Cultură, civilizație și practica limbii grecești (anul I) (7.12.

2017)

Exerciții recapitulative

1. Indicați cazul, genul și numărul substantivelor de mai jos, clasificându-le în funcție de

declinarea lor:

τῆς ἁμαρτίας, ὁ νεανίας, τὴν βίβλον, τῶν βίβλων, τὰς σκιάς, τῆς δόξης, ὁ οἰκέτης, τοῖς ἄρτοις,
τῆς νίκης, τὸ φάρμακον, τοὺς ἀγρούς, αἱ χῶραι, τοῖς νεανίαις, ταῖς ἁμαρτίαις, ὦ ἄρτοι, τὰ
φάρμακα, ἡ ὁδός, τῷ ἀγρῷ, τῇ σκιᾷ, ὦ ἄγγελε, τὸν δοῦλον, ὁ ἄγγελος.

2. Declinați la singular și plural:

ὁ σπουδαῖος κιθαριστής, ὁ χαλεπὸς πόνος, ἡ καλὴ παρθένος, ὁ καλὸς οἶνος (cf. In, 2.10)

Indicativul viitor I

Se formează din radical + sufixul ς + terminațiile de la indicativ prezent: -ω, -εις, -ει,
ομεν, -ετε, -ουσι.
Amintim că terminațiile de la indicativ prezent sunt produsul întâlnirii vocalelor tematice
ο / ε cu desinențele principale active -μι, -σι, -τι, -μεν, -τε, -ντι.
Radicalul este partea verbului care conține sensul general al unei întregi familii de
cuvinte, fiind prezent în toate cuvintele familiei respective.
Exemplu: radicalul ταγ- (cu sensul de „a ordona”, „a așeza”) se află în verbul τάττω
(„așez”, „pun în ordine”). [Forma τάττω provine din ταγ-ι-ω: guturala γ + ι (iod) → ττ; cf. verbul
πράττω, cu radical πραγ-].
Același radical ταγ- se regăsește și în substantivul τάγμα („ceea ce e pus în ordine”,
„formație militară”), precum și în adjectivele τακτός („aranjat”, „fixat” – provenit din radicalul
ταγ- + sufixul -τος) și τακτικός („care privește aranjarea / așezarea”).

După sunetul final al radicalului, distingem:

a) verbe cu radical în vocală sau în diftong: τιμάω („cinstesc)”, παιδεύω („educ”)
b) verbe cu radical în oclusivă: γράφω („scriu”), διώκω („urmăresc”), ψεύδω („înșel”)
c) verbe cu radical în nazală: μένω („rămân”), νέμω („împart”)
d) verbe cu radical în lichidă: δέρω („jupoi”), ἀγγέλλω („vestesc”)

NB. La majoritatea verbelor de conjugarea I (verbele în ω) tema de prezent coincide cu radicalul.

Indicativul viitor al verbului λύω („dezleg”); radical: λυ-

λύσω („voi dezlega”) λύσομεν („vom dezlega”)

λύσεις („vei dezlega”) λύσετε („veți dezlega”)
λύσει („va dezlega”) λύσουσι („vor dezlega”)

1
Observații:

1. Verbele al căror radical se termină în vocală lungesc această vocală înaintea sufixului ς.
Lungirile au loc astfel: α / ε → η; ο → ω.
Exemple:
Pentru verbul νικάω („înving”, radical νικα-) viitorul va fi νικήσω, νικήσεις, νικήσει, νικήσομεν,
νικήσετε, νικήσουσι.
Pentru verbul φιλέω („îndrăgesc / iubesc”, radical φιλε-), viitorul va fi φιλήσω, φιλήσεις,
φιλήσει κτλ.
Pentru verbul στεφανόω („încununez”, radical στεφανο-), viitor: στεφανώσω, στεφανώσεις κτλ.

2. Dacă radicalul se termină în oclusivă, apar următoarele modificări fonetice:

guturale + ς → ξ
Exemplu: verbul διώκω, cu radical διωκ-, are viitorul διώξω, διώξεις, διώξει κτλ.
labiale + ς → ψ
Exemplu: verbul βλέπω, cu radical βλεπ-, are viitorul βλέψω, βλέψεις, βλέψει κτλ.
dentale + ς → σσ → σ
Exemplu: verbul πείθω („conving”), cu radical πειθ-, are viitorul πείσω, πείσεις, πείσει κτλ.)

3. Verbele cu radical terminat în nazală (μ, ν) sau lichidă (λ, ρ) introduc un ε între radical și σ,
apoi σ intervocalic cade, iar ε și vocala din terminație se contrag.
Exemplu: verbul φαίνω („fac să apară”, „fac vizibil”) are radicalul φαν-. Viitorul se formează
astfel:

Pers. I sg: φαν-έ-σ-ω → φανῶ Pers. I pl. φαν-έ-σ-ομεν → φανοῦμεν

Pers. II sg. φαν-έ-σ-εις → φανεῖς Pers. II pl. φαν-έ-σ-ετε → φανεῖτε
Pers. III sg. φαν-έ-σ-ει → φανεῖ Pers. III pl. φαν-έ-σ-ουσι → φανοῦσι

Verbul εἰμί („sunt”) la indicativ viitor:

Sg. ἔσομαι Pl. ἐσόμεθα

ἔσῃ ἔσεσθε
ἔσται ἔσονται

Temă pentru acasă:

Conjugați la indicativ prezent, imperfect și viitor verbele: παιδεύω, βλέπω, ἀγγέλλω (radical
ἀγγελ-), βάλλω („arunc”, radical βαλ-), τάττω (radical ταγ-), ἐλπίζω (radical ελπιδ-).