Determinarea conţinutului de glucide

prin metoda refractometrică

Refractometria este o metodă optică de analiză care constă în măsurarea
indicilor de refracţie ai substanţelor (n) şi are la bază fenomenul de refracţie.
Refracţia luminii reprezintă fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a
radiaţiei luminoase incidente la trecerea sa dintr-un mediu omogen 1, în alt mediu
omogen 2, de densitate optică diferită faţă de mediul 1.

Fig.1. Fenomenul de refractie.

Indicele de refracţie absolut al mediului este raportul dintre viteza radiaţiei în vid
(c) şi viteza radiaţiei în acel mediu (v):
n=c/v
Indicele de refracţie al unui mediu mai dens, 2, faţă de un alt mediu mai puţin
dens, 1 (aer), este dat de relaţia:
n = sin i / sin r = v1 / v2
în care: v1 şi v2 sunt vitezele de propagare a luminii în cele două medii;
sin i şi sin r sunt direct proporţionale cu viteza luminii în cele două medii.
Indicele de refracţie depinde de compoziţia şi concentraţia substanţelor din
amestec.
În practica de laborator refractometria este o metodă rapidă şi corectă de
determinare a concentraţiei soluţiilor de zahăr (sucuri de fructe – de măceşe, de mere
etc.) a concentraţiei soluţiilor alcoolice, a conţinutului de apă, a mierii de albine etc.

Aparatură
1. Refractometrul Abbe constituit din:
- Stativ metalic prevăzut cu un postament masiv pe care se fixează un sistem
de prisme una fixă şi alta mobilă între care se pune proba de analizat;
- Termometru pentru verificarea temperaturii de lucru;
- Lunetă cu scară gradată în indici de refracţie de la 1,3 la 1,7 (şi în paralel
concentraţia de zahăr);
- Lunetă pentru observarea câmpului cu sistem de compensare a luminii. În
câmpul lunetei sunt fixate două fire reticulare perpendiculare unul faţă de
celălalt, cu ajutorul cărora se poate delimita unghiul de reflexie totală a probei
de analizat. Unghiul de reflexie se determină prin delimitarea celor două
câmpuri luminos/întunecos, la centrul de intersecţie a firelor reticulare.
 Fig.2. Refractometrul Abbe:
1-lunetă pentru observarea planului focal al lentilei; 2-rozetă de compensare;
3-sistemul de circulaţie al agentului termic; 4-oglindă; 5-caseta cu prisme;
6-rozetă care permite rotirea prismei; 7-vizor pentru citirea indicelui de refracţie.

a. b.
Fig.3. Refractometrul Abbe:
a-schema constructivă; b-poză de ansamblu;
A-prismă de sticlă; B-prismă opacă şi zgrumţuroasă; J-butonul alidadei; M-buton de reglare;
N-prismă; O-lunetă; R-oglindă; S-scară gradată, în formă de sector circular;
T-compensator de dispersie;
Proba de analizat este reprezentată de:
- Soluţia de glucide obţinută prin extracţie din fructe;
- Suc de fructe din comerţ;
- Soluţii de zahăr în apă de concentraţii cunoscute, preparate în laborator. Câte
50 ml din fiecare: sol. I 5% zahăr; sol. II 10% zahăr; sol. III 20% zahăr; sol. IV
40% zahăr.

Modul de lucru
1. Se identifică componentele refractometrului.
2. Se desfac cele două prisme (A şi B) prin rotirea ghearei care le uneşte. Se
curăţă prisma cu vată şi alcool, apoi se pipetează 1-2 picături din lichidul analizat, după
care se reunesc cele două prisme.
3. Se roteşte butonul M al compensatorului de dispersie T până ce apare în
lunetă o delimitare netă lumină-întuneric.
4. Prin rotirea butonului alidadei J, se aduce linia de separare lumină-întuneric la
intersecţia reperelor din lunetă. În această situaţie se citeşte prin lupa existentă L,
direct, indicele de refracţie al lichidului pentru temperatura ambiantă.

Pentru fiecare lichid analizat se fac mai multe măsurători

Razele de lumină primite de la oglindă trec prin sistemul de prisme, sunt
refractate şi trimise în luneta de observaţie. Prin mişcarea alidadei se mişcă prismele
alegând poziţia pentru care câmpul lunetei apare jumătate luminat jumătate întunecat.

a. b.
Fig. 3.
a. Firele reticulare şi limita de demarcare în câmpul lunetei.
b. Scara gradată a refractometrului.

Această poziţie corespunde unui unghi de reflexie de 90 o. În momentul în care

linia de demarcare a celor două câmpuri este pe mijlocul cercului, adică la intersecţia
firelor reticulare, se citeşte pe scara gradată indicele de refracţie pentru proba analizată
şi în acelaşi timp pe scara gradată paralelă se citeşte direct concentraţia de zahăr a
probei. Se citeşte şi temperatura la termometrul ataşat refractometrului (pentru
efectuarea corecturilor necesare, funcţie de temperatura de lucru). Se lucrează de
regulă în condiţii de termostatare, la temperatura de 20 oC. Se verifică în tabelul de
corelaţie dacă rezultatele obţinute a indicelelui de refracţie şi a concentraţiei de zahăr
sunt corecte. Se fac două-trei măsurători şi se calculează valoarea medie a citirilor
făcute.
Rezultatele obţinute se prezintă sub formă de tabel (pentru refractometru Abbe):
Sol. I Sol. II Sol. III Sol. IV Sol. fructe 1 Sol. fructe 2
Indice refracţie
Conc. Zahăr [%]

2. Refractometrul portabil
Elementele componente ale refractometrului portabil sunt specificate în figura 4.

Fig.4.Refractometru portabil:
1-capac; 2-prismă; 3-şurub de calibrare;
4-inel pentru selectarea scalei de măsurare;
5-inel pentru focalizare; 6-şurub pentru calibrare.

a) Focalizare:
Se deschide capacul 1, se pun câteva picături de apă distilată pe prisma 2 şi se
închide capacul 1. Se ţine refractometrul către o sursă de lumină şi se roteşte inelul de
focalizare 5 până la obţinerea unei imagini clare a scalei optice.
b) Calibrare:
Se deschide capacul 1, se pun câteva picături de apă distilată pe prisma 2 şi se
închide capacul 1. Se ţine refractometrul către o sursă de lumină. Cu apa distilată, linia
contrastului luminos/închis trebuie să fie la 0 (zero) sau W (water=apă). Cu soluţiile
cunoscute de calibrare, linia contrastului trebuie să fie la valoarea corespunzătoare
soluţiei utilizate.
Dacă nu sunt obţinute aceste valori, se continuă după cum urmează: se ţine ţine
apa distilată sau soluţia cunoscută de calibrare pe prisma 2; se scoate capacul din
cauciuc de pe şurubul de calibrare 6; cu ajutorul unei şurubelniţe, se roteşte uşor
şurubul de calibrare 6 până la obţinerea valorii dorite; se pune la loc capacul din
cauciuc pe şurubul de calibrare 6.
c) Măsurare:
Având aparatul gata calibrat, se continuă astfel: se curăţă lichidul de calibrare de pe prisma 2 cu
ajutorul unei cârpe moi sau a unei hârtii de filtru; se pun câteva picături de probă (probă care urmează a
fi analizată) pe prisma 2; se închide capacul 1 şi se ţine refractometrul spre o sursă de lumină; se
efectuează măsurarea probei şi se şterge imediat prisma cu o cârpă moale sau cu hârtie de filtru.