Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SBoga Recurente 2018 PDF
SBoga Recurente 2018 PDF
RECURENȚELOR
FUNDAMENTALE
Tutorial redactat de Silviu Boga, mail: silviumath@yahoo.com
Cuprins:
Recurenţa telescopică aditivă
Progresiile aritmetice
Recurenţa telescopică multiplicativă
Progresiile geometrice
Recurenţa liniară neomogenă de ordin I, cu coeficienţi variabili
Recurenţa liniară neomogenă de ordin I, cu coeficienţi constanţi
Recurenţa liniară omogenă de ordin II, cu coeficienţi variabili
Recurenţa liniară omogenă de ordin II, cu coeficienţi constanţi
Recurenţa liniară neomogenă de ordin II, cu coeficienţi constanţi
Recurenţe liniare omogene de ordin superior, cu coeficienţi constanţi
Recurenţe liniare neomogene de ordin superior, cu coeficienţi constanţi
Recurenţa omografică, cu coeficienţi variabili
Recurenţa omografică, cu coeficienţi constanţi
Notă:
- click pe titlul din cuprins pentru hyperlink spre fiecare recurență
- click pe numărul paginii pentru a reveni la cuprins
EXPLICITAREA RECURENŢELELOR FUNDAMENTALE
xn 1 xn an , ()n *
x1 termen iniţial dat
(a ) şir explicit dat
n n*
Explicitare
Din relaţia de recurenţă, cum xn 1 xn an , ()n * , prin particularizare şi
sumare are loc supranumita reducere telescopică şi explicitarea este astfel finalizată:
x2 x1 a1
x3 x2 a2
x 4 x3 a3
………………
xn 1 xn 2 an 2
xn xn 1 an 1
____________
() n 1 n 1
xn x1 ak xn x1 ak
k 1 k 1
n 1
În aplicaţiile curente suma iterată a
k 1
k
se va constata de regulă calculabilă.
Se reţin formulele de calcul pentru principalele sume iterate, ele fiind deosebit de
utile în procesele de explicitare ce vor urma:
n
n(n 1)
1 k 1 2 3 ... n (I)
k 1 2
n
n(n 1)(2n 1)
2 k 2 12 22 32 ... n 2 (II)
k 1 6
2
n
n(n 1)
3 k 1 2 3 ... n
3 3 3 3 3
(III)
k 1 2
n
a n 1 1
a k 1 a a 2 ... a n (IV)
k 0 a 1
–1–
La fel de utilă se va dovedi în acest sens şi procedura de descompunere a
fracţiilor raţionale în supranumitele sume de fracţii simple (metoda coeficienţilor
n
nedeterminaţi), care va facilita calculul unor sume iterate t
k 1
k
cu termenul general,
f (k )
tk , fracţii având f (k ) şi g (k ) expresii polinomiale.
g (k )
n
Din această categorie de sume cel mai simplu de calculat sunt t
k 1
k
cu
1
tk . În astfel de cazuri se va observa cu uşurinţă că identificarea
(ak b )(ak a b )
1 A B
conduce la descompunerea termenului
(ak b )(ak a b ) ak b ak a b
1 1 1 1
general sub forma .
(ak b )(ak a b ) a ak b ak a b
–2–
obţinându-se la final
n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 n
Sn t k ...
k 1 4 7 11 11 15 4n 3 4n 7 4 7 4n 7 7(4n 7)
1 1
xn 1 xn , ()n * xn 1 xn 2 , ()n *
c) n(n 1) d) 4n 1
x 1 x1 1
1
1 1
xn 1 xn 2 , ()n * xn 1 xn 2 , ()n *
e) n 5n 6 f) 4n 8n 3
x1 1 x1 1
–3–
2. Progresiile aritmetice
xn 1 xn r , ()n *
x1 termen iniţial dat
r constantă dată numită raţie
x xn 3, ()n *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa n 1
x1 2
Soluţie Având xn 1 xn 3, ()n * , din suita de egalităţi
x2 x1 3
x3 x 2 3
x 4 x3 3
………………
xn 1 xn 2 3
xn xn 1 3
____________
()
xn x1 3 3 3 ... 3 , deci xn 2 3(n 1) 3n 1, rezultat la care
de ( n 1) ori
x xn 2, ()n * x xn 7, ()n *
a) n 1 b) n 1
x1 2 x1 3
x xn 3, ()n * x xn 8, ()n *
c) n 1 d) n 1
x1 5 x1 9
–4–
3. Recurenţa telescopică multiplicativă
xn 1 xn an , ()n *
x1 termen iniţial dat
(a ) şir explicit dat
n n*
n2
xn 1 xn , ()n *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa (n 1)(n 2)
x 1
1
xn 1 n2
Soluţie Cum , ()n * , prin particularizare se obţine
xn (n 1)(n 2)
x2 12 x3 22 x 4 32 xn (n 1)2
, , ,..., şi observând simplificarea
x1 2 3 x2 3 4 x3 4 5 xn 1 n (n 1)
x 2 x3 x 4 xn 12 22 3 2 (n 1)2
telescopică ... ... , cu ajutorul exprimării
x1 x2 x3 xn 1 2 3 3 4 4 5 n (n 1)
2 (n 1)!
2
x 2
factoriale, n , rezultă în final xn 2 .
x1 n ! (n 1)! n (n 1)
n n(n 1)
xn 1 xn , ()n * xn 1 xn , ()n *
a) n 1 b) (n 2)2
x1 1 x 1
1
n 2 3n 2 1
x x , ()n * xn 1 xn 1 , ()n *
c) n 1 n
n 2 4n 3 d) 2n
x 1 x 1
1 1
–5–
4. Progresiile geometrice
xn 1 xn q, ()n *
x1 termen iniţial dat
q constantă dată numită raţie
Explicitare Acestea fiind generate tot de recurenţa telescopică multiplicativă, prin
xn 1 x x x x
raţionament analog q, ()n * 2 3 4 ... n q q q ... q , din
xn x1 x2 x3 xn 1
de ( n 1) ori
–6–
pentru finalizarea explicitării mai fiind necesară doar determinarea şirului ( y n )n*
y y y y
introdus de substituţia efectuată. Cum însă 1 a1, 2 a2 , 3 a3 , ... , n an , şi
y2 y3 y4 y n 1
1 b
, xn ak x1 k k , ()n 2 . Evident
n 1 n 1
y 1 1, se obţine imediat y n 1 n
k 1
k 1
ak
k 1
i 1
ai
că în aplicaţii este de preferat parcurgerea integrală a raţionamentului expus.
x n xn n !, ()n *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa n 1
x1 1
y y
Soluţie Notând n n , y 1 1 xn 1 n xn n ! xn 1 y n 1 xn y n n ! y n 1 şi
y n 1 y n 1
y
astfel xn 1 y n 1 xn y n n ! y n 1, ()n * . Dar din notaţia aplicată, n n , cum
y n 1
y1 y y 1
1, 2 2, ..., n n y n 1 , deci xn 1 y n 1 xn y n 1, care conduce
y2 y3 y n 1 n!
imediat la xn y n x1 y 1 (n 1) şi în final xn n !
–7–
Soluţie Având xn A 2n B , cum x1 1 şi x2 2 x1 3 5 , din sistemul
2 A B 1
se deduce imediat A 2 şi B 3 , deci xn 2n 1 3
4 A B 5
x 3 xn 5, ()n * x 5 xn 2, ()n *
a) n 1 b) n 1
x1 2 x1 3
x 2 xn 3, ()n * x 5 xn 3, ()n *
c) n 1 d) n 1
x1 7 x1 2
Explicitare Voi prezenta doar un rezultat parţial legat de explicitarea acestui tip
de recurenţă. Acesta este conţinut de afirmaţia: dacă ecuaţia t 2 an t bn 0
admite o rădăcină care nu depinde de n * atunci recurenţa devine
explicitabilă. Într-adevăr, dacă supranumita ecuaţie caracteristică a recurenţei are
rădăcinile t1 şi t 2 n atunci n an şi n bn . În acest caz vom
obţine xn 2 ( n ) xn 1 n xn xn 2 xn 1 n ( xn 1 xn ) , recurenţă
telescopică multiplicativă care va permite determinarea xn 1 xn y n , obţinând
n 1
y 1 x2 x1 , y n ( x2 x1 ) k , ()n 2 . Dar recurenţa xn 1 xn y n a fost şi
k 1
–8–
De aici se va repeta raţionamentul întâlnit la recurenţa telescopică multiplicativă,
xn 1 2 xn n 2n 1
obţinând xn 1 2 xn n 2 . Dar recurenţa
n 1
este de tip cunoscut,
x1 1
de această dată procedura de explicitare finalizând cu xn (n 2 n 4) 2n 3 , ()n 3
–9–
x 5 xn 1 6 xn , n *
Exemplu (cazul t1 t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa n 2
x1 4, x2 5
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 2, t 2 3 , deci
2 A 3B 4 7
xn A 2n B 3n cu , rezultând A , B 1, xn 7 2n 1 3n .
4 A 9B 5 2
I) Cazul t1 t 2
x 4 xn 1 4 xn , n * x 10 xn 1 25 xn , n *
a) n 2 b) n 2
x1 1, x2 2 x1 1, x2 3
4 x 4 xn 1 xn , n * 9 x 6 xn 1 xn , n *
c) n 2 d) n 2
x1 1, x2 3 x1 1, x2 2
II) Cazul t1 t 2
x 7 xn 1 12 xn , n * x 7 xn 1 10 xn , n *
a) n 2 b) n 2
x1 1, x2 3 x1 2, x2 3
2 x 5 xn 1 2 xn , n * 2 x 7 xn 1 3 xn , n *
c) n 2 d) n 2
x1 1, x2 2 x1 2, x2 5
– 10 –
II) Ecuaţia caracteristică t 2 a t b 0 are rădăcini distincte t1 , t 2 .
În acest caz termenul general este de forma xn A n B n C
Coeficienţii A , B şi C sunt imediat determinabili din sistemul celor doi termeni iniţial
daţi şi al celui de al treilea, obţinut din recurenţă.
x 4 xn 1 4 xn 3, n *
Exemplu(cazul t1 t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa n 2
x1 1, x2 2
În acest caz ecuaţia caracteristică t 2 4t 4 0 conduce la t1 t 2 2 , deci
xn (nA B ) 2n C şi din sistemul termenilor iniţiali, inclusiv x3 4 x2 4 x1 3 7 ,
3 7
se obţin A , B , C 3 , xn (3n 7) 2n 2 3 .
4 4
x 5 xn 1 6 xn 3, n *
Exemplu (cazul t1 t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa n 2
x1 1, x2 2
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 2, t 2 3 , deci
xn A 2n B 3n C . Având x3 5 x2 6 x1 3 7 , din sistemul celor trei termeni
1 3 3n 2n 1 3
cunoscuţi obţin A 1, B , C , xn .
2 2 2
Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:
I) Cazul t1 t 2
x 4 xn 1 4 xn 5, n * x 10 xn 1 25 xn 3, n *
a) n 2 b) n 2
x1 1, x2 2 x1 1, x2 3
4 x 4 xn 1 xn 7, n * 9 x 6 xn 1 xn 1, n *
c) n 2 d) n 2
x1 1, x2 3 x1 1, x2 2
II) Cazul t1 t 2
x 7 xn 1 12 xn 2, n * x 7 xn 1 10 xn 1, n *
a) n 2 b) n 2
x1 1, x2 3 x1 2, x2 3
2 x 5 xn 1 2 xn , n * 2 x 7 xn 1 3 xn 4, n *
c) n 2 d) n 2
x1 1, x2 2 x1 2, x2 5
10. Recurenţe liniare omogene de ordin superior, cu coeficienţi constanţi
xn p a1 xn p 1 a2 xn p 2 ... ap 1 xn 1 ap xn , ()n *, p 3
x1 , x2 , ..., x p termeni iniţial daţi
a1 , a2 , ..., ap constante date
– 11 –
Explicitare Determinarea explicită a unor astfel de şiruri se va face la fel ca şi la
suratele lor mai mici prezentate anterior, paşii de parcurs fiind următorii:
- se rezolvă ecuaţia caracteristică t p a1 t p 1 a2 t p 2 ... ap 1 t ap ;
- se clasifică rădăcinile distincte după ordinul de multiplicitate;
- dacă t1 este rădăcină simplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma A t1n ;
- dacă t 2 este rădăcină dublă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma (nB C ) t 2n ;
- dacă t3 este rădăcină triplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma (n 2D nE F ) t3n , etc.
Coeficienţii A, B, C, etc. se obţin din sistemul termenilor iniţiali ai recurenţei.
x 7 xn 2 16 xn 1 12 xn , n *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa n 3
x1 1, x2 2, x3 5
În acest caz ecuaţia caracteristică este t 3 7t 2 16t 12 0 , cu t1 3 rădăcină
simplă şi t 2 t3 2 rădăcină dublă, deci termenul general al şirului va avea forma
xn A 3n (nB C ) 2n . Din sistemul termenilor iniţiali se determină coeficienţii,
1 1 1
A ,B ,C şi se obţine xn 3n 1 (1 n ) 2n 2 .
3 4 4
Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:
x 8 xn 2 21xn 1 18 xn , n * x xn 2 16 xn 1 20 xn , n *
a) n 3 b) n 3
x1 1, x2 5, x3 6 x1 4, x2 5, x3 3
11. Recurenţe liniare neomogene de ordin superior, cu coeficienţi constanţi
xn p a1 xn p 1 a2 xn p 2 ... ap 1 xn 1 ap xn b, ()n *, p 3
x1 , x2 , ..., x p termeni iniţial daţi
a1 , a2 , ..., ap , b constante date
Explicitare La fel ca la recurenţa neomogenă de ordin doi cu coeficienţi constanţi:
- se rezolvă ecuaţia caracteristică t p a1 t p 1 a2 t p 2 ... ap 1 t ap ;
- se clasifică rădăcinile distincte după ordinul de multiplicitate;
- dacă t1 este rădăcină simplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma A t1n ;
- dacă t 2 este rădăcină dublă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma (nB C ) t 2n ;
- dacă t3 este rădăcină triplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general xn aditiv sub forma (n 2D nE F ) t3n , etc.
- se introduce coeficientul termen liber G .
Coeficienţii A, B, C,...,G se obţin din sistemul termenilor iniţiali ai recurenţei.
– 12 –
x 7 xn 2 16 xn 1 12 xn 1, n *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa n 3
x1 x2 x3 1
Ecuaţia caracteristică este t 3 7t 2 16t 12 0 , cu t1 3 rădăcină simplă şi
t 2 t3 2 rădăcină dublă, deci termenul general al şirului va avea forma
xn A 3n (nB C ) 2n D . Din sistemul termenilor iniţiali şi x 4 ... 2 se obţine
1 1 1 1 3n 1 (1 n ) 2n 1 1
A , B , C , D , xn .
6 4 4 2 2
I) Cazul bn 0
După cum uşor se va observa, această particularitate permite totdeauna
an xn 1 d 1 c
finalizarea explicitării. Într-adevăr xn 1 n n notând
cn xn d n xn 1 an xn an
1
y n recurenţa ia forma y n 1 An y n Bn care este explicitabilă.
xn
II) Cazul bn 0
– 13 –
xn
xn 1
Exemplu ( bn 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa n ! xn n
x 1
1
1
Cu y n recurenţa devine y n 1 ny n n ! , y 1 1 (explicitată anterior) y n n !
xn
1
şi astfel xn .
n!
an xn bn
xn 1
Exemplu ( bn 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa cn xn d n cu coeficienţii
x 1
1
an n !( n 2 3n 2) , bn n 3 3n 2 2n 4 , cn (n !)2 n (n 1) , d n n ! n 2 (n 1)
Deşi această exprimare apare de-a dreptul descurajantă, parcurgând drumul indicat
se va ajunge la aceeaşi recurenţă zn 1 nzn n ! , z1 1 din care se va obţine zn n ! ,
1
y n n 1 şi în final xn
n!
I) Cazul b 0
a xn 1 d 1 c 1
Având xn 1 notând y n recurenţa ia forma
c xn d xn 1 a xn a xn
y n 1 A y n B care este explicitabilă. În această situaţie termenul general se va
an
obţine de forma xn , cu coeficienţii şi determinabili din
d n an
sistemul primilor doi termeni, observaţie care poate scurta sensibil explicitarea.
– 14 –
II) Cazul b 0
În această situaţie:
- introduc substituţia cxn d y n recurenţa ia forma y n 1 y n A y n B
z
- introduc substituţia y n n 1 , z1 1 recurenţa ia forma zn 2 A zn 1 B zn
zn
z
cu z1 1 şi z2 ... c x1 d determin zn determin y n n 1 şi finalizez,
zn
y d zn 1 d zn
obţinând xn n . De această dată forma termenului general
c c zn
va fi decisă de ordinul de multiplicitate a rădăcinilor ecuaţiei t 2 A t B 0 ,
n t1n t 2n
respectiv xn când t1 t 2 şi xn n când t1 t 2 , coeficienţii
n t1 t 2n
, , fiind determinabili din sistemul primilor trei termeni.
xn
xn 1 ,()n *
Exemplu ( b 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa 3 xn 5
x 1
1
1 1 1
Obţin 5 3 xn , etc.
xn 1 xn A 3n B
5 xn 1
xn 1
Exemplu ( b 0, t1 t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa 4 xn 1
x 1
1
z
Aplicarea substituţiilor cxn d y n , y n n 1 , z1 1, va conduce la recurenţă
zn
omogenă de ordin doi. Se obţin rădăcini ale ecuaţiei caracteristice t1 t 2 3 , etc.,
n2
cu finalizarea xn .
2n 1
7 xn 4
xn 1
Exemplu ( b 0, t1 t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa 5 xn 2
x 2
1
z
Aplicarea substituţiilor cxn d y n , y n n 1 , z1 1, va pune în evidenţă recurenţa
zn
omogenă de ordin doi. Se vor obţine rădăcini ale ecuaţiei caracteristice
3 n 2n
t1 2, t 2 3 , etc., cu finalizarea xn n .
3 5 2n 2
– 15 –
Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:
I) Cazul b 0
xn 2 xn
xn 1 ,()n * xn 1 ,()n *
a) 5 xn 2 b) 3 xn 7
x 1 x 2
1 1
II) Cazul b 0, t1 t 2
5 xn 3 3 xn 1
xn 1 ,()n * xn 1 ,()n *
a) 3 xn 1 b) xn 1
x 3 x 2
1 1
III) Cazul b 0, t1 t 2
4 xn 1 5 xn 2
xn 1 ,()n * xn 1 ,()n *
a) 2 xn 1 b) xn 2
x 2 x 3
1 1
– 16 –