 Programul Willliams este unul din programele

kinetoterapice utilizate in patologia coloanei

vertebrale lombare, se realizeaza in trei etape si
variaza de la un pacient la altul, in functie de
localizarea afectiunii, varsta si profesia lui.
Durerile de la nivelul coloanei, in speta lombargiile, sunt prezente la aproximativ 80%
din populatie si apar intr-o anumita etapa a vietii. Dar ele tind sa se manifeste si la
varste mult mai fragede. Majoritatea acestor dureri sunt de natura mecanica,
posturala, algii discale si de sechele ale herniilor de disc, precum si algii de tip static,
ce raspund la tratament kinetic.
Lombargiile sunt de 2 feluri:
Lombargiile inalte reprezinta circa 3% din totalul lombargiilor si sunt cauzate de
modificari la nivelele L1, L2, L3, vertebra L4 este considerata de tranzitie.
Lombargiile joase reprezinta 97% din totalul lombargiilor si sunt localizate de la L4
in jos.
Examenul unui lombargic se face in 3 timpi:
- Interogatoriul se refera la durere si redoare. Se va cauta sediul durerii, care poate
fi indicat la un anumit nivel al coloanei, dar foarte adesea poate fi la distanta in
raport cu sediul compresiilor radiculare.
- Examenul clinic al coloanei va comporta studiul staticii si dinamicii acesteia.
- Examenul radiologic.
 Kinetoterapia pune, prin metoda Williams, coloana lombara in flexie
maxima, cu scopul destinderii maselor contracturate ale extensorilor,
decomprimarea discurilor, largirea gaurilor de conjugare.
Exercitiile au urmatoarele obiective:
- Aplicarea de posturi corectoare;
- Mobilizarea zonelor rigide si dureroase in sensul miscarilor antalgice;
- Tonofierea musculaturii pentru mentinerea pozitiei corectoare;
- Adaptarea rahisului la viata obisnuita printr-o activitate gestuala –
reabilitarea.
 Programul Williams cu cele trei faze ale sale (I, II, III)
este orientat in functie de starea clinica a pacientului.

 In perioada acuta, cele mai importante obiective sunt

posturarea in pozitii antalgice (pozitii in care durerea sa
se amelioreze), relaxarea generala si a contracturii
musculare lombare. Nu se recomanda inceperea
exercitiilor din programul Williams in aceasta perioada.

 In perioada subacuta se initiaza exercitiile Williams cu

faza I a acestui program pentru a asupliza trunchiul
inferior, constand in exercitii de remobilizare a coloanei
lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii
paravertebrale.
 Consta din execitii care se repeta de aproximativ 10-20 de
ori, durata sedintei fiind de maximum 30 de minute. Aceste
execitii sunt recomandate a se efectua de 2-3 oi pe zi, cam 2-
3 saptamani, timp in care se amelioreaza (se face fara duree),
flexia coloanei lombare.
Exercitiile se repeta de 2-3 saptamani, timp in care se
amelioreaza rotatia in ax a coloanei. Exercitiile din faza I se
completeaza cu: decubit dorsal, decubit lateral.
 Se aplica fara intrerupere,
respectand indicatiile specialistului,
putand imbunatati activitatea ulterioara
(sociala si profesionala).
Exercitii pentru musculatura
membrelor pelviene
Musculatura membrelor pelvine joaca
un rol important in protectia coloanei
vertebrale, ea pune probleme de forta,
de rezistenta, suplete si echilibru. Mai
frecvent apar probleme in legatura cu
supletea lor, necesitand asuplizarea
ischiogambierilor, a tricepsului sural si
a flexorilor soldului.
Inclinarea pelvisului (pelvic tilt);
Aducerea unui genunchi la piept;
Aducerea ambilor genunchi la piept;
„Jumatati” de „abdomene” (curl up);
Genuflexiuni (squats);
Fandari;
Intinderea muschilor anteriori ai coapsei (hamstring
stretch).
Statiunea unipodala pentru a-si prinde siretul sau a-si imbraca pantalonul,
dezechilibrand astfel bazinul in lateral, ca si coloana lombara, se recomanda
gesturi in pozitia asezat.
Miscarile exagerate de extensie, de flexie sau rotatie pentru a cauta un obiect
din pozitia asezat la un nivel ridicat, ridicarea bratelor la verticala.
Aplecari prelungite in timp, specifice unor profesii, gesturi rapide (ridicarea
sau deplasarea unui obiect greu, mai ales prin rotatia corpului, purtarea de
greutati mari care pun in sarcina coloana).
Purtarea de tocuri inalte care favorizeaza lordoza.