7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLO-

RĂRI ÎN LUMEA FASCINANTĂ A LIMBAJULUI

ŞI A CUVINTELOR AFERENTE LEXICULUI AUTOHTON

Din datele disciplinelor lingvistice ce ne sînt oferite prin mijloa-

cele comunicării în masă (dicţionare şi enciclopedii în forma tipărită,
ori în versiunea electronică), înţelegem că NEONIMELE (sau cuvintele
nou - introduse în lexic) sînt rezultatul a cel puţin 20 tipuri ale ino-
vaţiei lexicale, aşa cum se poate urmări în diagrama (27).
1. OMONIME stricto sensu, la care atrage atenţia nodul (1. 1. 1)
din graful reprodus, sînt cuvintele ce au acelaşi SEMNIFICANT cu alte
vocabule, dar dau seamă de alte REALITĂŢI (altfel spus: au alte
denotaţii, sau referinţe 1), după cum promovează alte SEMNIFICAŢII,
adică au alte sensuri, sau alte intensiuni. Domeniul lor este circum-
scris în dicţionarele specializate de omonime, dar sînt înregistrate
şi în dicţionarele generale (vădit sau nu „explicative“), prin articole
(sau titluri) distincte: ● corn 1 (ca excrescenţă pe osul frontal al
rumegă-toarelor), corn 2 (ca arbust fructifer), respectiv corn 3, ca
instrument muzical de suflat; ● masă 1 / mase (ca mulțime com-
pactă de persoane), masă 2 / mese (drept piesă de mobilier, dar şi
mîncarea ser-vită de pe un asemenea obiect), respectiv másă 3, drept
corp solid, sau compact; ● pană 1 [de pasăre], pană 2 [de crăpat
butuci], pană 3 [de motor], ● păr 1 (ca pom fructifer) şi păr 2, ca
fir subţire de origine epidermică; ● șiret 1 (ca bentiţă cu care se
strînge încălțămintea, ori un alt obiect vestimentar), respectiv șiret
2
(ca însuşire a celui ce profită de buna - credinţa a celor din jur) şi
tot aşa mai departe.
2. POLISEMIA, înregistrată la nodul (1.1.2) din arborele ge-
nealogic rezumat în tabelul (27), îngăduie apariţia cuvintelor (găzduite
de acelaşi titlu sau articol de dicţionar) ce păstrează semnificantul şi
refe-rinţa unor vocabule anterioare, dar impun noi sensuri: ●
baston, ca instrument de sprijin, ori de etalare a unei demnităţi; bas-
1 ?
Asupra celor trei parametri semiotici, cf. Petru Ioan, Logica „integrală“ în distincţii,
opera-ţionalizări, definiţii şi exemplificări, Editura „Ştefan Lupaşcu“, Iaşi, 1999, cap. 3.
270
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

ton, ca ba-ră folosită la ridicarea pavilionului etc.; ● carte, drept

scriere tipărită
şi legată (sau broşată) în volum; carte, ca document ce atestă sau
con-feră unei persoane anumite drepturi; carte, ca permis de intrare
şi aşa mai departe; ● ciupercă, drept plantă de consum (cînd nu-i
otrăvitoare); ciupercă, drept instrument de remaiat ciorapii; ciu-
percă, drept pălărie veche etc.; ● rost, drept înțeles, tîlc, sau
menire; rost, ca mod de a-ţi organiza viața; rost, drept plan de des-
fășurare şi de executare a ceva etc. ● țeapă, ca așchie, sau par as-
cuţit la un capăt; țeapă, drept rest al tulpinilor de plante, rămase
în pămînt după cosire; țeapă, drept păr aspru şi ghimpos, ce acop-
eră corpul unor animale etc.
3. Întrucît adopţia de cuvinte din lexicul altor limbi presupune
oarece ajustări în planul semnificantului, vom socoti NEOLO-
GISME-LE DE ORIGINE EXOGENĂ ‒ plasate la nodul (1.2.1)
din arborele
● OMONIME (şi OMOFONE) stricto sensu (1.1.1)
● OMONIME lato sensu, sau cuvinte POLISEMANTICE (1.1.2)
1. VALORIFICAREA cuvinte-
lor existente drept: ● NEOLOGISME: cuvinte traduse (din altă limbă) ca întreguri (1.2.1)
● DECALCURI lingvistice: cuvinte compuse străine ajustate „bob cu
bob“, prin traducerea fiecărui component (1.2.2)
2. „REFORMAREA“ ca TRANS- ● ca individualizare a numelor comune (2.1)
MUTARE pe verticală a cu-
vintelor existente în lexic ● ca şi „trecere la comun“ a numelor proprii (2.2)

3. DEFORMAREA cuvintelor ● deformarea ACCIDENTALĂ, graţie „etimologiei populare“ (3.1)

existente, sau preluate: ● deformarea INTENŢIONATĂ, sau VOITĂ (3.2)

● REGRESIUNEA stricto sensu (4.1)

4. COMPRIMAREA cuvintelor ● lexicalizarea prin SIGLE (4.2)
existente, apelînd la: ● lexicalizarea prin ACRONIME (4.3)
● lexicalizarea prin TRUNCHIERE (4.4)

5. EXPANDAREA LA STÎNGA a ● compunerea prin PREFIXE (5.1)

cuvintelor existente: ● compunerea tematică prin PREFIXOIDE (5.2)

6. EXPANDAREA LA DREAPTA ● ca derivare prin SUFIXE (6.1)

a cuvintelor existente: ● ca derivare (sau compunere tematică) prin SUFIXIODE (6.2)
 271
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

● prin DERIVARE PARASINTETICĂ (6.3)

● ca REUNIRE A CUVINTELOR PREEXISTENTE, fără nicio modificare (7.1)

7. COMPUNEREA ● ca asamblare de cuvinte prescurtate - TELESCOPAREA (7.2)
● ca recompunere prin RĂSTURNAREA ORDINII CONSTITUENŢILOR (7.3)

27 ○: Căi de impnere a neonimelor şi rezultatul procedurilor

aferente de îmbogăţire a repertoriului lexical
genealogic al neonimelor ‒ drept omonime lato sensu. Nu întot-
dea-una, însă, cuvintele preluate din lexicul altor popoare se armo-
nizează cu spiritul şi litera vocabularului autohton: ● carponimul
renclodă, bu-năoară (< fr. reine - Claude), concurează cu renglotă
(< germ. Rin-glotte); ● cristonimele Cristos şi Christos, alternează
şi-n zilele noastre cu Hristos; ● prosoponimul Theodor (în gr.: ὁ
Θεόδωρος [Theó-doros], τοῦ -ου) coabitează cu Teodor; ● psi-
honimul har încă e la concurenţă cu carismă, harismă şi
charismă, întrucît primul cuvînt pare să parvină din sl. кѣарь [harĭ]
flancat de ngr. χάρις [cháris], iar celelalte două ajung la noi pe filieră
franceză (charisme), cu susţinere în gr. τὸ χάρισμα [chárisma], τοῦ
-ατος; ● sociotoponimul S. U. A. este tot mai des înlocuit cu for-
maţia genuină U. S. A. / USA (în engl. am.: The United States of
America) şi tot aşa mai departe.
4. Formă remarcabilă a împrumutului de cuvinte, CALCUL (sau
decalcul) LINGVISTIC 2 constă în atribuirea de noi sensuri, după mo-
del străin, unor cuvinte existente în limbă (cînd e SEMANTIC: ●
rom. cerc, drept „grup de oameni legați prin interese comune, sau prin
înrudi-re, respectiv prietenie“ < fr. cercle; ● engl. write, cu sensul in-
iţial de „a zgîria“, ajunge să însemne „a trasa linii cu un obiect as-
cuțit; a scrie“ sub influenţa lat. scrībere etc.), ori în formarea
unor noi cuvinte prin traducerea elementelor componente ale
unor vocabule străine, cînd e MORFEMATIC: ● chn. lán-méi <
engl. blueberry / „afină, respectiv bacă albastră“; ● cr. zemljopis <
fr. géographie / lat. geō-graphia, -ae / gr. ἡ γεωγραφία [ge-
ografía], τῆς -ας; ● engl. crisp-bread < germ. Knäckebrot /
„pîine crocantă“; ● fr. presqu’ île < lat. paenīnsula (pēn-), -ae /

2 ?
Consemnat în nodul (1.2.2) din arborele genealogic redat prin tabelul (27 ○)
272
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

„peninsulă“, respectiv / „aproape insulă“; ● rom. bunăstare <

germ. Wohlstand < Wohl / „bun, bună, respectiv bine“ + stand /
„stare“; ● rom. glaspapir < germ. Glas-papier < Glas / „sticlă“ +
Papier / „hîrtie“; ● idoloslujbnic < sl. идοлοслοужьбьникъ, re-
spectiv idolatru < fr. idolâtre < lat. creşt. idololatra < gr. ὁ / ἡ
εἰδωλολάτρης [eidololátres], τοῦ / τῆς -ου < τὸ εἴδωλον [eí-
dolon], τοῦ, -ου / „idol“ + vb. λατρεύω [latreýo] / „ado-rare“; ●
rom. întîietate, ca „prioritate“ < fr primauté < primal / „prim, sau
primar“ + -té; ● rom. locţiitor < loc + -țiitor (după fr. lieu-
tenant); ● rom. pandişpan < ngr. παντεσπάνι [pantespáni] < tc.
otom. d‫ا‬d‫ی‬d‫ن‬d‫ا‬d‫پ‬d‫س‬d‫ی‬d‫ د‬d‫ن‬d‫ا‬d‫[ پ‬pandispanya] < it. pandispagna < pane di
Spagna / „pîine din Spania“ şi tot aşa mai departe.
5. INDIVIDUALIZAREA NUMELOR COMUNE ‒ înregistrată la
punctul (2.1) din tabelul (27 ○) ‒ este prima dar şi cea mai prolifică
mo-dalitate de „transmutare“ a formaţiunilor lexicale şi cea dintîi
cale ur-mată în actul de denominare a persoanelor, a locurilor, a
apelor, iar mai tîrziu a evenimentelor, a sărbătorilor, a mărcilor şi tot
aşa mai de-parte. La respectivul proces de ordin ONOMASTIC 3 am
zăbovit pe larg în al IV - lea volum din ciclu Cartea junglei de cu-
vinte 4, cel apărut în 2014 (la Editura „Ștefan Lupașcu“, seria „Ju-
nior“, Iași, pe par-cursul a 572 p.) cu subtitlul De la lexic și bi-
ografie spre onomasti-că și prosopografie. La acelaşi itinerar al GE-
NETICII LEXICALE ne-am oprit în capitolul cap. (18), Drumul „în
sus“ parcurs de unele apelații comune, spre-a deveni nume pro-
prii, din a VI - a secţiune a Falsului tratat de lexicologie (Editura
„Ștefan Lupașcu“, Iași, pp. 533 - 566). Iată, acum, şi cîteva exem-
ple de asemenea „personalizări“ ale numelor comune: ●
Acălugăriţei < călugăriţă; ● Baia < baie (cf. lat. balnea, -ae şi
mgh. bánya / „mină“); ● Banat < banat < ban + -at (sl.: banъ
[banŭ] şi lat. med. banatus < gr. biz.: βοεάνος [boeános] + -a-tus);
● [Nicolas] Boileau < bois / „bea“ + l' eau / „apa“; ● Bucu-
3 ?
Cf. fr. onomastique < adj. gr. ὀνομᾰστῐκός [onomăstĭkós], -ή, -όν / „apt să dea un
nume“
4 ?
Ttitlul complet este Cartea junglei de cuvinte făr-de personalitate, în nume proprii
transmutate
 273
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

reşti < Bucur < ? alb. bukur / „frumos“; ● Cărbuneşti < cărbu-
ne; ● Comăneşti < Coman < coman / cuman; ● Craiova < sl.
Kralĭev / „oraş crăiesc, sau regesc“ < краль [kralĭ]; ● De la
Fu-ente < sp. fuente / „fîntînă“; ● Decuseara < seară; ● Dela-
marina < de la marină; ● Desrobitu < dezrobit; ● Dindeal /
Delea-nu < deal; ● Dobrin / Dobrina < sl. дoьpъ [dobrŭ] /
„bun“; ● Fe-raru < ferar / fierar < subst.. lat. ferrārĭus, -ii /
adj. ferrārĭus , -a, -um < subst. ferrum, -i + -ĭus; ● Meraru < .
merar < măr + -ar; ● Mi-roslav < sl. Мирослав [Miroslav] <
миро [mirŭ] / „pace, lu-me“ + слава [slava] / „slavă“; ●
Moineşti < moină / „vreme ume-dă și relativ călduroasă“; ●
Nucet < holofit. nucet < lat. nŭcē-tum, -i < nux / „copacul
roditor de nuci“ + -ētum / „dumbravă,
pădurice, zăbran etc.“; ● Olteanu < oltean; ● Postelnicu < ier-
arh. postelnic; ● Sîmbotin < sîmbătă (cf. gr. τὸ σάββατον [sábba-
ton], cu pl. σάββατα [sábbata], respectiv sl. сѫбота [sonbota],
regăsit în rus. суббота [subbota], blg. събота [sŭbota], srb. şi rut.
субота [su-bota], pol., sln. şi ceh. sobota, respectiv magh. szom-
bat); ● So-fia < blg. София < gr. Σοφία < ἡ σοφία [sofía], τῆς
- ας; ● sp. Argentina < adj. gr. ἀργεντινός [argentinós], -ή, -ό
< ἀργήεν-τος [argéentos], ca formă gen. a adj. ἀργήεις
[argéeis], -εσσᾰ, -ῆεν / „argintiu“; ● Văleanu < top. vălean +
-u; ● Vieru < prof. vier < vie + -ar; ● Vîlceanu < vîlcean şi
aşa mai departe.
6. Operaţia inversă celei mai sus prezentate ne aşează în nodul
(2.2) al arborelui genealogic închis în tabelul (27 ○). La acest gen de
transmutare pe verticală a cuvintelor (şi de LEXICALIZARE A NUME-
LOR PROPRII, cum se exprimă lingviştii) ne-am oprit într-un mod ne-
aşteptat de amplu, în volumul Cartea junglei de cuvinte cu perso-
nalitate, în nume comune transmutate: de la topografie și
prosopo-grafie, spre generala lexicologie (Editura „Ștefan Lu-
pașcu“, seria „Ju-nior“, Iași, 2012, 370 p.), iar apoi în cap. 19
(Drumul „în jos“ hărăzit numelor proprii, spre-a genera termeni
comuni, respectiv substan-tive sau nume comune) din Fals tratat
274
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

de lexicologie, pp. 567 - 602. Iată doar cîteva exemple de sporire a

numelor comune prin „colectivizarea“ numelor proprii: ● semion.
bolivar < fr. și sp.: bolivar < ago-noprosop. [Simón José Antonio
de la Santísima Trinidad] Bolívar y Ponte Palacios y Blanco; ●
psih. bovarism < fr. bovarysme < bova-ryste < poetoprosop.
[Madame] Bovary; ● agonoinstr. kalașni-kov < rus.
калашников [kalashnikov] < agonoprosop. [Mihail Timo-feevici]
Kalașnikov; ● en. marghiloman < prosop. Marghilo-man; ●
hil. ruteniu < fr. ruthénium < etnotop. lat. Rutenia / „Rusia“; ●
gastr. șarlotă < fr. charlotte < antrop. Charlotte, probabil Charlotte
Sophia de Mecklenburg - Strelitz, soția regelui George III al Angliei,
patroana cultivatorilor de meri); ● caliantrop. siluetă < fr.: silhou-
ette < ierarhoprosop. [Étienne de] Silhouette; ● ierb. şi crono-crist.
sînziană / -e < lat.: sanctus dĭes Jōhannis / „ziua Sf. Ioan“, prin
încrucișare cu sanctae Dĭānae / „Sf. Diana“; ● spartachiadă (în
rus.: спартакиада [spartakiada]), drept „competiție sportivă de am-
ploare“ < prosop. Spartacus; ● titoism < fr.: titisme < prosop.
(Josip
Broz) Tito + -isme; ● morfoz. vasilcă < prosop. rom.: Vasile; ●
cac. ve-netic < ngr. βενέτικος [venétikos] și tc. venedik < etnotop.
Veneția etc.a
7. DEFORMAREA ACCIDENTALĂ (sau NEINTENŢIONATĂ), ca for-
mă de transfigurare a unui cuvînt preexistent 5, se-ntîmplă ca urmare a
inculturii vorbitorului (marcată şi prin însuşirea incorectă a unor cu-
vinte), iar cu ea vine în atingere ceea ce lingviştii numesc ETIMOLO-
GIE POPULARĂ: ● asinuitate, în loc de asiduitate; ● bodaproste, în
loc de bogdaproste (în blg.: бог да прости [bog da prosti]); ●
ca-profilie, în loc de coprofilie (în fr.: coprophilie < gr. ἡ κόπρος
[kó-pros], τῆς -ου + ὁ φῐ́λος [fĭlos], τοῦ -ου / ἡ φιλία [filía],
τῆς -ᾱς); ● comfort, în loc de confort (în fr.: confort < vb. con-
forter < vb. lat. confortō, -āvī, ātum, -āre); ● fraticid, în loc de
fratricid (în fr.: fratricide < lat. frātricīda, -ae); ● păntrînjel, în
loc de pătrunjel / păntrijăl etc. (în lat.: petroselīnum, -ī); ● re-
spulie, în loc de repulsie; ● violentă, în loc de violetă şi tot aşa
5 ?
Menţionată la punctul (3.1) din tabelul (27 ○) ce încorporează graful neonimelor
 275
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

mai departe.
8. DEFORMAREA (sau ALTERAREA) VOITĂ a unităţilor lexi-
cale 6 este opera vorbirii cu subînţeles şi a dorinţei alocutorului (ade-
sea în postură de autor !) de satirizare a interlocutorului (respectiv a
personajului incriminat), pentru obţinerea de efecte stilistice şi nu nu-
mai: ● Băse < ? Băsescu; ● Ceaşcă < ? Ceauşescu; ● flămînzi-
lă / „mîncău“ < flămînd; ● fr. apéro < ? apéritif / „tărie menită a
stimula apetitul“; ● fr. Diantre < ? diable; ● fr. frometon < ? fro-
mage / „brînză“; ● fr. gravos / „calificativ aplicat de Frédéric Dard
personajului său recurent Bérurier“ < gros / „între altele, persoană
cor-polentă“; ● fr. largonji < ? jargon; ● fr. louf / „nebun“ < fou;
● fr. Micron < Macron; ● fr. ripou / „personaj corupt“ < pourri
„putred“; ● mgh. ugrómókus / „veveriță săritoare“ < ? agronómus /
„agro-nom“; ● trupete / „soldat prost, sau fără grad“ < trupă etc.
9. REGRESIUNEA stricto sensu, respectiv DERIVAREA PRIN
REGRESIUNE despre care am atras atenţia la nodul (4.1) din tabelul
(27 ○) ce înfăşoară diagrama taxonomică a neonimelor, e una din for-
mele CONVERSIUNII MORFO - SINTACTICE a unităţilor lexicale. Ca
suprimare a unor afixe de la cuvinte deja existente 7, este
invo-
cată ca atare, în dicţionare generale ale limbilor flexionare, drept ex-
plicaţie a originii cuvîntului din titlu, iar cu ea ne-am întîlnit în majo-
ritatea capitolelor din Fals tratat de lexicologie, cînd facem referire
în mod expres la felul în care un cuvînt „simplu“ 8 (la masculin, la
femi-nin, ori la neutru) decurge dintr-un alt cuvînt (la unul sau la al-
tul din cele trei genuri gramaticale): ● cînt < vb. a cînta; ● croi
< cro-ială; ● fr.: commande < vb. commander; ● fr.: oriental <
adj. lat. ŏrĭentālis, -is, -e; ● galantar < galanterie; ● psihopat <
psihopatie, iar în fr.: psychopathe < psychopathie; ● spovadă <

6 ?
Anunţată la punctul (3.2) din tabelul parcursurilor „neologice“ (27 ○)
7 ?
În acord cu subst. fr. régression < lat. rĕgressĭo, -ōnis < vb. regredior, regressum esse,
-ī. A nu se-nţelege, însă, că-n toate cazurile regresiunea duce la scurtatea cuvîntului iniţial !
8 ?
Am pus în ghilimele determinativul „simplu“, întrucît nu de puţine ori la baza
regresiunii stă un cuvînt rezultat, la rîndul său, din alte operaţii aferente inovării
lexicale.
276
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

vb. a spovă-dui / -re; ● vb. a pițigăia < subst. pițigăiat 9; ● vişin <
vişină etc.
10. Lexicalizarea prin SIGLE în chip de neonime ‒ plasate la
nodul (4.2) din tabelul mai sus etalat ‒ ce acoperă arborele genealogic
al neonimelor, înfăţişează rezultatul comasării într-o singură entitate
lexicală a iniţialelor, ori a segmentelor de început în cazul componen-
telor (sau a unora dintre componentele) unei sintagme. Aceasta,
spre a economisi cuvintele compuse, ori titlurile prea lungi: ● AR-
LUS / A. R. L. U. S. < Asociația Română pentru strîngerea Legă-
turi-lor cu Uniunea Sovietică; ● CEC / C. E. C. < „Casa de
Economii şi Consemnaţiuni (din România)“; ● engl. e. g. < lat.
exemplī grā-tiā; ● i. e. < engl. i. e. < lat. id est / „adică“; ● IRO
< „Institutul Re-gional de Oncologie“ (Iaşi); ● cr. ULUH <
Udruženje Likovnih Umjetnika Hrvatske / „Uniunea Artiștilor
Plastici din Croația“; ● engl. UK < engl. United Kingdom (of
Great Britain and Northern Ireland) / „Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord“ etc.
Este de observat că prin operaţia de comprimare (simplificare
sau condensare) a numelor compuse, graţie reunirii iniţialelor din vo-
cabulele componente, respectiv a unor fragmente din acestea, se
poate ajunge şi la OMONIME. În română: ● „AUR“, ca siglă fără
punctele de prescurtare, poate însemna „Asociaţia pentru Uni-
tatea Româ-nilor“, dar şi metalonimul transcris doar cu majuscule; ●
„BOR“ poate să însemne „Biserica Ortodoxă Română“, la fel cum
s-ar putea de-cripta prin hilonimul bor, transcris doar cu majuscule; ●
MAFIA este pusă de francezi în legătură cu it. mafia, legat de sicil.
mafia (< adj.
mafiusu / „lăudăros, respectiv îndrăzneț“), sau poate de tosc.
mafia / „mizerie“; aceeaşi formaţie lexicală e derivată de italieni
din arb. mahias / „îndrăzneală“, atît unii cît şi ceilalţi ignorînd slo-
ganul Morte Alla Francia Italia Anella / „Italia doreşte moartea
tuturor francezilor“; ● „U. S. R.“ poate însemna „Uniunea Scriito-
rilor din România“, dar şi „Uniunea «Salvaţi România»“, iar lista
continuă.aaa
9 ?
Conform explicaţiei din MDA 2 (2010)
 277
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

11. După DEX '09 (2009), ACRONIMELE 10 sînt vocabule for-

mate din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sin-
tagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu şi aşa mai departe. Surse
alternative, precum varianta franceză a https: // fr. wiktionary. org /
wiki / acro-nyme, includ în înţelesul cuvîntului cu pricina 11 şi pro-
nunţarea „integrată“ a grupului de iniţiale mai mult sau mai puţin
„lexicalizate“, ori a şirului de silabele inițiale, respectiv a succesiu-
nii de silabe și litere inițiale ale unor cuvinte: ● rom. AGERPRES
< Agenția Română de Presă; ● engl. ALGOL < ALGOrithmic
Language / „lim-baj algoritmic“; ● rom. aprozár < APROvizionare
+ ZARzavat; ● rom. Asirom < ASIgurarea ROMânească; ● ASTRA
< Asociația Tran-silvană pentru Literatura Română și Cultura
Poporului Ro-mân; ● cefere < C. F. R. / CFR < Căile Ferate
Române; ● ETC. < lat. et caeterā / „și așa mai departe“; ● fr.
IFREMER < Institut Français de Recherche pour l’Exploitation de
la MER / „Institutul Fran-cez pentru Cercetarea și Exploatarea
Mării“; ● cr. INA < Industrija NAfte / „industria petrolului“;●
Interpol < International Police; ● KGB < rus. КГБ < Комите́т
госуда́рственной безопа́с-ности [Komitet gosudarstvennoj be-
zopasnosti] / „Comitetul Securității Statului“; ● laser < engl.
laser < light amplification by sti-mulated emission of radiation /
„amplificarea luminii prin emisie stimulată a radiației“; ● mgh.
Malév < MAgyar Légiforgalmi Vállalat / „întreprinderea ungară de
trafic aerian“; ● mgh. MÁV < Magyar Államvasutak / „Căile Fer-
ate Maghiare“; ● engl. NATO < The North Atlantic Treaty Orga-
nization / „Organizația Tratatului Atlan-ticului de Nord“; ● O. N.
U. < fr. ONU < L’ Organisation des Nations Unies / „Organizaţia
Naţiunilor Unite“; ● O. Z. N. < Obiect
Zburător Neidentificat; ● pesede / PeSeDe < PSD / P. S. D. <
Par-tidul Social Democrat; ● rom. radar < engl. radar < radio
detection and ranging / „detectare prin radio și determinarea
distan-ței“; ● rom. SIRET < fr. CIRET < C. I. R. E. T. < Centre In-
10
Tipuri de neologisme, sau neonime înregistrate la punctul (4.3) din tabelul (27 ○)
11
Compunere savantă a prefixoidului acro- (< adj. gr. ἄκρος [ákros], -ᾱ, -ον / „extrem“)
şi a sufixoidului -onim (< subst. gr.: τὸ ὄνῠμᾰ [ónymă], τοῦ -ᾰτος / „nume“)
278
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

ternational de Recherches et Études Transdisciplinaires; ●

TA-ROM < Transporturi Aeriene ROMâne; ● U.E. < UE < L’
Union Européenne / „Uninunea Europeană“ şi aşa mai de-
parte.
12. TRUNCHIEREA, respectiv operaţia de proliferare lexicală în-
scrisă la nodul (4.4) din arborele tipologic înscris în tabelul (27 ○), e
scurtarea unui cuvînt (simplu, sau compus), ori a unei sintagme,
prin suprimarea uneia din părțile componente. După locul în care se
produce „ciuntirea“, trunchierea se realizează:  (a) PRIN AFERE-
ZĂ, cînd se amputează începutul cuvîntului ‒ ● ’nalt < înalt; ●
Ne-lu < Ionel [u] < Ion; ● it. rondine < lat. hirundínem (ca
formă la acuzativ a subst. hirundō, -inis / „rîndunică“), la fel cum
rom. rîndu-neá < lat. *hirundinella, -ae; ● rom. rect < din fr. rec-
tum < lat. rec-tus < rectum intestinum / „intestinul drept“; ● rom.
Rusia < Prusia, în regim popular; ● rom. Spania < sp. España;
● Tasia < Anasta-sia; ● rom. userist < membru al Uniunii Sal-
vaţi România; ● rom. utecist < membru al Uniunii Tineretului
comunist şi aşa mai de-parte;  (b) PRIN SINCOPĂ, cînd se omite
un segment din interiorul cuvîntului transfigurat: ● mgh. győzelem /
„victorie“ < győzede-lem; ● cretin < creştin (în fr. crétin <
chrétien);  (c) PRIN HAPLOLOGIE 12, sau DISIMULARE, o vari-
antă a sincopei impunînd modificarea sau suprimarea unui sunet sau
a unei grupări de sunete identice sau asemănătoare, ce se succed în
interiorul formaţiunile lexicale prescurtate: ● subst. engl. haplogy
< haplology < ha-plo- + -logy; ● fr. idôlatrie < lat. cr. idolola-
tria < lat. cl. īdōlŏla-trīa, -ae / gr. ἡ εἰδωλολατρεία [eidolola-
treía], τῆς -ας; ● fr. tragi - comédie < tragico - comédie (în rus.
трагикомедия [tragi-komediya] < трагичная [tragichnaya]
комедия [komediya]); ● lat. adj. lābĭlis, -is, -e < labibilis 13; ●
rom. jumate < jumătate; ● rom. mor-fofonologie < fr. morphonolo-
gie < morphophonologie; ● rom. tra-
gicomic / tragi - comic < fr tragi - comique < tragi - comédie /
12
În fr.: subst. haplologie < adj. gr. ἁπλόος [haplóos], -η, -ον / „simplu“ + subst. ὁ
λόγος [lógos], τοῦ -ου / „cuvînt, vorbire, sau discurs“
13
Tótfalusi István, Idegenszótár. Idegen szavak értelmező és etimológiai szótára, Tinta
Könyv-kiadó, Budapest, 2008; apud https: / / ro. wikipedia. org / wiki / Haplologie # cite_note -
totfal - 8
 279
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

tragi-comédie.  (d) PRIN APOCOPĂ 14, ca variantă a trunchierii prin

care (mai ales în limbajul colocvial, dacă nu şi argotic) se omite seg-
mentul de la sfîrşitul unui cuvînt, ori al unei sintagme (● fr. apéro <
apéritif / „aperitiv“; ● engl. expo < exposition; ● engl. Steph <
Stephen; ● fr. bac < baccalauréat; ● fr cinéma < ciné-
matographe; ● fr. Éd. < Édouard; ● fr. métro < métropolitain <
lat. mētrŏ-pŏlītānus, -a, -um; ● rom. [generația] ’80 < [generația]
1980; ● rom. acad < academician; ● rom. balon < balonzaid; ●
rom. buni < bu-nică; ● rom. cardio < cardiologie; ● rom. circă
< circumscrip-ție; ● rom. Costi < Constantin; ● rom. dirig, -ă <
diriginte; ● rom. Doru < Teodor, ● rom. Gabi < Gabriel /
Gabriela; ● rom. gră-di < grădiniță; ● rom. mate < matemat-
ică; ● rom. Mia < Maria; ● mgh. mozi „cinema“ <
mozgóképszínház / „cinemato-graf“; ● rom. porno < engl.
porno < pornographic / pornography; ● rom. spovadă < vb. a
spovedi (un exemplu de POSTVERBAL, for-mă a ceea ce lingviştii
numesc „derivare regresivă“); ● rom. Veta < Eli-saveta 15 şi aşa mai
de parte, ca-n cazul mai tuturor prescurtărilor ordonate în Indexul
abrevierilor, de la sfîrşitul volumului.
Un caz hilar ni-l furnizează explicaţiile prin apocopă în cazul
unor vocabule angajate anterior la articularea cuvîntului compus: ●
ae-ro < ? AEROnautic, ● auto < ? AUTOmobile, ● foto < ? FO-
TOgra-fic; ● fr. micrò < microphone; ● radio < ? RADIOdifuziune
/ RADIOreceptor; ● rom. roșie / roșii < pătlăgea roșie; ● taxi <
? TA-XImetru; ● rom. vînătă / vinete < pătlăgea vînătă etc.

13. Cea mai amplă cale de înnoire şi sporire a cuvintelor PRIN

EXPANDARE 16 face „obiectul“ eşafodajului gramatical al românei ca
limbă flexionară, în care de CANTITATEA (respectiv de numărul gra-
matical), de CALITATEA (adică de genul gramatical şi de cazurile
nu-melor şi-ale părţilor de propoziţie conexe cu acestea, mai pe scurt
14
În fr. apocope < lat. apocopa, -ae / gr. ἡ ἀποκοπή [apokopé ], τῆς -ῆς
15
Pentru unele exemple, cf. https: // ro. wikipedia. org / wiki / Formarea de cuvinte.
16
Vizată prin nodul (6.1) din graful neonimelor, redat în tabelul (27 ○), de la p. 270,
ne-am ocupat în capitolele 1 - 4, respectiv 6 - 23 din Fals tratat de lexicologie,
despre geneza şi convieţuirea numelor, Editura „Ştefan Lupaşcu“, Iaşi, 2022
280
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

de ceea ce numim declinare), la fel cum despre DIATEZA, ASPEC-

TUL,
MODUL, TIMPUL, PERSOANA şi NUMĂRUL verbelor (subsumate fe-
nomenului conjugare) dau seamă (de cele mai multe ori) prin desi-
nenţe, ca segmente morfologice nu chiar uşor disociabile de sufixe.
La respectivele modulări prin declinare şi conjugare
(aferente mai tuturor „părţilor de propoziţie“), se adaugă sufixele prin
care se ajunge la:  ANTROPONIME (● caucazian < Caucaz + -ian
[în fr. caucasien < Caucase + -ien.]; ● doctoraş < doctor + -aş; ●
lun-gan < lung + -an; ● voinicel < voinic + -el etc.);  AS-
TRONIME (● cosmonaut < cosmos / cosmo- + -naut (în rus.:
космо-навт [kosmonavt] < gr. ὁ κόσμος [kósmos], τοῦ -ου +
ἡ ναῦς [naýs], τῆς -εώς; ● marțian < [planeta] Marte <
fr.: mar-tien < Mars + -ien; ● planetoid < fr.: planétoïde <
planète + -oïde etc.);  CARPONIME (● fructar < fruct + -ar; ●
merar < măr / me-re + -ar; ● semincer < sămînță / -e + -ar
etc.);  CLERONI-ME (● arhondar < ngr. ἀρχοντάρης [ar-
chontáris] < άρχον-τας + -άρης; ● călugărie < călugăr + -ie;
● catolicime < cato-lic + -ime; ● părinţel < părinte + -el etc.);
 CRONONIME (● mi-lenarist < fr.: millénariste < millénaire + -
iste; ● minutar < mi-nut + -ar; ● stagiar < fr.: stagiaire < lat.
med. stagiarus [< lat. med. stagium + -arus] + -aire etc.); 
EPISTEMONIME (● chi-mist < fr. chimiste < chimie + -iste; ●
cunoscător < vb. a cunoaște + -ător; ● laborant < germ. Labo-
rant < Labor + -ant; ● ma-tematician < fr. mathématicien <
mathématique + -ien etc.);  ER-GONIME (● meşteşugar <
meșteșug + -ar; ● pompier < fr. pom-pier < pompe + -ier; ●
săpător < vb. a săpa + -ător; ● truditor < vb. a trudi + -tor
[dacă nu din trudă + -itor !] etc.);  ETNO-NIME (● magiar <
paleomgh. mogyër < mogy- + -ër; ● pakista-nez < Pakistan + -
ez; ● roman < fr. roman < lat. Romanus < Rō-ma + -ānus şi
aşa mai departe.);  FITONIME (● florar / flo-rer < floare + -
ar / -er; ● plantator < vb. a planta + -tor / plan-tat / plantare
+ -tor; ● semincer < sămînță / -e + -ar etc.);  HI-LONIME (●
 281
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

cărbunărit < cărbunar + -it; ● cristalit < germ.: Kris-tallite <

Kristall + -ite; ● neutralizant < fr. neutralisant < neu-traliser
[< adj. lat. neutrālis, -is, -e] + -ant etc.);  IERARHO-NIME (●
arendaş < arendă + -aş; ● conducător < vb. a con-
duce + -ător; ● venetic < Veneţia + -ic [în ngr.: βενετικός [vene-
tikόs] < Βενετία [Venetía] + -ικός] etc.);  METALONIME (●
bron-zier < fr.: bronzier < bronze + -ier; ● fierar < adj. lat. fer-
rārĭus, -a, -um < ferrum, -ī + -ārĭus, -a, -um; ● metalurgist <
fr.: mé-tallurgiste < métallurgie + -iste etc.);  MITONIME (●
demo-nologie < demon + -logie [în fr.: démonologie <
démon / démono- + -logie]; ● fantastic < adj. lat. phantastĭcus, -a,
-um < gr. φαν-ταστικός [fantastikós], -ή, -ό < vb. φαντάζω [fan-
tázo] + -ικός; ● mi-tograf < fr. mythographe < gr. ὁ μυθογράφος
[mythográfos], τοῦ -ου < subst. ὁ μῦθος [mýthos], τοῦ -ου + vb.
γράφω [gráfo]; ● zîni-şoară < zînă + -işoară etc.);  POETON-
IME (● decorator < fr. dé-corateur < vb. décorer + -ateur 17; ●
designer < engl. designer < de-sign + -er; ● pamfletist < pamflet
+ -ist; ● romancier < fr. roman-cier < paleofr. romans + -ier
etc.);  PROFESIONIME ( ● a-car < ac + -AR; ● doică < blg.
доика [dójka] < дой [doj] / „hra-nă, muls“ + -КА; ● grefier <
fr. greffier < greffe + -IER; ● scri-itor < vb. a scrie + -TOR; ●
tanchist < fr. tankiste < tank + -IS-TE etc.);  PSIHONIME (● be-
haviorism < fr.: béhaviorisme < engl. behaviorism < behavior + -
ism; ● flegmatic < fr. flegmatique < adj. lat. phlegmătĭcus, -a, -
um / gr. φλεγματικός [flegmatikós], -ή, -όν < subst. τὸ φλέγμα
[flégma], τοῦ -ᾰτος + -ικός; ● lacania-nism < engl.: lacanianism
< lacanian < prosop. [Jacques] Lacan + -ian etc.);  REXONIME (●
baronie < fr.: baronnie < baron + -ie; ● co-mitat < germ. Komi-
tat < lat. med. cŏmĭtātus, -ī [< cŏmĕs, -ĭtis] + -ā-tus; ● domnitor
< vb. a domni + -tor etc.);  SEMIONIME (● cro-nicar < fr.
chroniqueur < chronique + -eur; ● estetician < fr. esthé-ticien <
esthétique + -ien; ● expeditor < fr. expéditeur < rad. expé-di-
ent* / expédier + -eur; ● telegrafist < fr. télégraphiste < télé-
graphe + -iste etc.);  TEONIME (● dumnezeire < Dumne-

17
Pe această rută a explicării, rom. decorator s-ar putea considera şi un decalc
282
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

zeu + -ire ; ● frățietate < frăție + -tate; ● religiozitate < fr.

18

religiosité < adj. lat. religiōsitās < rĕlĭgĭōsus, -a, -um + -i-
tas / germ. Religiosität < ...; ● spiritizare 19 < spirit + -iza-
re; ● teism / zeism < fr.: théisme < engl. theism [< pref.
theo- (< gr. ὁ θεός [theós], τοῦ -οῦ) + -ism) + -e] etc.); 
TOPO-NIME (● delean < deal + -ean; ● localnic < rus.:
локальный
[lokal'nyy] < lat. lŏcālis, -is, -e + -ный; ● vîlcean < Vîl-
cea + -ean; ● Vîlceanu < vîlcean + -u etc.);  TOPOSOCIO-
NIME (● ieşean < Iaşi + -ean; ● italian < it. italiano < lat. ītali-
ānus < Italia + -ānus, dacă nu direct din it. Italia + -ano; ● lon-
donez < it. londonese < London + -ese etc.);  ZOONIME (● bă-
legar < balegă + -ar; ● cioroi < cioară + -oi; ● maimuțoi /
mo-mițoi [ca mamifer., dar şi cac. !] < maimuță / momiță + -oi; ●
pie-trar [ca iht. şi ornit. !] < piatră + -ar etc.) şi aşa tot mai de-
parte, pînă la cel puţin 61 de clase şi subclase, ilustrate copios
în Fals tratat de lexicologie, sub puterea MODELULUI SE-
MANTICO - PRAGMATIC al numelor şi al categoriilor conexe.
14. EXPANDAREA PRIN SUFIXOIDE (sau prin pseudosufixe),
clamată la punctul (6.2) din tabelul de la p. 270, nu este omologată ca
atare în textele lingviştilor, deşi în literatura acestora se vorbeşte de „su-
fixoid“, drept pseudosufix. O regăsim, însă, la rubrica „cuvinte
compuse“, în neobservata vecinătate cu EXPANDAREA PRIN PRE-
FIXO-IDE. Ne întrebăm, însă, prin ce se deosebesc între ele formaţii
lexicale precum: ceasornic, decalitru, locţiitor, vinars etc. de con-
structe precum: ● capelmaestru (< germ. Kapellmeister <
Kapell[e] şi Meister); ● carnivor < carne + -vor (în fr.:
carnivore < adj. lat. carnĭvŏrus, -a, -um < subst. căro, -nis +
vb. vorō, -āvī, -ātus, -āre 20); ● portavoce (< it. portavoce <
porta- + voce); ● pravo-slavnic (< sl. православьнъ < право
[pravo] / „drept“ + слава [slava] / славьнъ [slavĭnŭ] / „slava,
glorie, slavă“); ● zootehnie < fr. zootechnie < subst. gr. τὸ ζῶον
[zóon], τοῦ -ου / „animal, domes-tic sau nu“ + ἡ τέχνη [téchne],
18
Dacă nu din vb. a dumnezei / a îndumnezei / „a diviniza, a glorifica, a preamări“
19
Etimon doar consemnat în Ortografic (2002)
20
Sufixoidul în atenţie se regăseşte în fr. -vore, it. -voro < lat. vorō, -āvī, -ātus, -āre / „a mînca“
 283
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

τῆς -ης / „artă, sau meșteșug“ etc.

15. Cu nodul (5.1) din arborele genealogic reconfigurat în tabe-
lul (27 ○) intrăm în substanţa cărţii de faţă. În capitolul (3) al prezen-
tului volum am derulat un inventar rapsodic al prefixelor aşa cum sînt
ele înţelese de lingvişti, iar prin numeroasele exemplificări sperăm
c-am reuşit să evidenţiem faptul că în acest rol expres de PREFIXE
sînt admise doar unităţi lexicale INFLEXIBILE din limba autohtonă,
ori din limbile de mare circulaţie, la rîndul lor preluate din limbile
„clasi-ce“: sanscrita, greaca veche (sau elina), latina şi chiar
slavona.
În masa considerabilă a cuvinelor rezultate din prefixarea
stricto sensu se regăsesc subclase remarcabile precum CANTINIMELE
21
şi ANTONIMELE. Ca o notă distinctă faţă de expunerea generoasă din
Fals tratat de lexicologie, în cartea actuală se rezervă un capitol
aparte SECVENŢELOR PARONIMICE PE ORIZONTALĂ, drept şiruri
de cu-vinte compuse prin prefixarea unuia şi aceluiaşi radical (în cap.
[2]), respectiv SECVENŢELOR PARONIMICE PE VERTICALĂ , drept
şiruri de cuvinte cu prefixări în cascadă (în cap. [2]): ● Anticom-
intern < AN-TI- + Comintern < rus. Коминте́рн [Komintérn] <
КОМ [муни́сти́чес-кий] Интерн [ациона́л] / Kommunístícheskiy
Internatsionál / „Inter-naţionala Communista“; ● indestructibil < fr.
indestructible < IN- + des-tructible < prep. lat. DĒ + vb. strŭo, -
xi, -ctum; ● interconec-tare < vb. interconecta < vb. fr. inter-
connecter < prep. lat. IN-TER- + connecter < vb. cōnectō, -nexus,
-ere < prep. COM / CUM + vb. nectō, -ēxuī, -xus, -ere, ● netrans-
format < NE- + vb. a transfor-ma / transformat < vb. fr. trans-
former < vb. lat. transformo, -āvi, -ātum, -āre < TRANS- + vb.
formo, -āvi, -ātum, -āre; ● reconstrucţie < fr. reconstruction <
pref. lat. RĔ + subst. constructĭo, -ōnis < vb. CŌN + struō, -ūxī, -
ūctus, -ere; ● reinterpretare < vb. a reinterpreta < fr. réinter-
préter < pref. RÉ- + vb. interpréter < vb. lat. interpretor, -ātus,
-ārī < subst. interprĕs, -ĕtis < prep. INTER + *per- etc. Pînă
unde poate merge supraetajarea formaţiilor le-xicale prin recursul la
21
Incluzînd, între altele, NUMERONIMELE, respectiv DIMINUTIVELE şi AUGMENTATIVELE
284
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

prefixe ? În cazul limbii române, pînă la forma-ţii lexicale precum:

pneumonoUltraMicroscopicSilicoVolcaniConiOza, posibil cel de-al
treilea foarte lung cuvînt din Europa 22.
16. Despre EXPANDAREA DATORATĂ PREFIXOIDELOR 23 am
dat seamă în cap. (4) - (6) al cărţii actuale, iar la punctul (11) al
prezen-tei diviziuni privind demersurile aferente neologiei (sau ge-
neticii) le-xicale s-a înţeles că rezultatul operaţiei în atenţie este cu-
vîntul compus în care vocabula primă este antrenată la aglutinare cu
sau fără ajustări. Problema este că în această considerabilă mulţime
de NEONIME (mai vechi, ori mai recente) intră propoziţiile se-
cundare, transormate în
termeni (compuşi) cu ajutorul SUBNECTORILOR (pronume relative,
conjuncţii, prepoziţii, sau adverbe), iar despre această decisivă re-
considerare a subordonării în cadrul frazelor ca propoziţii compuse ne-
am oprit pe larg în secţiunea Logică şi limbaj, comunicaţii logico -
ling-vistice pe făgaşul teoriei categoriilor, din volumul colectiv
Logică, adevăr formal şi relevanţă interpretativă 24, reluată şapte ani
mai tîrziu în volumul de autor Orizonturi logice 25. MODELUL LOGICO -
LINGVISTIC întemeiat pe datele teoriei categoriilor semiologice (iniţi-
ată, pe urmele lui Edmund Husserl, de Stanisław Leśniewski,
iar apoi continuată de Kazimierz Ajdukiewicz, de Alfred
Tarski, Yehoshua Bar - Hillel, Józef Maria Bocheński şi alţii)
are ca deviză aver-tismentul marelui lingvist ieşean Gheorghe
Ivănescu, după ca-re „propoziţia ori este principală, ori nu
este deloc“.
Pentru ca surpriza cititorului să fie deplină, precizăm că însăşi
propoziţia principală este izvorul de înnoire a lexicului, aşa cum am de-
monstrat pe larg în varii capitole din Fals tratat de lexicologie. Din
ra-ţiuni mai mult sau mai puţin lămurite, de-a lungul timpului au intrat
sub incidenţa lexicalizării FORMAŢII FRAZEOLOGICE precum: ● „Alex-
adru“ (în gr. Αλέξανδρος [Aléxandros] / „[cel care este] apărătorul
22
Cf. https: // www. cancan. ro/ acesta-e-cel-mai-lung-cuvant-din-limba-romana-are-44-de-litere-si-
de-numeste-o-boala-cumplita-15001624 (< engl. menționat prima dată în Oxford English
Dictionary)
23
Vizată prin nodul (5.2) din graful recuperat în tabelul (27 ○), de la p. 270
24
Coordonat de autor la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, pp. 96 - 205
25
Volum apărut la Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 80 - 170
 285
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

oame-nilor“); ● „bate - poduri“; ● „Bogdaproste“ (< blg.: бог да

прости [bog da prosti]); ● „Cadehrib“; ● „Cadejos“; ●
„Cherdievici“ şi „Cher-divarenco“ (< „Chierdi - vară“); ● „flutură
- vînt“; ● „frige - lin-te“; ● „hopa - mitică“; ● „Iliuţă / Ilie“ (în
ebr. ‫[ ' ה ּו ָּי ִל ֵא‬Eliyya-hu] / „Dumnezeul meu este Yahweh“); ●
„împușcă - franc“; ● „îm-pușcă - n - lună“; ● „încurcă - lume“; ●
„jemanfișism“ (în fr.: je m’en-fichisme < je m’enfiche + -isme); ●
„Lazăr“ (în ebr. b. „Doamne ajută [-mă]“); ● „Lingă / Linguș“ (<
vb. a linguși); ● „linge - blide“; ● „lin-ge - talger / talgere / talere“;
● „mărită-mă - mamă“; ● „nu - mă - ui-ta“; ● „omucid“ (< om +
vb. a ucide); ● „pierde - vară“; ● „piș-că - n - floare / flori“; ●
„portchei“ (< port- + cheie); ● „porthart“ (< port- + hartă); ●
„portofel“ (în fr.: portfeuille < porte + feu-ille); ● „portțigar“ (<
port- + ţigară [în fr.: portecigare < porte + ci-gare]); ● „portți-
garet < port- + ţigaretă“ (în fr.: portecigarettes < porte +
cigarettes); ● „portvizit < port- + vizită“ (în fr.: portevisite <
porte + visite); ● „prespapier“ (< presare [ca vb.
inf.] + papir, de nu şi papier [în fr.: presse - papiers]; ● „pupin-
curism“ (< |pupă + în + cur| + -ism); ● „Roade - mei“; ● „roa-
de - oală“; ● „Roadeș “ (< vb. a roade); ● „Roadi - deal“; ● „Sfar-
mă Piatră“; ● „soarbe - zeamă“; ● „soare - apune“; ● „soare - ră-
sare“; ● „soare - scapătă“; ● „sparge - val / valuri“; ● „stejarul“
(în decriptarea strărom. stă jarul); ● „suflă - n - vînt“; ● „taie -
ba-bă“; ● „taie - fugă“; ● „Teodor“ (în gr. Θεόδωρος [Theódoros] /
„[cel ce este] darul lui Dumnezeu“); ● „tîrie-brîu“; ● „toacă-gură“;
● „uci-gă-l-crucea“; ● „ucigă-l-toaca“; ● „Urlă / Urlani /
[Dealul] Orla-ților / Urlu / Urlești / Urlătoi / Urleasca / Urleta /
Urlea / Urlan / Ur-lat / Urlinschi etc.“ (< vb. a urla, cu partic.
subst. urlat); ● „vermifug“ (< vierme / vermi- + -fug [în fr.: ver-
mifuge < vermi- + -fu-ge]); ● „zgîrie - brînză“; ● „zgîrie - nori“
şi tot aşa mai departe.
17. În jocul formal al extinderii materialului fonic ce susţine un
cuvînt a rămas să vorbim de cazul în care radicalului din vocabula în
atenţie i se adaugă şi prefix şi sufix 26. În terminologia lingviştilor
26
La respectiva operaţie atrage atenţia nodul (6.3) din graful etalat în tabelul (27 ○), de la p. 270.
286
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

este vorba de derivarea PARASINTETICĂ. În majoritatea lor, termenii

compuşi de această factură (cei care aglutinează doar „afixoide“)
rezultă prin SUFIXAREA UNUI CUVÎNT DINAINTE PREFIXAT, ori din
PREFIXAREA UNUI TERMEN DINAINTE SUFIXAT: ● constituţional < fr.
constitutionnel < con-stitution (< subst. lat. constĭtūtĭo, -ōnis < vb.
constĭtŭo, -ŭi, -ūtum, -ere < cŏm- + stătŭo, -ŭi, -ūtum, - ere) + -
EL; ● dezmințire / dez-minţit < vb. a dezminţi < DEZ- + minți + -
IRE / -IT; ● împădurit / îm-pădurire < vb. a împăduri < |ÎN- +
pădure| + -IT / -IRE; ● înaintemer-gător < ÎNAINTE + vb. a
merge + ĂTOR; ● protestaţie < vb. a protesta < fr.: protestation
< subst. lat. prōtestātĭo, -ōnis [< vb. prō-testor, -ātus, -ārī < PRŌ
+ vb. testor, -ātus + -ārī] + -ATION; ● sub-liniere < vb. a sub-
linia < SUB- + linie + -IERE; ● transforma-tor < subst. fr.
transformateur < vb. transformer < vb. lat. TRANSformo [-āvi,
-ātum, -āre] + -ATEUR; ● transgender < engl. transgender <
TRANS + gender (< m. engl. gendre < m. fr. gendre < subst.
lat. gener, -erī + DRE) şi aşa mai departe.
Pentru cazul cînd derivarea şi prefixarea s-au produs (ori doar
par a se fi realizat) concomitent, trimitem la compuneri de tipul: ●
des-
cărnare < DES- + carne + -ARE 27; ● dezmembrat < dez- +
mem-bru + -at 28 (în fr.: démémbrer < dé- + membrer + -é); ●
împietri < ÎN + piatră + -I 29; ● învenina < ÎN- + venin + A 30;
● ne-legiuire < NE- + vb. a legiui + -IRE 31 şi tot aşa mai departe.
Cazul-limită al operaţiei în atenţie este semnalat de cuvintele
compuse ce aglutinează două „elemente de compunere“ (în fapt: un
prefix şi sufix lato sensu): ● aeroplan < aero- + -plan (în fr.:
aéroplane < pref. gr. αερό- [aeró-] 32 + suf. lat. -plan 33); ●
27
În acord cu soluţia furnizată în DEX '09 (2009)
28
Explicaţie geneaologică după MDA 2 (2010)
29
Conform soluţiei etimologice din DEX '09 (2009)
30
După explicaţia asumată în MDA 2 (2010)
31
Rezolvare sugerată în NODEX (2002)
32
La rîndul său, extras din subst. gr. ὁ ἀήρ [aér], τοῦ ἀέρος [aéros]
33
Izvodit prin apocopă din adj. lat. plānus, -a, -um. Să nu omitem, însă, nici adjectivul
grecesc ἀερόπλανος [aeróplanos], -ος, -ον / „ceea ce rătăceşte prin aer“.
 287
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

coleopter < coleo- + -pter (în fr.: coléoptère < gr. ὁ κολεός
[koléos], τοῦ -οῦ / „carcasă, scoarţă, sau teacă“ + subst. τὸ πτερόν
[pterón] / „ari-pă“, τοῦ -οῦ); ● cosmonaut < cosmo- + -naut
(în fr.: cosmona-ute < cosmo- + -naute); ● fitofag < fito- + -
fag (în fr.: phyto-phyge < phyto- + -phage); ● psiholog < psiho-
+ -log (în fr.: psy-chologue < psycho- + -logue); ● spasmofilie
< spasmo- + -filie (în fr.: spasmophilie < spasmo- + -philie); ●
stenogramă < ste-no- + -gramă (în fr. sténogramme < sténo- +
-gramme) etc.
18. Simplă aglutinare de vocabule intrate mai demult sau mai
recent în uz, COMPUNEREA stricto sensu de cuvinte 34, fără nicio
altă modificare, asigură îmbogăţirea patrimoniului lexical prin forma-
ţiuni de genul: ● adj. cumsecade (< cum + se + cade); ● adj. rău-
voitor (< rău + voitor); ● adv. nicicînd (< nici + cînd); ● adv.
totuna (< tot + un); ● conj. așadar (< așa + dar); ● conj. deşi
(< de + şi); ● num. doisprezece (< doi + spre + zece); ● num.
patruzeci (< patru + zeci); ● prep. despre (< de + spre); ●
prep. înspre (< în + spre); ● pr. altceva (alt + ceva); ● pr.
fieca-re (< fie + care); ● subst. automobil (în fr.: automobile <
auto- [< pr. gr. αὐτός (aytós), -ή, -ό] + subst. mobile); ● subst.
binefa-cere < bine + facere (cf. lat. benefacere < vb. bĕnĕfăcĭo, -
fēci, -fac-
tum, -ere); ● Cernavodă (< blg.: Черна вода [Cerna
voda]); ● subst. Cîmpulung (< cîmp + lung); ● subst. fotografie
(în fr.: photographie < subst. gr. ἡ φῴς, τοῦ φωτός [fotós] / „lu-
mină“ + lat. -graphia < gr. -γραφία [grafía] < vb. γράφω [grá-
fo] / γρᾰ́φειν [grắfein] / „a scrie“); ● subst. radiodifuziune (în fr.:
radiodiffusion); ● subst. radioreceptor (în fr.: radiorécepteur, de-
criptat TLFi, drept „post receptor de radiocomunicaţii“); ● subst.
taximetru (în fr.: taximètre, iar în engl.: taximeter); ● subst.
untde-lemn (< unt + de + lemn); ● vb. a furgăsi (< a fura
+ a găsi); ● vb. a furlua (< a fura + a lua) şi tot aşa mai de-
parte.
34
Sau aparenta compunere, în cazul în care este vorba de lexicalizarea în cadrul unei limbi
a... cuvintelor compuse de către vorbitorii altor limbi, clasice, respectiv moderne
288
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

În varianta „mezodermică“ a compunerii, avem de-a face

cu „candidaţi la aglutinare“, respectiv sintagme marcate de recursul
la cratimă: ● adv. harcea - parcea; ● adv. tîrîș - grăpiș; ● interj
bau - bau; ● interj. gîl - gîl; ● interj. hodoronc - tronc; ● subst.
Al-bă - ca - Zăpada; ● subst. argint - viu; ● subst. cîine - lup; ●
subst. Cluj - Napoca; ● subst. contabil - șef; ● subst. du-te -
vino; ● subst. floarea - de - colț; ● subst locotenent - colonel; ●
subst. măta-sea - broaștei; ● subst. ochiul - boului; ● subst. Păsări
- Lăți - Lun-gilă; ● subst. Statu - Palmă - Barbă - Cot; ● subst.
traista - cioba-nului; ● subst. vino - ncoáce; ● subst vulpe - de -
mare etc.
De forma „epidermică“ a respectivului fenomen lexicogene-
tic dau seama sintagme cu constituenţi „liberi de contract“: ● adj.
galben ca ceara; ● adj. negru ca tăciunile; ● adj. roșu ca
racul; ● adv. de-a berbeleacul; ● adv. pe îndelete; ● conj.
ca să; ● conj. ci și; ● num. douăzeci și patru, ● num. trei-
zeci și trei, ● prep. fără de; ● prep. de pe la; ● prep. pe
lîngă; ● subst. călcîiul lui Ahile; ● subst. Cheile Turzii; ● subst.
fr. Charlesmagne, respectiv Charles Magne; ● subst. Coreea
de Sud; ● subst. duminica orbului; ● subst. Marea Britanie
(în engl. Great Britain, iar în fr.: Grande - Bretagne); ● subst.
mărul lui Adam; ● subst. păstrăv de ulm; ● subst. postul Paşti-
lor; ● subst. Tîrgu Ocna; ● subst. viță de vie; ● vb. a ploua
cu găleata; ● vb. a rîde pe sub mustață şi aşa mai departe.
Evident, hotarele dintre cele trei niveluri ale compunerii
lexi-cale sînt cît se poate de fragile, trendul fiind marcat prin mişcarea
de la „epidermic“, către „endodermic“. Pentru o înţelegere mai
des
tinsă şi, totodată, sistematică a fenomenului în atenţie trimitem la
volumul Cartea junglei de cuvinte compuse, în discuție re-
puse: de la biocenoză, la metempsihoză, publicat de noi la Edi-
tura „Ștefan Lupașcu“ (seria „Junior“), Iași, 2012, 336 p.
19. Formula combinată în izvodirea de noi cuvinte este cea a
 289
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

TELESCOPĂRII , altfel spus AMALGAMAREA. Este telescopat cu-

35

vîntul compus în care se alipeşte începutul unei vocabule cu sfîrșitul

alteia: ● rom. informatică < fr. informatique < INFORMation / „in-
for-mație“ + automATIQUE / „automatică“ 36; ● engl. motel < MOtor
+ ho-TEL 37; ● rom. nazism < fr. nazisme / germ. Nazismus <
Nazi- (< NA-TIonal) + -ismus (< SozialISMUS) < NAționalsocial-
ism; ● engl. smog < SMoke / „fum“ + fOG / „ceață“ 38; ● fr. ta-
puscrit < TAPer / „a tasta“ + manUSCRIT / „manuscris“ 39
etc.
Cel puţin unele dintre exemplele furnizate de „cuvinte - va-
liză“ 40, respectiv „cuvinte - portmantou“ 41, cum li se mai spune
vocabulelor telescopate, ne conduc spre nodul (7.2) din tabelul
ce reconfigurează arborele lexicalizării lato sensu.
20. O formă spectaculoasă de înnoire a lexicului o repre-
zintă recompunerea unor formaţii lexicale prin INVERSAREA
ODINII CONSTITUENŢILOR (sau a iniţialelor acestora, în cazul
siglelor), consemnată ca atare la punctul (7.3) din tabelul de la
p. 270. Pentru a nu ne hazarda în privinţa paternităţii unuia sau
altuia dintre cuvintele compuse (de regulă prin aglutinare, sau
prin prefixoidare) mai jos invocate, preferăm conjuncţia „şi“
în locul prepoziţiei „din“ (ce-ar sugera filiaţia între partenerii
de cuplu): ● americanofil ⁎ (în port.: americanófilo) şi filo-
american (în it.: filoamericano); ● Anamaria (respectiv Ana
Maria) şi Mariana; ● Cantemir 42 şi Timircan; ● Cleopater
şi Patrocle (în gr.: Κλεόπατρος [Kleópatros], respectiv Πα-
35
Exemplu grăitor de îmbogăţire a lexicului prin investirea unui cuvînt cu noi sensuri. În cazul de
faţă, verbul fr. téléscoper (cu înţelesul de „ciocnire violentă între două vehicule“) conduce la în-
ţelesul nou de „întrepătrundere a două cuvinte, soldată cu pierderi de sunete sau morfeme“.
36
După Larousse, Dictionnaire de français, accesat la 6 februarie 2023
37
Cf. https: // www. etymonline. com / word / motel, accesat la 6 februarie 2023
38
Apud: https: // www.etymonline. com / word / smog, accesat la 6 februarie 2023
39
După Larousse, Dictionnaire de français, accesat la 6 februarie 2023
40
În fr.: mots valise / „cuvinte - valiză“. La concurenţă cu lingviştii, filosofii au putut
vorbi, în legătură cu alienarea, bunăoară, de cuvinte - spital
41
În engl.: portmanteau words / „cuvinte - portmantou“
42
Din han / „han“ + temir / „oţel“ ? Cf. Andrei Eşanu (coord.), Dinastia Cantemireştilor:
secolele XVII - XVIII, Editura „Ştiinţa“, Chişinău, 2008, pp. 47 - sqq.
290
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

τροκλῆς [Patroklês]); ● Dorotei (în gr.: Δωροθεος 43 [Doro-

theos]) şi Teodor (în gr.: Θεόδωρος [Theódoros] / „darul lui Dum-
nezeu“ ● filorus şi rusofil (cf. it. filoruso, respectiv fr. rus-
sophile); ● NATO (după engl. The North Atlantic Treaty Organi-
zation) şi OTAN (după fr. L' Organisation du Traité de l' Atlan-
tique Nord); ● Teofil şi Filothei (în gr.: Θεόφιλος [Theófilos] /
„cel iubit de Domnul“ şi Фιλόθεος [Filótheos] / „piosul“) etc.
21. La întrebarea subsumată celor consemnate în paginile
de mai sus ale prezentei diviziuni (cum se nasc cuvintele nou - in-
trate în lexicul limbii române şi nu numai al acesteia) se cu-
vine adăugată şi-a doua întrebare majoră: cum se raportează
unele la altele diversele vocabule din lexic ?
Ca PĂRŢI ALE VORBIRII , ne-au răspuns lingviştii sute şi
sute de ani la rînd. Nişte părţi în continuu neastîmpăr adăugăm
noi, întrucît prin varii forme de CONVERSIUNE 44 ele trec unele
în altele: substantivele, ca nume, şi adjectivele, ca adnume
pot genera verbe (● vb. a desfrunzi < des- + subst. frunză / frun-
ze; ● vb. a fulgui < subst. fulg + -ui; ● vb. a întrupa < în +
subst. trup; ● vb. a petici < subst. petic + -i; ● vb. a vorbi <
subst. vor-bă + -i) şi viceversa, verbele pot trece în adjective
şi substantive, prin formele lor nominale (● subst. arat / ară-
tură < vb. a ara; ● subst. cîntat / cîntare < vb. a cînta; ●
subst. cu-rătură < vb. a cura / a curăţa; ● subst. desfigu-
rare < vb. a desfigura; ● subst. iubit / iubire < vb. a iubi; ●
subst. mers / mer-gere < vb. a merge; ● subst. miraj / miragiu <
subst. fr. mirage < vb. mirer; ● subst. pieptănat / pieptănătură
< vb. a [se] pieptă-na; ● subst. porcăială / porcăreală / por-
căire < vb. a porcăi; ● subst. ştiut / ştire / ştiinţă < vb. a şti;
● adj. surprins / subst. sur-prindere < vb. a surpinde; ●
vătămătură < vb. a vătămăta; ● subst. zdupăială / zdupăit <
vb. a zdupăi şi tot aşa mai departe).
Astfel metamorfozate unele în altele, formaţiile lexicale
43
Din gr. τὸ δῶρον [dóron] / „dar“, τοῦ -ου + ὁ θεός [theós], τοῦ -οῦ / „zeu / Dumnezeu“
44
Definită de lingvişti ca „procedeu de formare a cuvintelor prin schimbarea
categoriei gramaticale“ ( DEX '09 [2009]), dar nu şi a formei acestora ( NODEX,
2002)
 291
7 CONCLUZII LA UN PROGRAM DE EXPLORĂRI ÎN LUMEA CUVINTELOR NOU - CONSTITUENTE

înrudite prin RĂDĂCINI, RADICALI, sau BAZE comune (aseme-

nea celor întru totul autonome, sau heteronime 45) se pot
aranja ca „părţi ale acţiunii“, aşa cum rezultă din capitolul (2)
al prezentei cărţi, pentru cazul PREFIXĂRII (şi-al „pre-
fixoidării“), respectiv din capitolul (23) al Falsului tratat de
lexicologie (Iaşi, 2023) şi din ampla antologie Avataruri ale
unei noi paradigme 46, pentru cazul SUFIXĂRII (şi al „su-
fixoidării“).
„Neastîmpărul“ unităţilor lexicale de care pomenim nu prea
se împacă cu structuralismele semio - lingvistice ce-au bîntuit şti-
inţele limbajului din veacul revolut. Teza „ARBITRARIETĂŢII“ SEM-
NULUI în raport cu SENSUL (sau înţelesul) şi cu REFERINŢA
(sau denotaţia) cuvintelor, ca replică întîrziată ‒ din partea
lui Ferdinand de Saussure 47 (1857 - 1913) ‒ la „cratilismul“
lingvistic 48, îşi are relevanţa ei pentru cuvintele simple apărute
prin jocul spontan al asocierii suntelor. Nu prea se susţine, însă,
în faţa tumultului de cuvinte compuse şi-a metamorfozării vo-
calelor existente prin iteraţii ale operaţiilor de prefixare şi / sau
sufixare. N-ar fi bine, oare, ca cei ce deţin controlul online asupra
dicţionarelor româneşti să ne facă o idee asupra ponderii pe care o
au cuvintele compuse (prin expandare la stînga, sau la dreapta a
vocabulelor anterioare, ori prin contopirea acestora) în raport cu
ansamblul entităţilor lexicale ce definesc limba autohtonă drept una
dintre cele mai bogate în privinţa mijloacelor de exprimare 49 ?,
45
În calitatea lor de corespondente ale cuvintelor din altă limbă (de exemplu: rom. casă / fr.
maison), aori de perechi pentru sexul şi genul opus (de exemplu: buhai / vacă). Cf. DEX ' 09
(2009).aaa
46
Editura Universităţii „Al. I. Cuza“, Iași, 2010, 716 p.
47
În supralicitatul Cours de linguistique générale, „Payot & Cie“, Lausanne & Paris, 1916
48
Resuscitat în secolul trecut (pe coordonate ale „psihomecanicii“, sau ale „psihosistematicii“)
de francezul Gustave Guillaume (1883 - 1960), în cursurile predate la École Pratique des
Hautes Études, din Paris, între 1938 şi 1960, respectiv în cărţi şi volume fragmentare
49
Cu circa 175.000 de cuvinte în Dicţionarul Tezaur, editat de Academia Română, inclusiv
în varianta digitală. Pentru Valentina Lupu (Limba română !, în Ioan N. Oprea, coord.,
Istorii, comentarii, miscelanea, vol. 61, Editura „Armonii culturale“, Adjud, 2018, pp. 42
- 45), numărul foarte mare de cuvinte statornicite în lexicul autohton, este unul din cele „11
motive care saltă limba de baştină a lui Brîncuşi pe podiumul «pietrelor» rare ale
omenirii“.
Ioan - Aurel Pop, Veghea asupra limbii române, Editura „Litera“, Bucureşti, 2022;
292
Petru Ioan, PEREGRINĂRI PRIN LUMEA PARONIMELOR

Aceeaşi teză saussuriană păleşte în raport cu răstimpul în-

delungat în care MORFEMELE OMULUI PRIMITIV reverberau cu
foşnetul frunzelor, cu freamătul codrului, cu şuieratul vîntului,
cu vîjîitul produs de un șuvoi sau de un curs de apă, ori de arborii
mișcaţi de vînt, cu vuietul detunăturilor, cu zbuciumul valurilor
mării, cu zgomotul obiectelor în mişcare, cu fluieratul păsărilor,
cu mugetul, urletul, sau răcnetul mamiferelor, cu murmurul vo-
cilor nedesluşite, cu ţîrîitul greierilor, cu zumzetul albinelor şi cu
alte asemenea forme de emisii vocale ale „necuvîntătoarelor“ 50, ori
cu manifestări sonore omenești mai mult sau mai puţin articulate.

Pentru depăşirea HIPEREMPIRISMULUI lingviştilor „pur sînge“

şi-a impasurilor iscate de raportările autarhice la problematica lim-
bii şi limbajului, profesioniştii filologi sînt obligaţi să-şi îndrepte
privirea şi spre analiştii din alte tărîmuri ale ştiinţelor sermocinale,
iar în primul rînd spre logicieni, cu o soartă mai bună decît expo -
nenţii vechii şi noii retorici. În egală măsură, lingviştii au a ţine
cont de ofertele SEMIOLOGICII, în speţă de teoria generală a ca-
tegoriilor sintactico - semantice 51, pînă în prezent cea mai pro-
ductivă cale de abordare sistematică a dinamicii lexicale.

196 p.
50
Cf. Lucian Iosif Cueşdean, Limbajul morfemelor şi limba dacilor (secţiunea
Limba-jul morfemelor), Editura „Orfeu“, Bucureşti, 2000, pp. 127 - 172. După medicul cărturar,
„este logic să considerăm onomatopeea drept cuvînt primordial al europeanului, vechi de
sute de mii de ani; nicio altă limbă europeană nu conţine 270 de cuvinte cu originea în
onomatopee, precum limba română; aceste cuvinte pietre de hotar între animal şi om,
dovedind vechimea românilor“ (p. 129); „morfemele sînt elementele morfologice din care se
compune un cuvînt şi ca atare ele au vechime mai mare decît cuvîntul însuşi; originea
reală a cuvîntului este morfemul; etimonul nu este decît vehicularea cuvîntului “ (p. 136);
„limbajul morfemelor poate conduce la o paleolingvistică“; ele „pot fi codificate şi
sistematizate pe o temă semantică, sau pe o sferă semantică, uneori bipolarăi; numai limba
română pe o temă semantică anume se adună multe cuvinte, sau serii de cuvinte
asemănătoare sonor, coduri sonore cu înţeles apropiat“, iar de cele mai multe ori
respectivele coduri sînt rădăcini de cuvinte (p. 172).
51
Cf. Petru Ioan, Orizonturi logice (subcap. 2.3: Gramatica într-o reconstrucţie
logi-că, jaloanele unui program de cercetare), Bucureşti, 1995, pp. 142 - 166