Hematopoieza ( formarea sângelui )

Reprezintă procesul de formare a elementelor figurate sanguine: hematii (eritrocite),

leucocite, trombocite pornind de la celula stem şi are rolul de a menţine homeostazia
elementelor sanguine.

Opusă hematopoiezei este hemoliza sau funcţia marţială, fenomen care se petrece în
mod normal în splina şi care constă în distrugerea globulelor roşii îmbătrânite
Celulele, înainte de a se definitiva au o serie de etape intermediare. Celulele sangvine
provin din celulele stem din măduva hematopoietică. Celulele stem nu au pe suprafaţa lor
determinanţi antigenici. De aceea celulele stem sunt folosite pentru a introduce în organism
anumite gene care sunt absente în diverse maladii.

Hematopoieza este procesul care asigura formarea şi reînnoirea continuă a celulelor

sângelui periferic. În general se păstrează un număr relativ constant de celule circulante iar
hematopoieza permite şi ajustarea necesitaţilor organismului de anumite tipuri celulare la un
anumit moment dat. Astfel, în hemoragii este crescută sinteza de hematii, în infecţii este crecuta
sinteza de granulocite.

Fiecare celulă matură din sânge provine dintr-un precursor comun -celula stem
pluripotentă (CSP).
Cuprinde la rândul ei mai multe procese:
- eritropoieza → formarea eritrocitelor;
- leucopoieza → formarea leucocitelor;
- trombocitopoieza → formarea trombocitelor.
Aceste procese presupun mai mule etape:

a)Prenatal are loc:

- embrion de câteva săptămâni → în celulele sacului vitelin;
- în lunile II-III de viaţă fetală → diferenţiere în cordoanele Wolf şi Pander (primele insule de
ţesut sanguin ). Până în această lună se numeşte etapa mezoblastică ( mezodermica ).
- în lunile III–VI de viaţă fetală → ficatul şi splina devin organe hematopoietice. – lunile VI –
IX → are loc dezvoltarea măduvei osoase hematogene (prezenţa în toate oasele în acest stadiu)
iar în luna a IX dispare rolul ficatului şi splinei în hepatopoieza ).

b)Postnatal:
- imediat postnatal → măduva hematogenă este prezentă în toate oasele;
- treptat restrângându-se astfel că până la 18 ani este prezentă în epifizele proximale humerus,
tibie şi femur, oasele scurte şi plate iar la adult numai în oasele scurte şi plate (coxale, stern,
oasele late ale craniului, corpurile vertebrelor), în celalalte oase fiind prezenta măduva osoasă
galbenă.