Boala celiaca (intoleranta la gluten)

- Este o afectiune inflamator-imuna a intestinului subtire, determinate de hipersensibilitatea la

gluten, la persoanele genetic prediscpuse,
- caracteriate clinic prin sindrom de malabsorbtie globala, histologic atrofie vilozitara jejunala,
- evolutiv-remise clino-histologica dupa excluderea glutenului din alimentatie si recadere
histologica la reintroducerea acestuia.
- Apare in urma interactionarii a trei factori obligatorii: genetici(ereditari), exogeni (de meniu),
factori imunologici
a. Factor exogen- acesta este reprezentat de gluten. Fractia toxica a glutenului din grau este gliadina.
Aceasta are masa moleculara mare, continut inalt de glutamine, prolina.
b. Factori ereditari – este diagnosticata la cca 10% din rudele de gradul I al bolnavului, la gemenii
monozigoti 60-70% din cazuri.
c. Factori imunologici- boala celiaca este o consecinta a hipersensibilizarii mucoasei intestinale la
gluten. Mecanismele immune sunt mediate atat cellular, cat si umoral, cu raspuns imun exagerat
al celulelor T si B fata de gluten
- Vilozitatile absorb vitaminelee, mineralele si nutrientii din alimentele ingerate, insa, in cazul in
care acestea sunt afectate, nu se pot obtine sufficient de multi nutrient, indifferent cat de mult
mananci.

Manifestari clinice:

- Diminuarea suprafetei de absorbtie intestinala cu sindrom de malabsorbtie generalizata duce la

steatoree prin perturbarea transportului grasimilor, malabsorbtia hidrocarbonatelor prin transport
redus si insuficienta dizaharidazelor.
- Apare diaree cronica, malnutritia, deficit de microelemente, vitamin, stresul metabolic si deficitul
imunitar

Tablou clinic:

- Poate debuta la orice varsta dupa introducerea glutenului in alimentatie.

- Cel mai frecvent debut este intre 8 luni- 2 ani, la crica 4-8 saptamani de la introducerea
produselor de gluten.
- Semnele cuprind manifestari digestive, extradigestive, sindromul carential.

Alimente interzise:

- Acele care contin derivati din faina si anumite cereal, inclusive orzul si secara
- Nu se recomanda nici ovazul, care este de cele mai multe ori contaminat cu gluten.

Alimente premise:

-exista numeroase alimente care nu contin gluten in mod natural si care pot fi consumate fara rezerve:
orezul, prombul, cartofi, leguminoase, hrisca, castanele, laptele si produsele lactate, carnea, pestele, ouale,
uleiuri vegetale, legumele, fructele.
Hiperurecemia

- Sindrom caracterizat prin cresterea concentratiei sanguine a uratului monosodic

- Urat monosodic este o sare a acidului uric, cauzata de cresterea productiei sau de reducerea
excretiei sale
- Guta este o boala care rezulta din depunderea tisulara a cristalelor de urat monosodic

Valori normale;

- la barbati  3-7 mg%

- La femei  3-6 mg %, dupa menopauza se egalizeaza valorile la ambele sexe

Prevalenta:

- 2-13,2% hipeuricemie
- 1,3- 3,7 guta

Sursele acidului uric

- Sinteza de novo- sursa principal

- Alimentatie

Eliminare:

- Renala 2/3
- Uricoliza intestinala 1/3

Clasificare dpdv etiopatogenic:

1. Primara – idiopatica, determinate de cresterea productiei de novo si scarea eliminarii

2. Secundara- cresterea productiei ( hemolize cornice, miolize cornice, tratament cu citostatice) , si
scaderea eliminarii ( insuficienta renala cronica, scaderea reabsorbtiei tubulare)

Clasificare dpdv anatomoclinic:

1. Hiperuricemia asimptomatica
2. Criza acuta de guta
3. Guta cronica: toful gutos ( un deposit de cristale fine de urat de sodiu, inconjurat de o reactive cu
mononucleare si de un granuloma format din cellule gigante si epiteliale). Tofii se localizeaza in
cartilajul articular si in osul subiacent, in sinoviala, tendoane, burse si alte structure periarticulare,
in epifiza, tesuturi subcutanate si in interstitial renal.

Tablou clinic:

a. Artrita acuta gutoasa:

- Mai frecventa la barbate, debut acut, de obicei noaptea, cu durere articulara, inflamatie puternica,
de regula monoarticular
- Articulatiile interesate sunt metatarsofalangiana a dg. 1, tarsului, gleznei, genunchiului
 - Uneori, debutul este brutal cu semen foarte intense, febra, alterarea starii generale sugerand o
infectie a articulatie.
- Dureaza de la cateva zile, pana la mai multe saptamani.
b. Guta cronica:
- Tofui gutos:
 25-50% din cazuri
 Apar de obicei dupa lunga de evolutie a hiperuricemiei, cu pusee repetate de artita acuta
gutoasa
 Mici tumorete superficiale, nedureroase, alb-galbui pe degete, in palma, in talpa, ce cresc
in volum
 Pot ulcera, lasand sa se scurga o magma alba, cremoasa
- Artopatia gutoasa cronica:
 Deformari articulare prin trofi.

Tablou clinic:

- Manifestari reno-urinare
 Litiaza renala- 20% dintre pacienti cu hiperuricemie si uraturie >700 mg/zi
 Nefropatie uratica- cristale de urat monosodic in medulara
 Nefropatie urica- precipatarea acidului uric in tubi, cauza reversibila de IRA

Tratament: Obiective:

- Combaterea hiperuricemiei asimptomatice

- Remisiunea puseului de artrita acuta si prevenirea unor noi atacuri
- Prevenirea gutei cornice (tratament de lunga durata).
1. Hiperuricemia asimptomatica- masuri igieno- dietetice, tratament farmacologic
2. Artrita acuta gutoasa- repaus al articulatiilor afectate, alimentati saraca in purine, protein sub
0,5g/kg corp/zi, lichide, legume si fructe, interzicerea consume, lui de alcool.
3. Guta cronica- scaderea aportului de purine, interzicerea alcoolului, evitarea psotului prelungit (
cura de slabire), aport de lichide pentru diureza >2l/zi, consum crescut de fructe si legume,
alcalinizarea urinii, repaus al articulatiilor afectate, evitarea efortului fizic intens si a
ortostasmului prelungit.

Piciorul diabetic

Principalele modificari sunt determinate de: neuropatie si arteriopatie

Neuropatie:

Semne:

- Arsuri
- Dureri
- Parestezii
Simptome:

- Piele atrofica
- Callus
- Unghii distrofiate
- Deformari osoase
- Slabiciune musculara
- Reducerea/absenta sensibilitatii
- Absenta relfexelor

Arteriopatie:

Semne:

- Claudicatie intermitenta
- Durere de repaus
- Durere spontana, brusc intalasata

Semne:

- Absenta pulsului
- Paloare la ridicarea membrului inferior
- Roseteata la trecerea in ortostatism
- Cianoza
- Modificari trofice

Date epidemiologice:

- 25% dintre bolnavii cu DZ internati sunt spitalizati pentru complicatii la nivelul piciorului
- 50-70% dintre amputatiile netraumatice sunt la pacientii cu DZ
- Neuropatia diabetic este a doua cauza, pe plan mondial, de durere neuropata, dupa lumbago.

Preventia:

- Educatia pacientului pentru ingrijirea piciorului:

a. Examinarea piciorului zilnic
b. Ingrijirea pielii si a unghiilor
c. Incaltaminte adecvata
- Identificarea deformarilor osoase
- Renuntat la fumat
- Evalueaza/imbunatateste controlul: TA, glicemiei, factorilor de risc cardiovasculari

Managamentul bolii:

- Claudicatia intermitenta din angiopatie poate lipsi sau poate fi estompata datorita neuropatiei
- Paradoxal la incepul tratamentului hipoglicemiant durerile se pot intensifica

Recomandari:
- Inspectia piciorului se recomanda la fiecare vizita, iar examinarea completa annual
- Testarea sensibiliatii periferice la bolnavul cu diabet se face annual
- Se recomandata un control agresiv al glicemiei pentru a reduce riscul aparitiei piciorului diabetic
- Pacientul trebuie invatat sa-si examineze piciorul sis a-l ingrijeasca
- Trite la chirurg, ortoped, dermatology la aparitia unei rani, infectii, onicomicoze.