează 10 Colorează cu aceeaşi culoare petalele
„cărămizile” cu silabele care for- ce conţin cuvinte cu sensopus:
mează cuvintele:

color,culoare,colorată,coloratură începe
seagită
înainte

sfârşeşte
se
linişteşte
înapoi
co lor

11 JOC Aşază în ordine literele pentru aobţine denumirile unor obiecte din clasă.

A N C B Ă

D A C T R E Ă

L N A M A U
B A T L O U

12 Alcătuieşteenunţuriîncaresăfoloseştiexpresiiledintextul citit:
„frunzemulticolore”

„uniformănouă”

„şapteani”

13 Încercuieşte fructele şi legumele care se coc în anotimpultoamna.

prune, ardei, varză, vişine, dovleac,

mere, nuci, ridichi, struguri, cireşe,

căpşuni, gutui, roşii.

14 Eu scriu una, tu scriimulte!

cameră uşă
ghiozdan şcoală

5
 15 Aşazăcuvinteledinaldoileaalineataltextuluidinmanualîntabeluldemaijos,astfel:
cuvinte formate cuvinte formate cuvinte formate
dintr-o singură silabă din două silabe din trei silabe

16 „Frunzele multicolore” reprezintă un semn al venirii toamnei. Notează şi tu alte

transformări care se petrec în natură, odată cu sosirea acestui anotimp. Dă un titlu
potrivit textului compus detine!

17 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!
Prima zi de şcoală este trăită de elevi şi de părinţideopotrivăcu
şi _ .Într-ominunată _de ,
Radu urmează să-şi înceapă viaţa de şcolar. Fiecare membru al familiei retrăieşte
emoţiaînceperii , alături deRadu.

18 JOC!Gândeşte-telaunobiectşiîncearcăsăîlprezinţi
coleguluităudebancă(fărăsăîispuidenumirea),astfel
încâtacestasăghiceascădesprececuvântestevorba.
Exemplu: Este albă, sfărâmicioasă, este un instrument
de scris etc. Ce este? (creta)

6
 Luchi
după OtiliaCazimir

1 Spune-ţi părerea! Încercuieşte varianta pe care tu o crezi corectă.

• Fetiţaareuşitcugreusăseaşezepescaun,deoareceeraneînde-
mânatică / pupitrul era înalt şi ea eramicuţă.
• Eanuarăspunscândafoststrigată,deoarecenu-şicunoştea
numele / nu era obişnuită să fie chemată astfel.
• Intervenţia colegei este salvatoare /nepoliticoasă.
• Luchise simtemândrăcăacrescut /tristăcăarenunţatlanumele dealint.

2 Completează rebusul şi vei afla numele personajului principal din textulcitit:

A
1. Pupitru = ............. 1
2. Textele sunt scrise de un... 2
3. Izbutesc = ................
4. Numele unui textsau...
3
5. O nouă idee într-un text se 4
marcheazaprintr-un... 5
6. Propoziţiesau... 6
7. Când începeşcoala? 7
8. Numele de alint alpersonajului 8
9. Insistăsau...
9
10. Enunţuri legate prinînţeles
10
formeazăun...
11. Participă la acţiunea dintext 11
12. Pozacareînsoţeşteuntext 12
13. Convorbiresau... 13
14. Într-un dialog setransmit... 14
15. Scriere frumoasăsau...
15
B

3 Cums-asimţitLuchiînprimazide şcoală?Completează!

ruşinată

7
 4 Spune-ţi părerea! Ce crezi că înseamnă „clopoţelul a început să sune speriat”?

5 Noteazăobiectelecaresepotgăsipepupitrulunuielev.

6 Tu ştii să te prezinţi? Prezintă-te, precizând numele şi prenumele tău,

vârsta, ocupaţia, preferinţele / pasiuniletale.

7 Notează grupurile de litere pe care le cunoşti. Oferă pentrufiecare grup de litere câte
un exemplu decuvânt.

Ai scris toate grupurile de litere învăţate? Cuvintele date ca

exemplusuntcorecte?Roagă-lpecoleguldebancăsăteeva-
lueze, colorând faţazâmbitoare.

FB B S

8 Dinexperienţata!Răspundelaîntrebări:

• Ce nume de alint folosesc părinţii pentrutine?

• Cumtesimţicândeştialintat/cândnueştialintat?

9 Observă şi scrie sensurile cuvântuluisună:

• S-a sunat de intrare laore.
• A sunat cineva lauşă.
• Vioara sună atât demelodios!
• Voi suna un coleg să aflutema.

8
10 Formează cuvinte adăugândsilabe:
-
che che
- -

- chi - chi - -

11 Creează dialoguri, pornind de la imaginile de maijos:

12 AUTOEVALUEAZĂ-TE! Bifează doar ceştii:

Totalitatea literelor formează alfabetul.

Un text este format din mai multe propoziţii, legate între ele prin înţeles.

Textul are un titlu şi un autor.

Un text este format din mai multe alineate.

13 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!

În primazide , o fetiţă, căreia i se spuse „Luchi” în familie, este

mirată,deoarece a numit-o Casian Alexandra. Deoarece
se simteruşinatăcu eidealint,Luchidecide,cupărerederău,să
lael.

9
 Cartea de piatră
după VladimirColin

1 Așază întâmplările din textul lecţiei, în ordinea în care s-aupetrecut:

Un băiat a făcut un zmeu. Din munte ieşi o carte mare de piatră.
Zmeul era mare cât casa. Băiatul citi pe nerăsuflate „Basmele Omului”.
Zmeul îl purta peste mări şi ţări. Zmeul colindă pământul în lung şi înlat.
Un tunet despicămuntele. Băiatul a spus tuturor poveştile citite în carte.

2 Completează spaţiile libere cu informaţii din textulcitit:

Băiatul afăcutun de hârtie. Zmeul uriaş,marecât , l-a purtatpe

copilpeste şi , spre un vârf demunte.
Un adespicatmuntele,scoţândlaivealăCartea .
După ce acitit„ Omului“dincarteadepiatră,băiatuls-aîntorsşile-a
istorisittuturor citite.

3 MetodaCUBUL.Clasaesteîmpărţităîn6grupuri.Fiecaregrup
va trata una dintre sarcinile de mai jos. Se discută şi se completează.
1. DESCRIE zmeul confecţionat de băiat.

2.COMPARĂ Cartea Pământului cu o carteobişnuită.

3. ASOCIAZĂ cuvintele din prima coloană cu explicaţia potrivită din a douacoloană.

● cuprins ● foaie cuprinsă într-ocarte

● filă ● marchează trecerea la altăidee
● autor ● creatorul unuitext
● alineat ● oferă detalii referitoare la conţinutul cărţii
şi pagina la care poate figăsit

10
 4. ANALIZEAZĂ călătoria băiatului.

5. APLICĂ De ce era important ca „Basmele Omului” (descoperirea, învăţăturile,

opera de artă) să fie cunoscute înlume?

6. ARGUMENTEAZĂ Seamănă zborul băiatului cu munca unui scriitor, savant sau

artist? Dece?

4 Notează cu „A” enunţurile adevărate şi cu „F” enunţurile false.

Vorbitorul trebuie să-şi formeze clar şi corect mesajul.
Înţelegereamesajuluipoatefiafectatădegălăgiesauneatenţie.
Un ascultător politicos este acela care foloseşte telefonul în timp ce ascultă.
Să comunici civilizat înseamnă să nu fii de acord cu partenerul de dialog.
Din lipsă de timp şi răbdare, putem vorbi mai mulţi în acelaşitimp.

5 Identifică şi notează părţile componente ale ŞTIAI CĂ…?

unei cărţi: autor, titlu, coperte, cotor, file
(pagini),ilustraţie.
Cea mai veche metodă de a
transmitemesajeşipoveştieraprin
viugrai.Primelecărţiaufostscrise
pe pergament (sau piele deviţel),
care mai târziu s-a înlocuit cu
hârtie.Numaicăacestecărţierau
copiate de mână. De aceea, ele
erauscumpeşirare.
Cărţileauînceputafipopulari-
zate prin invenţia tiparului cu
litere metalice de către Johann
Gutenberg. Cu trecerea timpului,
cărţile (tipărite pe hârtie şi cu
copertetotdinhârtie)audevenit
dinceîncemaiaccesibile,astfel
încât,înprezent,fiecaredintrenoi
poateaveapropriabibliotecă!

11
 6 Notează titlul şi autorul a 3 cărţi din bibliotecapărinţilor:
Titlu Autor

7 Adaugăcuvintepecarelepoţiasociacuvântuluicarte:
interesantă

8 Ia aminte! Citeşte proverbele, apoi explică, pe spaţiul dat, pe primul dintreele:

● Învăţătura este cea mai mareavuţie.
● Cărţile sunt prieteni reci, darsiguri.
● Emaibinesăstaidesculţdecâtsăstaifărăcarte.
● Cine învaţă la tinereţe se odihneşte labătrâneţe!

9 Alcătuieşteenunţuridincaresăreiasăsensurilediferitealecuvântului„carte”:
carte cu texte

carte de joc

carte de credit

carte de identitate

carte poştală

12
10 Care dintre copii procedează corect? Bifează casetacorespunzătoare.
Ana Marian

• păstrează cărţile înordine • ţine cărţile de-a valma, printre altelucruri

• nu scrie pecarte • mâzgăleştepaginile
• foloseşte un semn decarte • îndoaie colţurile pentru a marca locul unde arămas
• citeşte textul înîntregime • citeşte textul doarparţial

11 Uneşte corespunzător expresia cuexplicaţia:

● „a da cărţile pefaţă” ● se apucă serios de învăţat
● „se pune cu burta pecarte” ● a spuneadevărul
● „vorbeşte ca dincărţi” ● nu cunoaşte scrisul şicititul
● „nu ştie o boabă decarte” ● om fărăinstruire/şcoală
● „aşa cum scrie lacarte” ● vorbeşte ca un omînvăţat

● „om fără carte” ● aşa cumtrebuie

12 Bifează acţiunile care îţi suntspecifice:

Nu mâzgălesc şi nu pătezpaginilecărţilor.
Îmi păstrez cărţile pe jos,aruncate.
Îmi scriu numele sau alte însemnări pe toatepaginilecărţii.
Merg la bibliotecă să împrumutcărţi.
Cititul este o activitate relaxantă şicaptivantă.
Rup bucăţi din paginile cărţii pentru a scriebileţele.
Citesc cu grijă cartea, deoarece respect efortul autorului de a oscrie.

13 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!

Zborul băiatului pezmeulde pânăînvârfulmuntelui,undeise

aratăCartea ,cu„Basmele “,estetraducereaîn
imaginicopilăreştiadrumuluiparcursdeunscriitor,savantsauartistsprecunoaş- tere,
descoperire sau operă deartă.

Realizează şi tu o carte, urmând paşii:

1. Formează-ţi oechipă.
2. Alege-ţi un nume pentru echipă şi o temă pentrucarte.
3. Fiecare membru trebuie să realizeze o filă: ilustraţie + text scurt, legate
de temaaleasă.
4. Împreună, realizaţi o copertă sugestivă, alegând un titlu şi un autor:
NUMELEECHIPEI.
5. Prezentaţi cartea întregiiclase.

13
 EVALUARE – UNITATEA 1
Citeştetextul:

Profesorul tatălui meu

(fragment, de Edmondo de Amicis)
— Dumneata eşti profesorul Vincenzo Crosetti? întreabă tata, salutându-l.
Bătrânulîşiscoasepălăriaşirăspunsecuglastremurător, darsigur:
— Eusunt!
— Aşadar, zise tata, luându-l de mână, dă voie vechiului dumitale elev să-ţi strângămâna
şi să te întrebe ce mai faci? Am venit înadins din Turin, ca să tevăd.
Bătrânul se uită mirat la el, apoi zise:
— Îmi faci prea mare cinste... Nu ştiu... Când ai fost elevul meu? Te
rog…, numeledumitale?
Tata îi spuse numele Alberto Bottini, precum şi anul când a urmat
şcoala. Apoi adăugă:
— Deşi dumneata nu îţi mai aminteşti de mine, eu te ţin aşa de
bineminte!
Profesorul se gândi câteva clipe, cugetă şi rosti de vreo trei ori
numele tatei, apoi ridică fruntea şi zise încet:
— Alberto Bottini? Fiul inginerului Bottini? Acela care locuia în
piaţaConsolata?
— Exactaşa,răspunsetata,întinzândmâinileşiîmbrăţişându-l. În
câteva minute ajunseră la o curte cu ocăsuţă.
Profesorul ne pofti în odaie. Într-un colţ se afla un pat de lemn, acoperit cu o cuver-
tură, în alt colţ o măsuţă şi o poliţă cu cărţi, patru scaune şi ohartă.

1 Răspunde laîntrebări:
• Care era numele bătrânului profesor?

• Ţi se pare emoţionantă întâlnirea dintre elevul ajuns la maturitate şi fostul profesor?

Explicăpespaţiuldat!

• Ce obiecte decorau cameraprofesorului?

2 Notează:
• titlultextului:
• autorul:

14
 3 Transcrieenunţuriledincarereiesecă:
• profesorul este încântat de gestul fostuluielev

• fostul elev îi purta un respect profund bătrânuluiprofesor

4 Care sunt cuvintele care fac parte din aceeaşi familie? Recunoaşte-le, apoi scrie-le pe
spaţiiledate.

sigur cinste siguranţă a strânge

a asigura strângere nesiguranţă

necinstit strânsoare asigurat a cinsti nestrâns cinstire strâns asigurare

5 Formulează:
• un salut (te întâlneşti cu doamna învăţătoare într-unparc)

• o întrebare (vrei să afli numele unui nou coleg declasă)

• o prezentare a celui mai bun prieten (nume, vârstă, 2-3însuşiri)

• o solicitare (mergi la magazin să cumperi fructe)

6 Completează spaţiile libere cu informaţiilecorecte:

• Data se noteazăînpartea _ a paginii. • Rândurile scrise mai retrasspre
dreaptasenumesc .•Acesteamarcheazătrecerealaaltă .
• În cuprinsulcărţiiaflăm paginii la care se regăseşte fiecare conţinutdin
carte.

Autoevaluează-te! FB B S

15
 UNITATEA 2
Toamna, doamnă ruginie
Ciuboțelele Ogarului
după CălinGruia

1 Completează„harta”textuluicititînmanual:

TITLUL AUTORUL

Faptelepovestiteînordineaîncares-aupetrecut:

2 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile: ŞTIAI CĂ... plantele îşi

Întâmplarea prezentată în manual se petreceîn fabrică singure hrana?
anotimpultoamna. Elefolosescapa,ungaz
Vremea era plăcută. găsit în aer, care se nu-
meştedioxiddecarbon,şi
Iepurele pornise spre iarmaroc cu trei galbeni.
luminasoarelui.
S-a întâlnit pe drum cu un câine de vânătoare. Iarna, zilele sunt mai
Cei doi au pornit împreună la drum. scurte şi mai răcoroase.
Plantele nu-şi maifabrică
Au poposit la hanul Lupului.
hrana.Atuncifrunzeleîşi
Iepurele a plătit ceea ce consumase Ogarul. schimbă culoarea: din
În schimb, a luat şuba Ogarului şi a fugit de la han. verzidevinportocalii,gal-
beneşiapoimaro.
3 Găseşte în textul lecţiei cuvinte cu sens asemănătorpentru:
zgribulit= bani deaur=
cojocel=
târg= supărare =
se culcă=
16
 4 Completează enunţurile cu termenii potriviţi, aleşi din coloana dindreapta:
• Vânătorul a luat puşca şiachemat _. • ciuboţele
• Bunicul,îmbrăcatcu , duce nutreţ lavite. • ogarul
• Ogarul eraîncălţatcu _roşii. • iarmaroc
• La găseşti fel de fel demărfuri. • galbeni
• Cojocul acela acostat trei . • şuba

5 JURNAL CU DUBLĂ INTRARE. Scrie, din povestire, fragmentul preferat şi notează ce

emoţie ţi-atransmis.
fragmentul preferat emoţia transmisă

6 Aşază însuşirile în coloana potrivită dintabel:

Iepurele Ogarul
• grijuliu
• necăjit
• mândru
• speriat
• lacom
• nepăsător

7 Uneşte replica cu animalulpotrivit:

— Cât ai dat pe cioboţele?

— Doi galbeni.

— Merg să îmi cumpăr şi eu!

8 AlcătuieşteundialogîntreIepureşiOgar,dincaresăreiasăsupărareaIepuraşului.Nu uita
că într-un dialog trebuie să respectăm părerea vorbitorului şi să ascultăm ce are de
comunicat!

17
 9 Spune-ţi părerea! Dacă ai fi în locul Iepurelui, cum ai fi procedat cu Ogarul care nu
aveabanisă-şiplăteascăconsumaţia?Argumenteazărăspunsultău.

10 Iepurele a luat ciuboţelele Ogarului în schimbul celor doi galbeni plătiţi pentru mân-
careaşibăuturaacestuia.Totuşi,le-afurat.EbinesauerăuceafăcutIepurele?Alege o
variantă şijustifică.

BINE RĂU

11 JOC Formulează întrebări legatedetextul Notează răspunsurilecolegului

„Cioboţelele Ogarului”, caresă înceapăcu: debancă:

1.Cine 1.

2.Când _ 2.

3.Unde _ 3.

4.Cum 4.

5. Dece 5.

18
 CITEŞTE PROVERBELE ŞI REŢINE-LE!
• „După faptă şirăsplată.”
• „Ceţienu-ţiplace,altuianu-iface.”
• „Orice naş îşi arenaşul.”

12 Alegeunuldintreproverbeledemai susşiexplică-l!

13 Scriecâtetreicuvinteculitera„î”:
a) în interiorulcuvântului
b) la începutulcuvântului
c) la sfârşitulcuvântului

14 Colorează în fiecare pereche cuvântul scriscorect:

hotărî hotărâ înmînă înmână

mârîi mârâi a pârî a pârâ

întâmplare ântîmplare coborî coborâ

15 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!

Iepurelepornisecătre cudoi ,
pentruacumpăra . Pe drum, seîntâlneştecu .
Peste noapte, cei doi poposesc la .Aici,
mănâncă pe săturate, iar iepurele plăteşte. De supărare, iepuraşul
plânge şi, când ogarul adoarme,îiia şi fuge de lahan.

ŞTIAI CĂ...?
Uniepurecarefugepoatefacesalturide4mfiecare.Pentruaderutaurmăritorii,nu
intrădirectînvizuină.Faceîntâiunocol,seapropiepuţincâtepuţinşiabiaapoiintră.
Ursulbrunestecelmaimarevânătordinpădurileeuropene.Esteexpertînprinderea
păstrăvilorşiasomonilor,darpreferataluirămânemiereaalbinelor.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Zile de t oamnă, de George Coşbuc
Ierivedeampeluncăflori, Azi e frig şi nori şi vânt, Ieri era frumos pe-afară,
Mândri fluturi zburători, Frunzelecadlapământ, Ca-ntr-o caldă zi de vară,
Şivedeamzburândalbine, Florile stau supărate, Azi e toamnă pe pământ,
Ierieraşicaldşibine! Veştejescdebrumătoate! Vreme rea şi bate vânt!

19
 Cioc! Cioc! Cioc!
după EmilGîrleanu

1 Marchează cu„ ”caseta corespunzătoare răspunsului corect:

* Personajele povestirii sunt:
veveriţaşişopârla veveriţa, alunulşiciocănitoarea veveriţa şiciocănitoarea
* Veveriţa a umplut scorburacu:
ghinde alune conuri debrad
* Cea care i-a mâncat merindele veveriţei afost:
orândunică unpiţigoi ociocănitoare
* Pentru a scăpa de hoţ,veveriţa:
şi-aastupatscorbura şi-aschimbatculcuşul a pus ocapcană

2 Uneşte expresia cu explicaţiapotrivită!

* „ciocănitoarea dăduse descorbură”
** „nu se atinsese demerinde”
„s-a pus la pândă”
* „ciocănitoarea lăsă coada înlaba
veveriţei”
* „veveriţa îşi mutaseculcuşul”
* nu mâncasenimic
* veveriţa s-a mutat în altăscorbură
* găsisescorbura
* ciocănitoareaareuşitsăscapede
veveriţă, dar „jumulită” depene
* a aşteptat ascunsă pentru a prinde
făptaşul

3 Completează cu informaţii dinlecţie:

titlultextuluidinmanual
autorul
personajelecareparticipălaacţiune expresiifrumoasedintext
încheiereaacţiunii

4 Citeşteenunţurile,apoiscriecâteoînsuşirepentrufiecarepersonaj.Urmăreştemode-
lulnostru!
* Veveriţa a cărat toatătoamnaalune. harnică
* A plănuit ca toată iarna să steaînscorbură. ……………………….
* Veveriţas-asupăratşis-aaşezatlapândă. ………………………..
* Ciocănitoarea s-a pus pemâncatalune. ………………………..
* Pasărea a fugitdeveveriţă. ………………………..

20
5 Spune-ţipărerea!Dacăaifiînloculveveriţei,aifipedepsit-opeciocănitoare?Cumaifi
procedat? Argumentează răspunsultău.

6 Formulează întrebări pentru următoarelerăspunsuri:

* Veveriţa îşi avea culcuşul în scorbura unui copac.

* Ciocănitoarea fura aluneleveveriţei.

7 Alcătuieşteenunţuriîncaresăfoloseştiurmătoareleexpresiicu„a(se)pune”:

* a se pune la pândă (a pândi)

* a-şi pune ceva în gând (a plănui)

* a se pune pe gânduri (a deveni gânditor, îngrijorat)

* a pune paie pe foc (a aţâţa, aîntărâta)

* a pune osul la bătaie (a munci din greu)

8 Completeazăpropoziţiile:
Într-unan .
într-opauză.
Într-unborcan .
într-ocapcană.

21
 9 Completează propoziţiile, folosind într-osauîntr-un:

Veveriţaaveacasa scorbură.
zi, ciocănitoarea i-a mâncatalunele.
moment de neatenţie, ciocănitoarea a fost prinsă de veveriţă.
Imediat, secundă, a pus laba peea.
Ciocănitoareaazburatşis-aascuns stejar.

10 Rescrie corecttextul:
Întro zi, un vânător apăru în pădure. Întro clipă, toate animalele au dispărut în
căsuţele lor. Întrun târziu, vânătorul a plecat cu tolba goală şi în pădure viaţa a continuat
liniştită.

11 Transformăfolosindcuvintele„într-o”sau„într-un”,apoiformeazăpropoziţii.
Model: în cutie într-o cutie

în librărie

în ghiozdan

12 Completează enunţurile, folosind cuvintele potrivite, alese din coloana din partea
dreaptă:
* sar din creangă încreangă. fructul
* Ghindaeste stejarului. scorbura
* este numită şi „doctorulpădurii”. ciocănitoarea
* Ursulşi-acăptuşit cu muşchi şi frunzeuscate. culcuşul
* Cuibul păsăriiesteîn unuicopac. veveriţele

13 Transcrieultimulalineataltextuluidinmanual,respectândtoatereguliledeaşezareîn
pagină. Atenţie la punctuaţie şiortografie!

22
 14 Alege unul dintre cele două personaje (ciocănitoarea sau veveriţa) şi realizează un scurt
text,încaresăfoloseştişiexpresiile„laînceput”,„dupăaceea”,„launmomentdat”.

15 Răspunde la ghicitori şi descoperă luniletoamnei:

Eu sunt luna cea de toamnă,
Frunze cad din pom şirag.
Către şcoală se îndreaptă
Paşii noştri cu mult drag.
( )
Brumărel mi-a zis o lume.
Vin cu fructe şi legume,
Vin cu brumă pe ogoare,
Dar cu aur în hambare.
( )
Dau rugina florilor,
Verde grâu ogoarelor,
Vin cu note, teme noi,
Iar în geamuri bat cu ploi.
( )

16 Citeşte propoziţia despre toamnă, scrisă deun mare scriitor francez:

„Toamnaesteoadouaprimăvară,încare
fiecarefrunzăesteofloare”.(AlbertCamus)
Scrie şi tu o propoziţie cât mai frumoasă despre toamnă.

Roagă-lpecoleguldebancăsăaprecieze
ceaiscris,colorândfaţazâmbitoare.

17 Alege proverbul potrivit pentru lecţia dinmanual:

„Cine nu munceşte cu lipsă trăieşte.”
„Orice pasăre pe limba ei piere.”
„Cine munceşte hrană agoniseşte.”

18 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!

O îşi făcuse provizii pentru iarnă în scorbura unui

. Observând că alunele strânse se împuţinează, se pune la pândă să
prindă .Descoperăcă este vinovată de
pagubă. Scăpată cu chiu cu vai, ciocănitoarea se întoarce şi bate cu cioculîn
, dar veveriţaîşimutase .

● ŞTIAICĂ...?Veveriţeleaupatrudinţidinfaţăcarenuseoprescniciodată
dincreştere!Dinaceastăcauză,pentrua-şimenţinedinţiilaodimensiune
normală,eleronţăiemereucâteceva.

23
 LECTURĂ. Citeşte textul următor:
Povestea Toamnei (legendă)
Demult, într-un regat 1îndepărtat, trăia Bătrânul Anotimpurilor, împreună cu cele patru fiice ale
sale: Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fetele erau nespus 2de frumoase, iar bătrânul le iubea pe
fiecare la fel de mult. Ele erau lumina ochilor săi.
A sosit clipa când marele Ceas al Timpului, care guverna acel regat,a arătat că era momentul ca
cea de-a treia fiică, Toamna, să-şi înceapă călătoria spre ţinuturile în care locuiau oamenii. Ea era cea
care trebuia să le ofere acestora o mulţime de daruri, pe care le pregătise din timp: culori dintre cele
mai frumoase şi mai luminoase, flori gingaşe şi parfumate, legume şi fructe coapte şi gustoase, ploi
roditoare şi bogate,şi multe, multe altele.
Toamna însă nu era foarte mulţumită, şi-ar fi dorit ceva care să o facă şi mai fr moasă şi mai
iubită de oameni.
— Eşti minunată,îi spuse tatăl, ce ţi-ai putea dori mai mult?
— Mi-aş dori ca Soarele să strălucească doar pentru mine,spuse fata.
— Acest lucru nu este posibil,fiica mea! Soarele este prietenul vostru, al tău şi al surorilor tale.
Lumina sa nepreţuită vă însoţeşte pe fiecare în călătoria voastră.
— Dar eu aş vrea ca Soarele să fie doar al meu! Dacă mă gândesc mai bine, mi-aş dori să fiu
chiar eu Soarele.
— Ce idee mai e şi aceasta? Întrebă mirat Bătrânul Anotimpurilor. Frumuseţea ta e dată de
veşmintele deosebite pe care le porţi şi de toate darurile pe care le oferi oamenilor.
— Dacă nu-mi vei îndeplini dorinţa, nu voi mai pleca anul acesta în
călătorie! Nu-mi pasă ce vor crede oamenii!
Văzând-o pe fiica lui neclintită 3 în hotărârea ei, bătrânul se retrase
pentru a cugeta. Se întristase când a descoperit că Toamna devenise atât
de mândră. După ce se gândi îndelung, o chemă şi îi spuse:
— Dacă încuviinţezi să pleci acum, la vremea potrivită, îţi promit
că atunci când te vei întoarce te voi îmbrăca în cea mai frumoasă haină
din câte au existat vreodată. Este o haină fără seamăn în lume! Însă,
pentru asta, ai de făcut un lucru: să culegi în coşul tău toate razele
Soarelui. Când le vei aduna pe toate, vei străluci mai frumos ca
niciodată, deoarece vei fi îmbrăcată în haina Soarelui.
De atunci, Toamna încearcă în fiecare an să strângă cât mai
Multe raze de Soare, pentru a primi de la tatăl său haina cea minunată.
Soarele însă nu se lasă prins deloc. În fiecare toamnă, se ascunde în spatele norilor,
se furişează printre copaci,între ramurile şi frunzele lor, printre flori sau aleargă
mai iute ca vântul.

Citim şi ne îmbogăţim vocabularul! Reţine cuvintele şi explicaţiile lor. Foloseşte-le

apoi în compuneri!
(1) regat = stat guvernat de un rege;
(2) nespus = care nu poate fi exprimat,descris;
(3) neclintită = neschimbată,statornică.

24
 Citeşte textul:

Frunza
(fragment, de Emil Gîrleanu)

„Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se

îngălbeniseră şi mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo din vârf,
foşnetul tovarăşelor ce o părăseau.
De dimineaţa până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna: unele mai repezi,
altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture.
Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se
loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bum-
bac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă că şi
cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.”

1 Răspunde la întrebări:
•Despre cine se vorbeşte în text?

•Ce anotimp anunţă desprinderea frunzelor galbene din copaci?

•Ce se întâmplă cu celelalte frunze din copac?

•Ce sentimente o încercau pe frunză?

2 Completează cu informaţii din textul citit:

titlul textului
autorul
personajele
numărul de alienate
expresii frumoase dintext

3 Adaugă însuşiri cuvintelor date:

frunză verde, ,
copac înalt, ,
ramuri bătrâne, ,
a

25
nori plumburii, ,
rândunele gălăgioase, ,
cuiburi uitate, ,

4 Corectează greşelile din enunţuri şi rescrie-le corect!

• Rîndunelele au împînzitcerul.

• Cîrduri ântregi de păsări plecau ânşir.

• Norii plumburii plîngeauânfriguraţi.

5 Completeazăenunţurileurmătoarecu:într-o/într-un.
• dimineaţă cenuşie, dintr-o scorbură a ţâşnit o veveriţăarămie.
minut, mica veveriţă s-a făcut nevăzută! Speriat de zgomotul castanelor, un
gândăcels-afurişat crăpătură a scoarţeicopacului.
6 Descrie copacul aşa cum reiese din textulcitit:

7 Scrieundialogîntredouăfrunze,aflatepeaceeaşiramură.

8 Imaginează-ţi o zi de toamnă, folosind expresii din fragmentulcitit.

Autoevaluează-te! FB B S

26
UNITATEA 3
Familia, leagănulcopilăriei
Mama

de PanaitCerna

1 Uneşte expresiile din poezie cu explicaţiilepotrivite:

• „vârsta fericirii fărăminte” •izolatăşimodestă

• „de lume răzleţită şisfioasă” •ungher

• „colţîntunecat” • îliartă

• „însuspine” •copilărie

• „o biruieştedorul” • sentimentulocrotirii

• „o umbrăbună” •plângând

2 Răspundelaurmătoareleîntrebări:
•Pecinedescriepoetul?

•Cespunefaptamameidesprefireaei?

•Seamănămama(personajuldinpoezie)cumamata?Dece?

• Ce sentimente îl încearcă pe poet la amintirea mamei şi a caseipărinteşti?

•Ţiecândţisefacedordemamata?

27
 3 Alegedouăversuridinpoeziecareţi-auplăcutşiexplicădecele-aiales.
Versurile care mi-au plăcut Le-am ales pentru că...

4 Bifează sentimentele copilului din poezie. Motivează oralalegerea!

furie recunoştinţă mulţumire
respingere fericire linişte
regret nefericire revoltă

5 Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele şiexpresiile:

• casă(locuinţă)
• casă demarcat
• casascării
• specialitateacasei

6 Alcătuieşte propoziţii cu următoarelecuvinte:

*îngeri

*îngerii

*salcâmi

*salcâmii

7 Bifează varianta corectă de răspuns:

„Mama” este: opovestire o strofă opoezie

Poeziaestescrisăîn: alineate dialoguri versuri

Mai multeversuricompun: untextliterar ostrofă olegendă

8 Găsește rime pentru următoarelecuvinte:

rima autorului: casă
MODEL sfioasă
Rima mea: politicoasă

rimaautorului: rimaautorului:
aline frați
rimamea: rimamea:

rimaautorului: rimaautorului:
dânsul neştire
rimamea: rimamea:

28
 9 Completează „ciorchinele” şi scrie cuvinte care au legătură cu„mama”.

căldură

grijă

10 Adaugă 3-4 cuvinte înrudite cu„copil”:

acopilări,

11 Scriecâtevagânduripentrumamata,inspiratedepoeziacitităînmanual.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

12 Povesteşteoîntâmplareîncareaisupărat-opemamata.Cums-aterminat?

NU UITA!
Formulează enunţuri
clare.
Nuteîndepărtades
ubiect.
Foloseşte o exprimare
îngrijită.
Respectăortografia.

13 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!
Poetul Panait Cerna îşi descrie , povestind o întâmplare legată
de ea. Îşi aminteşte cum, după ce îl certa,biruită de şi părere de rău, îl îmbrăţişa şi îi
ştergea . Poezia cântă puterea de a iubi şi de
a ierta a unei mame .

29
 Bunica
(fragment) de Ştefan Octavian Iosif

1 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile legate de textul poeziei din manual:
Poezia descrie o bunică.
Poezia are trei strofe a câte cinci versuri.
Chipul bunicii era blând şi luminos.
Bunica avea părul alb, ochi mici şi privirea senină.
Portul bunicii era ţărănesc.
Bunica făcea mâncare toată ziua.

2 Completează cu informaţii din poezie:

Figura bunicii exprimă .Ea era harnică, deoarece
toată ziua.Purta haine .Senină şi tăcută, bunica îşi privea nepoţii cu
. Uneori, în timp ce lucra, gândurile îi mai fugeau către
ei trecută.

3 Alege însuşirile care i se potrivesc bunicii din textul lecţiei:

duioasă firavă blândă
exigentă frumoasă senină
dojenitoare cicălitoare tăcută

4 Completează„diamantul”!
1. cuvântul tematic (despre ce este vorba în text); 2. două însuşiri; 3. trei acţiuni; 4. o pro-
poziţie formată din patru cuvinte despre cuvântul tematic; 5. concluzia sau sinteza ideii.

1 bunica

5 Formulează o propoziţie în care s-o descrii pe bunica ata.

30
 6 Adresează-i colegului de bancă întrebări despre bunica
lui. Notează răspunsurile pe care ţi le-a dat.
• ÎNTREBARE:Cine ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE:Unde _?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE:Cum ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE:Când ?
• RĂSPUNS: _

• ÎNTREBARE:Ce ?
• RĂSPUNS: _

7 Oferă explicaţii pentru următoarele expresii din poezie:

MODEL: „părul nins” – avea părul alb, ca neaua

„cu gândul dus”–

„era frumoasă de nespus”–
„frageda-mi pruncie”– _

6. Ce simţi pentru bunica ta? Colorează sentimentele tale.Poţi adăuga şi tu altele!

respect dragoste milă simpatie

apreciere grijă indiferenţă dor

7. Completează cu nume arborele genealogic al familiei tale.

bunica bunicul bunica bunicul

mama tata

tu

31
 8. Scrie câteva reguli de respectat într-o familie!
MODEL: • Fiecare membru al familiei ajută cum poate la treburile gospodăreşti.
• Se respectă părerile tuturor membrilor familiei.

•
•
•
•

9. Ce sensuri poate avea cuvântul port? Alcătuieşte propoziţii.

10. Adaugă şi tu expresii în care se repetă un cuvânt, după model:

• din când în când • zi dezi
•
•
•
•

6. Măreşte „familia” cuvintelor date:

gând frumos blând

a (se) gândi

a înfrumuseţa
îngândurat îmblânzit

7. JOC! Înlătură o literă pentru a obţine un cuvânt nou! Vezi model: fermecat ferecat
ceară undele
iarbă
popas
ţara
dormea
mult
gură
stau
sacul
8. COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!

32
 Icoana bunicii şi s-a păstrat vie în
amintirea autorului. Îmbrăcată în haine şi cu furca
, bunica a rămas pentru urmaşii ei un model de frumuseţe,
bunătate şi hărnicie.

33
 EVALUARE – UNITATEA 3
Citeşte poezia:
Secretul
Secretul? de Niculina Ponov-Dumitraşcu
Niculina Ponov-Dumitraşcu
Iau cuvinte mici,nugrele: Strofa asta estegata.
„Mamă”, „ţară”,„floare”,„stele”, Amuitatsăscriudetata,
Cautrime:„mare”–„soare” De colegii meimai mici,
Ca săfacpoezioare! Despre jocuri şibunici!
Amsăscriu,casăseştie,
Într-o altăpoezie...
Fiindcă nu mai e secret:
Cred c-am să mă fac poet!

1 Răspunde la întrebări:
a. Cumsenumeşteautoruluneipoezii?

b. Cum se numesc rândurile dintr-

opoezie?
c. Ce formează un grup de patru sau mai multeversuri?
d. Sunt necesare rimele într-o poezie? Dece?

e. Despre ce se vorbeşte în aceastăpoezie?

f. Cum se fac poeziile? Scrie, ţinând cont de „indicaţiile” autoarei poeziei de maisus.

2 Completează JURNALUL CU DUBLĂINTRARE!

Strofa care ţi-a plăcut Am ales-o, pentru că...

34
3 Alcătuieşte propoziţii folosindcuvintele:

poeţi
poeţii
colegi
colegii

4 Scrieunscurtdialogîntretineşibunica/bunicultăudespreviitoareavacanţădevară.

5 Tuceprofesievreisăai?Scrieunscurttextdesprecevreisădevii.
Argumentează alegereata!

6 Alcătuieşteuntextpebazaimaginilordemaijos.Nuuitasărespecţiregulilederedac- tare!
Dă-i un titlupotrivit!

Autoevaluează-te! FB B S

35
 UNITATEA 4
Vinsărbătorile!
Vreau să trăiesc printre stele
de Victor Eftimiu

1 Notează cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile legate de lecţia din manual:

Un brad bătrân se săturase să stea la umbra altor brazi.
Puiul de brad dorea să poarte pe ramuri o mulţime de steluţe.
Ajuns pe o stâncă, brăduţul se simţea singur.
A venit la el Moş Nicolae.
A fost dus în mijlocul copiilor, care l-au împodobit.
Acum, brăduţul avea pe ramuri puzderie de stele.

2 Alege varianta corectă:

• Puiul de brad se săturase să stea la umbra brazilor bătrâni, în întuneric, pentru
că: era mereu noapte
fiind mai înalţi, brazii bătrâni împiedicau cu ramurile lor lumina să ajungă până jos
• Bradul începu să urce:
pentru a ajunge la stele pentru a ajunge la nori
• Moş Crăciun i-a împlinit dorinţa de:
a călători a purta „pe ramuri puzderie de stele”
3 Completează enunţurile folosind cuvântul potrivit din coloana din partea dreaptă:

• ___________falnici îşi păstrează mereu veşmântul verde. • prietenii

• Pe deal, mulţi alunecă veseli cu săniile. • copii
• copiii
• Moşul vine încărcat cu pentru cuminţi. • jucării
• Am ieşit la joacă împreună cu _mei. • brazii

4 Scrie cât mai multe însuşiri pentru cuvintele date:

MODEL: brăduţ: firav, verde, frumos, parfumat, împodobit.
steluţe:

jucării:

36
 5 Formulează câte două întrebări pornind de la fiecare imagine.
Roagă colegul de bancă să răspundă şi notează ce spune:

Întrebare:

Răspuns:
Î
Întrebare:

Răspuns:

Întrebare:

Răspuns:

Întrebare:

Răspuns:

6 Completează scrisoareapentruMoşCrăciun.Spune-icumte-aipurtatşicecadouriîţi
doreşti. Nu uita să-i mulţumeşti.

Data:

Dragă Moş Crăciun,

Numelemeu este . Sunt elev în clasa

a II-a la Şcoala din _.

Cudrag,

7 Citeşte enunţurile cu intonaţia

corespunzătoare: 37
 — Hai să împodobim bradul, bunico! Crengile lui sunt atât de verzi şi de bogate!
— Îţi plac ornamentele pe care le-am cumpărat?
— Sunt foarte frumoase!
Ochii bunicii strălucesc de fericire.

38
8 Formulează enunţuri care să exprime:
• o întrebare despre anotimpul iarna

• O strigare

Un înden

O constatare/informaţie despre Moş Crăciun

9 Taie varianta greşită:

lampă/lnpă scump/scunp compunere/conpunere
umbla/ubla zâmbi/zânbi linbă /limbă

10 Rescrie corect enunţurile:

• M-am înbrăcat gros şi mi-am luat unbrela, deoarece se anunţase ploaie.

• Înpreună cu Olinpia particip la o conpetiţie în luna decenbrie.

11 Transformă cuvintele după modelul:

bun îmbunat bujor
baie îmbogăţit
piatră belşug

boală povară

împachetat împânzit

12 Întrebări-ghicitori! Alcătuieşte întrebări, pentru a obţine răspunsurile date.

Ce pom are frunza verde tot timpul
MODEL anului? Bradul!

• Steluţele!

• Moş Crăciun!

39
 13 Rescrie enunţurile,înlocuind cuvintele subliniate cu alte cuvinte,cu sens asemănător.
Foloseşte cuvintele de la Vocabularul lecţiei din manual.
• O mulţime de steluţe împodobeau bradul.

• Voia să zboare până în înaltul cerului!

14 Transformă întrebările după model!

MODEL Ai scris tema la matematică? Scrie tema la matematică!

• Ai cumpărat cartea?

• Ai mers la doctor?

• Ai cântat la pian?

15 JOC Află ce jucărie a găsit fiecare dintre copii sub brăduţul împodobit şi uneşte
corespunzător!

Mulţisportivioîndrăgesc.
Deceoareolovesc? AFLĂ MAI MULTE!

Steaua. De la
Chip deom, Crăciun şi până la
Dar minte n-are. Bobotează, copiii
E-ndrăgită de copii umblăcu„Steaua”.
Că le-aduce bucurii. Acestobiceivreasă
amintească de
steauacareavestit
Nu-ibăiatcasănu-lştie. naşterealuiIisusşi
Făuritedinhârtie. i-a călăuzit pe cei
Vântputernicvreaşisfoară treimagi.Grupuride
Şi-atuncizbârnâieşizboară. 3-4 copii,cu
„Steaua”înmână,
strigăpelacasele
Când nu e zăpadă, oamenilor:
Doarme în ogradă, „Steaua sus răsare
Dar când ninge-afară,
Ca o taină mare
Cu copiii zboară.
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte...”
Are coarne,
Dar nu-i ţap.
Când merge,
Merge la trap.

40
16 Ce semn de punctuaţie putem pune la sfârşitul unei propoziţii? Bifează!
Semnul exclamării(!) linia de dialog(–) punctul (.)
două puncte(:) semnul întrebării(?) virgula(,)

17 Completează cu semnele de punctuaţie potrivite:

„Intrară hotărâţi în lumina lămpii înaintea femeii, care-i întrebă:
— Nu v-aţi răsturnat
Copiii se priviră cu
înţeles:
— Nu răspunserăei
— Nu v-a ajuns altă sanie dinurmă
— Nu ” (La săniuş, IonAgârbiceanu)

18 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!

La fel cum toţi copiii doresc să devină mai repede independenţi, un pui de
Dorea să plece de lângă ai săi şi să ajungă la .
Reuşeşte, dar realizează că e şi nu e foarte distractiv. În
ajutorul lui vine , care-l duce în mijlocul copiilor, ajutându-l
astfel să-şi împlinească _.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Pomul de Crăciun de Irina Glinţă
De-unanîntregeuîngrijesc, Din ceilalţi ani eu am păstrat,
Într-o găleată roşie de-alamă, Mulţime de lumini şi globuleţe,
Unbradcemareosă-lcresc, Şiosteamareammaicumpărat,
Săfiepomulmeudeseamă. S-opunînvârf,pentru-anedeabineţe.

Pentruca-nnoapteaspecială, Şi iată-l! Plin de strălucire,

Ceoaşteptdecândmăştiu, Nu mă mai satur să-l admir!
Săîipunşiruridebeteală Eroşu,verde,galben...Cesclipire
Şi să îl garnisesc cu argintiu. E-nfiecarerămuricădesafir!

Am pus cu grijă deoparte,

De când am învăţat sădecupez,
Podoabele găsite într-o carte,
Iarîngeraşiiamsă-idesenez.

AFLĂ MAI MULTE!

Toţi copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun în seara de Ajun.El va lăsa cadouri
pentru copiii cuminţi sub bradul frumos împodobit.
În zilele noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele
mai iubite datini,atâtl aoraş,cât şi la sat.

41
 Colindătorii
(fragment) de George Coşbuc

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsului corect:

• Copiii stau:
afară în casă lângă ieslea în care s-a născut Iisus
• Ei nu vor să se culce,deoarece:
le place povestea spusă de mama lor nu le este
aşteaptă venirea lui Moş Crăciun
• Se apropie Sărbătoarea:
Crăciunul Sfintei Maria
• Mama povesteşte despre:
fecioara Maria minunile lui Iisus naşterea lui Iisus
• Domnul Iisus Hristos s-a născut:
într-un staul într-o casă la o stână
• A primit în dar un miel de la:

tatăl său păstori

• Îngerii„cântau pe sus,/Cu flori de măr în mână”:
pentru a anunţa bucuria naşterii Mântuitorului pentru a arăta bucuria mamei

2 Găseşte, în poezia prezentată în manual, însuşirile pentru:

• glasul şi _ • un miel
• ieslea • îngeri

3 Transcrie din text versurile care conţin:

Imagini Imagini auditive

vizuale(CE (CE AUZI?)
VEZI?)

Cad fulgi zburând

4 Formulează întrebări pentru răspunsurile

date:

•Copiii ascultau atenţi povestea mamei.

•Iisus Hristos s-a născut într-o iesle săracă.

42
 •Păstorii de la stână i-au adus în dar un miel.

•Îngerii cântau cu flori de măr în mână.

5 Scrie cuvintele din poezie, care rimează cu:

zburând– Hristos–
focul– săracă–
aştepta– adus–
culce– stână–

6 JOC Completează rebusul şi vei afla, pe verticală, cum se numesc cei ce colindă
satele pentru a vesti naşterea lui IisusHristos.

1. Prima lună deiarnă A

2. Gazdele îi răsplătesc peceicare
colindă cu…
1
3. Jgheab construit dinlemn,unde 2
se pune hrana animalelor
4. Bătrânul careaducedaruri 3
copiilor
4
5. Sania lui etrasăde… 5
6. Cade din cersub
formădefulgi 6
7. I-au adus lui Iisusîndar
un miel 7
8. S-a aprins pecer,deasupra
locului unde s-a născut Mântuitorul 8
9. „Într-un colţ, uitată,
Rămân varatoată.
9
Iarna-njurulmeu
V-adunaţi mereu.”
10
11
B
10. Crenguţă împodobită cu flori din hârtie, cu care se urează de AnulNou
11. Ultima lună diniarnă

Scrie cuvântul obţinutpeverticală: _

Verifică-te, citind ce a scris şi colegul tău de bancă!

43
 7 CompuneofelicitareprincareîifaciurăridoamneiînvăţătoarecuocaziaCrăciunului!

8 ScrieunscurttextdesprefelulîncaresărbătoreştiCrăciunul,porninddelaîntrebările:
• Când se sărbătoreşteCrăciunul?
• Ce tradiţii de Crăciunrespecţi?
• Ce faci în dimineaţa zilei de 25Decembrie?
• Ceînseamnăaceastăsărbătoarepentrutine?
Dă un titlu potrivit textului scris detine.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

AFLĂ MAI MULTE!

Colindatulesteceamairăspânditătradiţiearomânilor.Laţară,începândcunoaptea
de23spre24decembrie,uliţelesatuluirăsunădeglasulmicilorcolindători.Cutraista
dupăgât,cubâtaînmânăşicăciulapeurechi,eimergdincasăîncasăşistrigăla porţi:
„Bună dimineaţa la Moş Ajun, / Ne daţi ori nu ne daţi!”
Cu acest prilej, gazda împarte colindătorilor: covrigi, mere, nuci şi colăcei.

44
 9 Găseştecuvintecusensasemănător,apoiformuleazăpropoziţiicuele:
glas= zăpadă= staul=
păstor=

10 Formează perechi de cuvinte cu sens asemănător şi scrie-le pe spaţiiledate:

încet, a se culca, săracă, stând, a dormi, sărmană, rar, şezând
= _ = _
= _ = _

11 Răspunde la ghicitori şi descoperă lunile deiarnă:

Prima lunăcuninsoare,
Cuvacanţă,sănioare,
Moş Crăciunşijucării,
Pom deiarnă,bucurii.
( )
Eu sunt luna lui Gerar,
Un an nou încalendar,
Săvăpuneţihainegroase,
Că am zilelegeroase.
( )
MisespunemeşterFaur,
Că scot soarele de aur
Printre norii plumburii,
Ca să râdă lacopii!
( )

12 COMPLETEAZĂ ŞI REŢINE!
Poetul prezintă în versuri emoţionante povestea
naşteriiDomnului . Copiiiascultăglasul şi
al mamei. În fiecarean, de , retrăim
bucuria naşterii luiHristos.

LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:

Cadoul preferat, de Irina Glinţă
De ziua mea, aş vrea în dar
Untrenpeşine,cuvagoane,
Să-i pun alături unacar
Şi-n gară să-i aşez persoane.
Deşi…maimultmi-artrebui
Unzmeufăloscaresăzboare
Cândîlînalţcualţicopii
Pe-afară în zilele cu soare.
Banu!Mătotgândescmereu
Căunrobotcesetransformă
M-arajuta,cândîmiegreu,
Căcipotsă-idaueuoriceformă.
Sau…poatechiarunavion
Mi-arprindebinecâteodată;
Aş fi un mare campion
Zburândfălosîncasatoată.
Şitotuşi…,nu-midoreamunjoc
De curse, care săm-ajute
Să îi întrec, când am noroc,
Pe fraţii mei cei buni la multe?!
E foarte greu să mă decid
Cemi-aşdorieucelmaitare.
Maibine-aşteptsăîmideschid
Cadoul de lafiecare!

45
 EVALUARE – UNITATEA 4
Citeşte textul:
Era odată o fetiţă orfană, care rămăsese aşa de săracă, încât nu mai avea nici unde să
locuiască, nici unde să doarmă. Nu mai avea nimic altceva decât hainele de pe ea. Din când
în când, câte unui om cu suflet i se făcea milă şi atunci mai primea câte-o bucăţică de
pâine.
Ea era însă o fetiţă bună şi credincioasă, gata oricând să ajute pe cineva aflat în dificul-
tate. Într-o zi, se întâlni cu un om sărac, care-i spuse:
— Dă-mi şi mie ceva de mâncare, sunt mort de foame!
Fetiţa îi dădu ultima bucăţică de pâine ce-o avea la ea, apoi zise: „Dumnezeu să te bine-
cuvânteze!” şi plecă mai departe.
Pe drum, văzu un băieţel, care-i spuse:
— Mi-e tare frig la cap, dă-mi, te rog, ceva să mă acopăr.
Fetiţa nu stătu mult pe gânduri, îşi luă căciuliţa de pe cap şi i-o dădu.
După un timp, se întâlni cu o copilă, care tremura de frig. Îi dădu hăinuţa ei şi plecă
mai departe. Pe înserat, ajunse într-o pădure.
Acolo, o femeie sărmană veni la ea şi fetiţa îi dădu şi cămăşuţa pe care o mai avea,
gândind: „E noapte, nu mă vede nimeni, pot să stau şi dezbrăcată.”
Şi, cum stătea ea aşa, deodată văzu deasupra capului o ploaie de stele care, când
cădeau pe pământ, se prefăceau în monede de aur. Din cer îi căzu la picioare o haină
ţesută cu fir de aur şi un inel preţios. Ea îmbrăcă haina, îşi puse inelul pe deget, apoi începu
să adune monedele de aur.
Deveni, astfel, foarte bogată şi trăi apoi în belşug şi fericire toată viaţa. Dar, niciodată
nu i-a uitat pe cei sărmani şi i-a ajutat mereu.
(Ploaia de stele, de Fraţii Grimm)

1 Răspunde la întrebări:
• Cine este personajul principal al acestei poveşti?
?

• Ce fapte bune a făcut copila?

•Cum a fost răsplătită fata pentru generozitatea ei?

2 Colorează cuvintele care conţin însuşirile personajului principal:

miloasă bună generoasă săracă

egoistă nehotărâtă credincioasă plângăcioasă

resemnată bogată curajoasă nechibzuită

46
 3 Rescrie propoziţiile utilizând cuvinte cu sens asemănător,folosite în text:
•Fetiţa era gata oricând„să sprijine”pe cineva.

• Stelele, cum cădeau pe pământ, se prefăceau în „bani” de aur.

4 Completează fiecare cuvânt cu litera care lipseşte:

î părăteasă schi b tro petă pli bare u brelă

5 Transcrie din textul citit:

o urare
o rugăminte
o constatare
6 Formulează câte un enunţ pentru fiecare imagine.

1 2 3

7 Redacteazăofelicitarecuocaziazileidenaştere,adresatăfetiţeidintext.

8 AUTOEVALUARE. Cât de bine ţi-ai însuşit următoarele cunoştinţe? Scrie pe spaţiuldat unul
dintre calificativele: FB (Foarte Bine), B (Bine), S(Suficient).
Ştiu să formulez răspunsuri pe baza textului citit.
Ştiusăfolosesccuvintecusensasemănător.
Şti
usăscriumînaintedepsaub.
Ştiusăredactezfelicitări.
Ştiu să formulez întrebări, îndemnuri, rugăminţi.

47
 UNITATEA 5
Farmecul iernii
Iarna
după MihailSadoveanu

1 Marchează cu „x” caseta corespunzătoare răspunsuluiBcorect:

* Autorul, Mihail Sadoveanu,povesteşte:
o amintire din copilăria unui prieten
o amintire dincopilărialui o întâmplareinventată
* El a plecat lasăniuş:
împreunăcuprietenii împreună cu fratelesău
împreună cu prietenii şi fratelesău
* Avea osăniuţă:
cioplită detatălsău cumpărată făcută de MoşIrimia
* Sania seconduce:
cumâinile cucălcâiele cu totcorpul
2 Aşază în ordine întâmplările din textul lecţiei:
Autorul îşi aminteşte de o iarnă bogată.
Toţi copiii se bucură de zăpadă pe deal.
Copiii satului pornesc la săniuş.
Băiatul învaţă să conducă sania.

3 Uneşte cuvintele cu explicaţiapotrivită:

a ciopli • aconduce

a cârmui • coastă de deal, povârniş,pantă

• a da o anumită formă unei bucăţi de

troienit
lemn, cu ajutorul unui instrumentascuţit
costişă • înzăpezit
4 Completează enunţurile folosind cuvintele potrivite explicate la exerciţiul3:
• Împăratul ţara cudreptate.
• Grupuri de copii cu săniuţe sevădpe _dealului.
• Bunicul cu dalta o bucată delemn.
• Săniile alunecaupepotecile .

48
5 Povesteşte fragmentul în care Tudoriţă învaţă cum se conduce osanie.

6 Alcătuieşte câte un enunţ care săexprime:

•oconstataredesprederdeluş

•oîntrebaredespresanie

•oexclamaredesprezăpadă

7 Cum simţi tu „iarna”? Completează cadranele.

Culori legate de ea Mirosuri legate de ea

IARNA
Sunete legate de ea Emoţii legate de ea

8 Aşază virgulele acolo unde trebuie în enunţurileurmătoare:

— Tudoriţă îndreaptă sania!
— Aşază-te Matei în spatelemeu!
— Îţi place la derdeluşVasile?
Iarna zâna argintie aduce multe bucurii copiilor.
Îmi păstrez jucăriile în cutii sertare şidulapuri.

49
 9 Ce cuvinte mici se ascund în cuvântul mare?
Model:încălziseră în,încă,zise,seră,eră

aprinseră

îndreaptă

10 Dezleagă rebusul şi află denumirea populară a lunii ianuarie.A

1
1. frigcumplit
2. pârtiesau… 2
3. sărbătoare în anotimpuliarna 3
4. ultima lună deiarnă
4
5. prima lună deiarnă
5
B
11 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!
Autorul, , îşi aminteşte cu deosebită plăcere
şi nostalgiedeprima de iarnă, în careaînvăţat
saniei. Plecat la săniuş,împreunăcu lui,aprimitlecţiidela
. Toţi copiii se bucurau de joacă şi dezăpadă.

LECTURĂ. Citeşte poeziile:

Bucuriile iernii Iarna

de Irina Glinţă de Niculina Ponov-Dumitraşcu

Ninge cu fulgi mari şi jucăuşi,

O pătură albă se-aşterne, culcuş, Iarna rece, jucăuşă
Copiiiiesveselicusăniipederdeluş Asositlanoilauşă,
Şistradaîntreagăeungiganticgheţuş! Albăprecumomătuşă.
Fulgiicadcuduiumul!
Căciulă, mănuşi, fular şi ghetuţe,
Detoateîmipun,săpotculegesteluţe, Uiteunulşiîncăunul!
Friguluiaprigîicersămăcruţe, Deschidpalmaşi-nchidpumnul
Şi zăpezii să nu-mi intre în şosetuţe! Şi,deteamăsănuzboare,
Îistrângbine,totmaitare!
E zarvă pe străzi – oameni mari şi copii
Îşifacdinomătulpufoscelemainoijucării, Darcecredeţi,frăţioare?
Luminise-aprind,sestinglaferestre,zglobii. S-autopitdesupărare!
Avenitiarnaceadarnicăşiplinădebucurii!

50
 Fiecare fulg de zăpadă este unic
după Justin D.Pollard

1 Completează enunţurile cu informaţii din textul lecţiei:

Cel care a constatat că fulgii de zăpadă nu sunt identici a fost .
Americanul a studiat fulgii de zăpadă la . Peste ani, el a
fulgii de zăpadă, utilizând un aparat de fotografiat.
Wilson Bentley a descoperit că fulgii de zăpadă sunt mici îngheţate. Forma lor
depinde de cât de rece şi de este aerul.

2 Scrie două texte despre „fulgii de zăpadă”: unul literar şi altul nonliterar (informativ).
Pentrutextulinformativ,cautăinformaţiilenecesarepeInternet,înAtlasesaureviste.

Text literar Text informativ

3 Completează„diamantul”:

1. un cuvânt care poate ţine locul titlului; 2. două instrumente pe care personajul din text le
utilizează pentru a studia fulgii de zăpadă; 3. trei caracteristici / însuşiri ale unui fulg de
zăpadă; 4. o propoziţie din patru cuvinte despre textul lecţiei; 5. un cuvânt care exprimă
constatarea autorului despre fulgii de zăpadă.

51
 4 MetodaCUBUL.Clasaseîmparteîn6echipe.
1. DESCRIE un fulg de zăpadă, aşa cum ţi-l imaginezi tu.

2. COMPARĂ Completează comparaţiile următoare:

fulgi deşi şi marica

geraspruşităiosca
zăpadă albăca

3. ASOCIAZĂ cuvintele cu înţeles asemănător:

a constata sol

a studia impresionant

superb întocmai

identic a cerceta

pământ a remarca

4. ANALIZEAZĂ. Explică înţelesul următoarelor expresii:

„formăhexagonală”= _
„a imortaliza”=
„de formă identică”=

5. APLICĂ. Alcătuieşte:
• o propoziţie din cinci cuvinte, legată de textul dinmanual

• o propoziţie în care cuvântul „microscop” să se afle îninterior

• o propoziţie în care să foloseşti corect cuvintele „s-a” şi„sa”

6. ARGUMENTEAZĂ că textul din manual este unul informativ.

52
 5 „Îmbogăţeşte” înţelesul propoziţiilor:
• Fulgii cad.

• Sania alunecă.

• Sclipesc stelele.

• Copiii sunt fericiţi.

6 Alcătuieşte câte o propoziţie:

• formată din 2 cuvinte despre„vânt”

• formată din 3 cuvinte despre„iarnă”

• Formată din 4 cuvinte despre„ninsoare”

• formată din 5 cuvinte despre„ploaie”

7 Încercuieşte varianta corectă:

Mama sa / s-a i-a cumpărat unmicroscop.
Americanul sa / s-a gândit să studieze fulgii de zăpadă.
Concluzia sa / s-a a fost că fulgii de nea nu sunt identici.
Sa/S-a aşezat un fulg pe mâna sa/s-a dreaptă.

8 Traversează careul de la punctul A la punctul

B,colorândgreşelile! Drumul merge doar „la dreapta”, „în sus”
şi„înjos”:
s-a pus masa sa s-a legat alura sa farfuria sa alura s-a B
s-a necăjit s-a întors haina sa sa colorat coaja s-a pasca s-a
A sa luminat sa aşezat dorinţa sa sa plâns oala s-a sa plâns
familia sa sa gătit pălăria s-a sa înfuriat s-a aprins pâinea sa
parada sa gura sa ziua sa s-a uitat vocea sa s-a trezit

9 Transformă dupămodel:

AZI IERI
Model: El se plimbă prin parc. El s-a plimbat prinparc.
Ea se aşază pe scaun.
Se aude vântul.
Mihai se îndreaptă spre ea.

53
 10 a) Scrie cuvinte alcătuite din:
2silabe– 4 silabe–
5 silabe–
3 silabe–

b)Alcătuieşte o propoziţie în care:

– cuvântul din 2 silabe (scris de tine, la punctul a) să se afle în interior

– cuvântul din 3 silabe să se afle la început

– cuvântul din 5 silabe să se afle la sfârşit

11 Imaginează un text după şirul de ilustraţii.Dă-i un titlu potrivit.

Roagă-l pe colegul de bancă să aprecieze ce ai scris, colorând inimioarele:

12 COMPLETEAZĂ ŞIREŢINE!
Textul este
unul , în careautorul ne prezintă descoperirea lui Wilson Bentley.
După ceastudiat la microscop, cercetătorul american
a constatat că aceştiaauformă . Concluzia sa a fost că doi
fulgi de nea nupotfi .

54
 LECTURĂ. Citeşte poezia următoare:
Steluţa de nea, de Irina Glinţă
Astăzi la fereastra mea Două raze s-au ivit Iatăcumm-afascinat!
A-nflorit...unfeldestea! Dintr-un soare obosit; Sămăjoc,amşiuitat...
Nuştiucumşinuştiuce O crenguţă s-a-nmuiat, Gândul meu e plin de stele
A făcut-o aşa cume! Darrestul...eminunat! Şlefuite din mărgele.

Are vârfurile-n ramuri Parcă-ar fi o galaxie,

Răsfirate...epegeamuri! Căcisteluţe,camvreomie,
Este şi dură, şi blândă, Se înghesuiecumva
Pare rece..., darplăpândă. Într-unpeticmicdenea.

LECTURĂ. Citeşte textul următor:

A d e v ă r a t a pov e st e a lui Mo ş G e r i l ă , de NataşaGalche
Afostodată,demult,taredemult,înnordulRusiei,acoloundeiernilesuntlungişi
cumplitdegeroase,unzeubătrân,carestăpâneapesteîmpărăţiafrigului,azăpezilorşia
ninsorilor.Oameniiloculuil-aunumitMoşGerilă.Elstabilealegileiernii,hotăracândsă
ningă,cândsăîngheţeşicândsăviscolească.Cutoiagulsăumagic,Moşulaveaputerea
deaîngheţaapele,aduceavânturinăprasnicesauporunceaviscoluluisăseoprească.
Înfăţişarealuipăreaaprigă:înlocdepăr,pecreştetulluiseadunaunoridezăpadă,
înbarbalungăgăseaisteluţedegheaţă,iarrăsuflarealuiaduceageruriaspre.Întimpul
iernii,elcutreieracâmpiileşipădurile,învârtindu-şideasupracapuluitoiagulfermecat.
Moş Gerilă domnea peste întreaga natură din noiembrie şi până în martie. Nu-i
plăceau oamenii care tremurau de frig. Înfuriat de cei veşnic nemulţumiţi, Moşul se
putea transforma într-un vârtej puternic, care putea troieni zăpada cât casele oame-
nilor. În noaptea de Crăciun, oamenii îi ofereau o porţie caldă de fulgi de ovăz cu
miere, strigândsprea-lîmbuna:„Gerilă,vino şimănâncăceva!Aimilădenoişinudis-
trugerecoltelenoastre!Nuneviscolicaseleşinuîngheţaapafântânilor!"
Bătrânul zeu nu era neprietenos cu toţi oamenii, dimpotrivă, îi ajuta de cele mai
multe ori. Îi călăuzea prin viscol pe călătorii rătăciţi, salvându-le astfel viaţa. Tot el le
oferea sănătate şi putere oamenilor pentru a înfrunta iernile grele.
Celmaimultînsăîiiubeapecopii.Aceştiaerauceicaresebucuraucelmaimult
desosirealui.ŞicopiiiîliubeaupeMoşGerilă.Eleracelcareîngheţaapeleşi,astfel,
micuţiiputeaupatina.Eltrimiteadincerminunatelesteluţedenea,dincarecopiiicon-
struiauoamenidezăpadăşicastelestrălucitoare.Gerilăerasingurulcarereuşeasăîm-
bracepământulînveşmântulalbdeomăt,pentrucatoţicopiiisăsepoatădacusăni-
uţele şischiurile.
Pentruceimiciiarnapoateficelmaifrumosşimaiveselanotimp.MoşGerilă
ştieastaşiaregrijăcaînfiecareansăaducăminunateleluicadouri:steluţeledegheaţă.
Învăţaţi,împreunăcupărinţiivoştri,săvăbucuraţideceeacevăoferăMoşGerilă!

55
 EVALUARE – UNITATEA 5
Citeşte poezia:

Omul de zăpadă

În ogradă, în parc, pe stradă, Pusă cam pe o ureche

Iată-l: omul de zăpadă!
Nasul roşu de ardei,
Ochii mici, doi năsturei.
Şi sub nas o gură mică,
Braţul e o măturică,
Butonaşii din cărbune,
Iar pe cap, vedeţi voi bine,
Stă o pălărie veche.
Tot de la bunicu-n dar
A primit şi un fular,
Haină veche de dimie,
Să stea-n ger, frig să nu-ifie!
De s-ar mai mişca un pic
Poţi să juri că ebunic!
Niculina Ponov-Dumitraşcu

DICŢIONAR: dimie = ţesătură groasă de lână (albă), folosită la confecţionarea hainelor ţărăneşti.

1 Completează cu informaţii din textulpoeziei:

• Omul de zăpadă avea în loc deochidoi şi în loc denasun .
• Bunicul îi împrumutase omului dezăpadă o pentru cap, un
de pus la gâtşio de dimie, care să-l apere defrig.
• Înfinal,omuldezăpadăputeafiuşorconfundatcuun .

2 Scrie câte două însuşiri pentru fiecare cuvântdat:

nas ,

ochi ,

gură ,

3 Rescriecorecttextuldemaijos.Atenţielascriereacuvintelor„sa”/„s-a”şilafolosirea virgulei!
Omul de zăpadă e peste tot: în ogradă în parc pe stradă. Pălăria s-a veche e un dar de la
bunicul. Haina s-a veche tot de la bunicul este.
Acum omul de zăpadă pare că sa mişcat un pic!

AUTOEVALUARE. Cât de bine ţi-ai însuşit următoarele cunoştinţe? Colorează faţa zâmbitoare!
Ştiu să utilizez corectvirgula. FB B S

Scriu corect cuvintelesa/s-a. FB B S

56
 4 Scrie din poezie cuvintele care rimeazăcu:
stradă– ureche–
ardei– dar–
mică– dimie– _
cărbune– pic–

FII CREATIV! Adăugă şi tu rime la cuvintele de mai sus!

5 Noteazăcuvintecereprezintăfenomenespecificeiernii,porninddelalitereledatemai
jos.Desparteapoicuvintelescriseînsilabeşiscrienumărulcorespunzătordesilabe.

V viscol vis-col 2
G
F
Z
Ţ
B
6 Observă imaginile. Creează un text pe baza lor şi dă-i un titlupotrivit.

Autoevaluează-te! FB B S

57
 RECAPITULARE SEMESTRIALĂ

1 Scrieunposibildialogîntredoielevi,caresesalutăşiseprezintă:

2 Scrie câte o întrebare pentru fiecare imagine. Roagă-l pe colegul

de bancă să răspundă şi notează ceea cespune.

ÎNTREBARE: ÎNTREBARE:

RĂSPUNS: RĂSPUNS:

3 Să ne aducem aminte ce am învăţat! Citeşte strofa şi identifică povestea dinmanual!

„Doi prieteni, cu noroc, „Cioboţelele ogarului”, de Călin Gruia

Au pornit spre iarmaroc.
„Cioc! Cioc! Cioc!”, de Emil Gîrleanu
La un han au poposit,
Însă numai unul aplătit!” „Ziua când toţi au şapte ani”, de OctavPancu-Iaşi

„Într-o toamnă aurie, „Luchi”, de Otilia Cazimir

Veveriţa cea zglobie
„Cioc! Cioc! Cioc!”, de Emil Gîrleanu
Multe-alune a adunat,
Dar o hoaţă le-a furat!” „Colindătorii”, de George Coşbuc

58
4 Completează poezia de mai jos cu rimele potrivite: răcoare, pământul, toată,geamuri.

Prin păduresuflăvântul,
Toamnaa cuprins
Acum nu maieste soare,
Plouăşieste
Toamna
Frunze nu mai sunt peramuri,
. Picuri greistropescîn ,
Iar bunica, înlivadă,
. Aculesrecolta .

5 Scrie,dinpoeziademaisus, câtedouăcuvintealcătuitedin:

o silabă 2 silabe 3 silabe

6 a) Desparte cuvintele şi descoperă proverbele! Scrie-le pe spaţiul dat şi notează

numărul de cuvinte din care sunt alcătuitefiecare.
Carteaestepomulînţelepciunii. (cuvinte)

Cineştiecartearepatruochi. (cuvinte)

Pentruuniicarteaeocomoară,pentrualţiieopovară. (cuvinte)

a) Explică primul dintre proverbeledescoperite!

7 Bifează enunţurileadevărate.
• Cuprinsul unei cărţi se află la mijloculei.
• Toate cărţile au un titlu şi unautor.
• Cărţile nu au coperte, au doarpagini.
• Întâmplările prezentate într-o carte pot fi reale sauimaginare.

8 Taie cu o linie varianta greşită(incorectă).

• Într-o zi desîmbătă , colega saa plecat în vacanţă.
Întro sâmbătă s-a
înpăratul sa
• ÎntrunÎn cufăr vechi, a găsit coroana .
tr-un
împăratul s-a

59
 EVALUARE SEMESTRIALĂ

Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele:

Farmecul iernii

„Fulgi de zăpadă fug alungaţi de frig. În casă, butuci de fag ard în foc, topind florile de
ger din fereşti cu fum fierbinte mirosind a fâneţe şi a fagure.
Întorc filele ferfeniţite1ale cărţii şi prefac literele în felurite fiinţe: iată o fată înfofolită în
fote înflorite şi iată-l pe Făt-Frumos pe un cal falnic, cu coama fluturând, gata să înfrunte
2

fulgerele furtunii.
Fermecat, mă fofilez3şi eu în urma lor...”
(dinUnfeldeabecedardeNichitaStănescuşiGheorgheTomozei)

DICŢIONAR

(1) ferfeniţite = făcute ferfeniţă,rupte;

(2) fotă=parteacostumuluipopularromânesc,purtatădefemei,careţineloculfustei;
(3) mă fofilez = măstrecor.

1 Răspunde la următoareleîntrebări:
* Ce anotimp este prezentat în textul de mai sus?

* Ce personaje imaginare apar în text?

* Cu ce literă iniţială încep majoritatea cuvintelor dintext?

Scrie şi tu încă trei cuvinte care să înceapă cu aceeaşi literă.

2 Transcrie propoziţia din text care prezintă fulgii denea.

Propoziţiascrisăare cuvinte.

3 Completează cuvintele cu literele carelipsesc:

f lg f lg re fl r le

fr g f g lit r l

60
 4 Alcătuieşte câte un enunţîn care să foloseşti semnele de punctuaţie:

,
?
!
5 Ordonează cuvintele pentru a formapropoziţii.
* ies, săniuş, veseli, la,Copiii.

* aşterne, adormit, Neaua, se, peste,satul.

* fum, coşurile, Fuioare, de, ies, pe,caselor.

6 Formulează:
* o constatare despre „filele cărţii”

* o întrebare despre „fulgerele furtunii”

* o exclamare despre „Făt-Frumos”

7 Scrieunscurttext,porninddelaimagineadată.Foloseşteşi
expresiile din textul citit: „flori de ger”, „alungaţi de frig”.

Autoevaluează-te! FB B S

61
Cuprins

Unitatea1.Şcoalaşicartea–doiprieteniadevăraţi
Ziuacândtoţiauşapteani,dupăOctavPancu-Iaşi...................................... 3
Luchi, dupăOtiliaCazimir ................................................................ 7
Cartea de piatră, dupăVladimirColin................................................ 10
EVALUARE –Unitatea1 ................................................................... 14

Unitatea2.Toamna,doamnăruginie
Ciuboţelele Ogarului, dupăCălinGruia .............................................. 16
Cioc! Cioc! Cioc!, dupăEmilGârleanu ................................................ 20
EVALUARE –Unitatea2 ................................................................... 25

Unitatea3.Familia,leagănulcopilăriei
Mama, dePanaitCerna .................................................................. 27
Bunica(fragment),deŞtefanOctavianIosif .............................................. 30
EVALUARE –Unitatea3 ................................................................... 33

Unitatea4.Vinsărbătorile!
Vreausătrăiescprintrestele,deVictorEftimiu ........................................ 35
Colindătorii (fragment), deGeorgeCoşbuc ....................................... 40
EVALUARE –Unitatea4 ................................................................... 44

Unitatea5.Farmeculiernii
Iarna, dupăMihailSadoveanu ......................................................... 46
Fiecarefulgdezăpadăesteunic,dupăJustinD.Pollard............................... 49
EVALUARE –Unitatea5 ................................................................... 54

RECAPITULARESEMESTRIALĂ ......................................................... 56
EVALUARESEMESTRIALĂ ............................................................... 58

62