Data:12.12.

2013
Clasa: a V-a A
Şcoala: Liceul Tehnologic “I.C.Brătianu” loc. N.Bălcescu
Profesor: Creţu Anca Ioana
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Mulţimi
Titlul lecţiei: Recapitulare. Mulţimi
Tipul lectie : Lecţie de recapitulare şi sistematizare
Timpul: 50 min

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
a) cognitive
OC1 : să definească noţiunile legate de mulţimi;
OC2 : să stabilească legături între aceste noţiuni;
OC3 : să rezolve exerciţii combinate folosind noţiunile studiate;
b) atitudinale
OP1 : stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic;
OP2 : dezvoltarea spiritului de observaţie şi a concentrării în rezolvare
OP3 : concentrarea afectivă la lecţie.
Resurse:
a) materiale:
- Matematica clasa a V-a, Ion Cheşcă, Gina Cheşcă, Teora educaţional. 1999
- Culegere mate 2000+, consolidare, autori Sorin Peligrad, Dan Zaharia, Maria Zagaria
b) umane: - clasă omogenă
- activităţi frontale, individuale şi pe grupe;
c) timp: 50 min.
Metode didactice: conversaţia,
lucrul în echipă,
demonstraţia,
metoda ciorchinelui,
metoda cubului.
Mijloace de învăţământ: manual, culegeri, fişă de lucru.
Evaluare: - observarea sistematică (comportamentul la lecție);
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

CONTINUTUL ŞTIINŢIFIC AL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE TIMP

OBIECTIVE

EVALUARE
ETAPELE

METODE MIJLOACE FORME DE

LECŢIEI

ORGANIZARE

I. Moment Salutul ; Conversaţia Vizual 7 min

se
organizatoric Consemnarea absenţelor; verifică
Asigurarea unui climat favorabil desfăşurării lecţiei dacă
elevii au
Verificarea cunoştinţelor se face prin verificarea temei cu indicaţii pentru rechizite
elevii care au avut dificultăţi în rezolvarea unor exerciţii şi prin întrebări le
necesare
scurte. pentru
lecţie
II.Reactualizarea Prof. explică elevilor felul în care vor sintetiza noţiunile învăţate până Conversaţia Tabla Frontal 10 min
cunoştinţelor acum şi anume, folosind metoda ciorchinelui. Se începe activitatea, iar Explicaţia Individual
elevii o continuă completând corespunzător. La sfârşit se va obţine un
ciorchine de forma.
Elevii ascultă atenţi şi respect cerinţele profesorului.

REPREZENTARE
DEFINIŢIE REUNIUNE

RELATII MULTIME OPERAȚII INTERSECTIE

SUBMULTIME
DIFERENTA

PRODUS CARTEZIAN
MULTIMEA VIDA
III.Fixarea Prof. împarte elevii în şase grupe: Verbul “descrie”(fişa 1), Verbul Conversaţia Individual 27 min
cunoştinţelor “compară” ”(fişa 2) ,Verbul “asociază” ”(fişa 3), Verbul “analizează” Demonstraţia
”(fişa 4), Verbul “argumentează” ”(fişa 5), Verbul “aplică” ”(fişa 6). Pe grupe
Apoi distribuie câte o fişă de lucru cu exerciţii. Elevii din fiecare grupă
ies la tablă rezolvând câte un exerciţiu la alegere. Prof. supraveghează Metoda
activitatea elevilor din bancă şi a celor de la tablă, intervenind unde este cubului
nevoie.
Elevii citesc fişa şi solicită lămuriri. Se rezolvă cerinţele.
IV Concluzii şi Orale , criticând (dacă e cazul), dar mai ales încurajând elevii. Conversaţia Individual 3 min
aprecieri.
V.Tema pentru Restul exerciţiilor de pe fişa de lucru pentru fiecare elev 3 min
acasă corespunzătoare grupei din care a făcut parte.
Elevii îşi notează tema pentru acasă.
 Fişa nr. 1
Verbul „descrie”

nr.crt. Numele şi prenumele elev

1. Scrieţi elementele mulţimilor:

A=xN* / x 4

B=xN / 2  x < 6

C=xN / x cifră pară, x  8.

2. Care dintre următoarele scrieri este o mulţime?

D={2,3,8}
E={1;a;2}
F={1;2;3{

3. Fie următoarele cuvinte: bibliotecă, telenciclopedie, hipopotam

Scrieţi mulţimea fieciăr cuvânt.
 Fişa nr. 2
Verbul „compară”

nr.crt. Numele şi prenumele elev

1. Comparaţi cardinalul mulţimilor:

A={4;5;8}
B={1;2;3;6;8;9}
C={4;5;6;7}
2. Care sunt elementele mulţimii A şi B ştiind că îndeplinesc simultan condiţiile:
A  B={1;2;3;4;5;6;7;8}

A  B  2;4;6

A  B  1;3

3. Care sunt mulţimile ştiind că A={1;2;3;4;5} şi B={2;3;5;6;9}?

a) A  B
b) A B
 Fişa nr 3
Verbul „asociază”

nr.crt. Numele şi prenumele elev

1. Asociază fiecărui număr din coloana A numărul din coloana B care reprezinta elementele
mulţimii.

A B

A=xN* / x 3 {0;2;3}

B=xN / 3  x < 7 {1;2;3}

C=xN / x cifră pară, x  4. {3;4;5;6;7}

{0;1;2;3}

{3;4;5;6}

2. Alegeţi răspunsul corect: dacă A={ xN* / x 5}iar B={ xN / x cifră impară, x  4}, numărul de
elemente comune este egal cu
a )4 b) 1 c ) 2 d ) 3

3. Alegeţi răspunsul corect pentru

1 4 5
A 2 3 9
B

a) A  B  1;2;4;6 b) A  B  2;4 c) A  B  2;4;6;9

 Fişa nr. 4
Verbul „analizează”

nr.crt. Numele şi prenumele elev

1. Stabiliţi câte submulţimi are mulţimea A={1;2;3} :

2. Arătaţi că numărul elementelor comune al mulţimilor

A  {x  N * x  5} si  
B  x  N x 1, x cifra este egal cu cinci.
 Fişa nr. 5
Verbul „argumentează”

nr.crt. Numele şi prenumele elev

1. Stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor pentru A={0;2;3;8;9;11}

a ) 1A

b ) 12A

c ) 3A

2. Arătaţi că mulţimea . A  x  N x  2k  1, k  3, k  0 are cel puţin un element

număr impar.
 Fişa nr. 6
Verbul „aplică”

nr.crt. Numele şi prenumele

1. Efectuaţi pentru A={5;6;7;9;1} şi B={0;1;2;3;4;5}

A B 
A B 
A B 
B A
AxB 
2. Aflaţi mulţimile A şi B ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile :
A  B  {1;3;5;7;9;11;13;15}
A  B  {3;7;9}
A  B  {1;5;13}