Sunteți pe pagina 1din 262

Ghidul cadrului

didactic
2019 – 2020
Clasa a III-a
Cuprins

Planul cadru de învăţământ................................................................................. 3


Programa școlară pentru disciplina Limba şi literatura română.......................... 4
Programa școlară pentru disciplina Matematică............................................... 13
Programa școlară pentru disciplina Ştiinţe ale naturii....................................... 24
Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică.......................................... 34
Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare............................................ 45
Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice..................69
Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română
+ Matematică ................................................................................................... 79
Planificare calendaristică – Disciplina Ştiinţe ale naturii ................................... 85
Planificare calendaristică – Disciplina Educaţie Civică .......................................87
Proiectarea unităților de învățare – Disciplina Limba şi literatura română +
Disciplina Matematică.................................................................................... ...88
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Ştiinţe ale
naturii ............................................................................................................. 253
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Educaţie
Civică ............................................................................................................... 258

2
3
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

4
Notă de prezentare
Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba şi
literatura română se predă în clasele a III-a – a IV-a, cu o alocare de 5 ore/ săptămână.
Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe baza Cadrului
comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în perioada iunie-august
2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului POSDRU 35279 Un învăţământ
performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind
rezultatele învăţării.
Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi
literaturii materne în contextul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare diversitate.
Decupajele tradiţionale de tipul „limbă” şi „literatură” se raportează întotdeauna la elemente specifice în plan
lingvistic sau în plan literar. Totuşi, competenţele de comunicare se focalizează pe operaţii cognitive identice. În
acest sens, sunt relevante cadrele de referinţă ale studiilor internaţionale (de exemplu PISA, PIRLS), care
vizează un set de procese identice pentru măsurarea achiziţiei elevilor, indiferent de limba lor maternă.
Totodată, se remarcă iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în progresia
achiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. Exemple relevante în acest sens sunt elementele
componente ale competenţei de comunicare în limba maternă conform cadrului de referinţă pentru
competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau nivelurile stabilite în cadrul de referinţă
pentru literaturi. În această perspectivă, programa valorifică următoarele documente:
- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (Recomandarea
Parlamentului European vizând competenţele cheie) în Official Journal of the EU, 30 dec. 2006. Din
acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare în limba
maternă.
- Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu sprijin
european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România), http://www.literaryframework.eu/.
Acest document a fost utilizat pentru formularea competenţelor şi a activităţilor de lectură.
- PIRLS Assessment Framework, http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.html
(Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului primar, la
care România participă din 2001 - cu teste în limbile română şi maghiară). Acest document a facilitat
dezvoltarea unor competenţe, a unor activităţi de lectură şi structurarea conţinuturilor.
- The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp. Acest document a orientat reflecţia asupra
competenţelor de comunicare.

Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe nevoile
elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în cotidian, care să
ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învăţare.
Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de programele
pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă de prezentare,
competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii
metodologice:
- competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii);
- competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul
fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care se
dezvoltă competenţele specifice;
- conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/ acte de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;
- sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic
pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

5
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

6
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
- completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate; reluarea audierii pentru
a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici cu informaţii din textele audiate
- îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (realizarea unei figurine origami prin operaţii simple, învăţarea regulilor
unui joc nou, construirea unui obiect din materiale din natură/ reciclate pe baza unor paşi simpli, urmărirea unui
clip youtube: „Cum fac…?”)
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiare
- folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia cuvintelor
- explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat
1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate
- observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare
- realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea ce a înţeles din texte informative sau
literare simple
- vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes pentru clasa de elevi
- folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite texte
- audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind reportofonul, computerul etc.
1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajului audiat
- solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai
spus”/ „Te rog să mai spui o dată”)
- solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”)
- exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale
pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea mesajului
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu
- identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din universul apropiat
- descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la îndemână (pornind de la întrebări de
sprijin şi ajungând la mesaj)
- descrierea colegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau a altui coleg
- colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu
2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului
- relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?)
- relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru care nu există subtitrare sau sonor
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup
- formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele
din urmă?”
- prezentarea după plan a unei teme
- prezentarea unor evenimente ale clasei (excursie, concurs, târg de mărţişoare etc.)
2.4. Participarea la interacţiuni pentru găsirea de soluţii la probleme
- dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic
- organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor)
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog
- dramatizarea unor scene de poveste
- joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor stabilite (de exemplu, „Eşti cu bicicleta în
parc şi ai găsit un pui de porumbel căzut din cuib. Este un domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi scena!”)
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în diverse contexte de comunicare
3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare
- lectură activă, cu creionul în mână
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
- folosirea jurnalului cu dublă intrare
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)

7
- exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării lecturii (SINELG)
- utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unor elemente privind locul,
timpul, spaţiul acţiunii
3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit
- exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse: desen, mimă, schemă,
ritm/ melodie etc.
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/ personajele acesteia
- exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text
- exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile unor personaje
3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi alte aspecte importante ale acestuia
- realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe
- realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură sau de conţinut
3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit
- observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
3.6. Aprecierea valorii cărţilor
- activităţi la bibliotecă
- amenajarea unui colţ de lectură în clasă
- prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni etc.)
- derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea
produse
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în redactarea
de text
- interevaluarea textelor scrise
- revizuirea textelor redactate
- discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
- completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără punctuaţie şi discutarea rezultatelor
4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal
- realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări/ a unui concurs/ a unui proiect/ a unei tombole
- elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin
- elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de exemplu, „Cum este guma? La ce
foloseşte? Găseşte şi o utilizare neobişnuită!”)
4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite
- alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a poveştilor”
- antrenamente de scriere creativă
- proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi expunerea acesteia/ prezentarea acesteia)
- scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai întâi, apoi, în cele din urmă
4.5. Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unor idei
- participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea programului unei serbări, a scenariului unei
dramatizări
- expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor
- participarea la realizarea unui jurnal al clasei

8
Conţinuturile învăţării
Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de
comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se
tratează în sine; se va evita metalimbajul.
Domenii
Funcţii ale limbii (acte de vorbire) - descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)
- relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,
vizionate, citite)
- oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- cererea simplă familiară, cerere politicoasă
- prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)
- iniţierea unui schimb verbal
Textul - textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte
- textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive
scurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt
tip de organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în funcţie de
dotări – email
Variabilitatea limbii şi a comunicării în - intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv
contexte diferite calificativ, pronume personal, verb
- intuirea numărului, a genului

9
SUGESTII METODOLOGICE
În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început
în ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a). Competenţele generale rămân aceleaşi, ceea
ce presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise.
Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al reflecţiei şi al
învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în structurarea comunicării orale
şi scrise.
Receptarea mesajelor orale şi scrise
Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât
aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi
prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de a
empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentă
importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie
autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupra
regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în exprimarea
unui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale.
Această achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în receptarea mesajului
scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia pot
fi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internet
sau utilizând elemente din text. Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii,
EDP 2014, ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279.
În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe semnificaţii şi pe explorarea
acestora la nivelul textului scris (literar şi nonliterar). Structurarea competenţelor se raportează la
procesele lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din cadrul LiFT. Din
perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic, înseamnă comprehensiune, care se
construieşte treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru procese cognitive esenţiale:
identificarea de informaţii explicit formulate, realizarea de deducţii simple, integrarea şi
interpretarea ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a conţinutului şi a elementelor textuale. În
demersurile focalizate pe formarea competenţelor de lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze
activităţi coerente pentru antrenarea treptată a celor patru procese, care să ducă la o înţelegere
profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale faţă de cele citite,
susţinute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise.
LiFT valorifică experienţe didactice europene, valoroase în abordarea lecturii literare în
context şcolar şi pledează pentru importanţa trezirii interesului elevului, a motivaţiei sale, ca prim
pas pentru formarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaşterea lumii prin lectură. Este necesar ca
alegerea textelor literare ce urmează a fi abordate în clasă să corespundă nevoilor elevilor,
intereselor acestora şi reprezentărilor lor despre lume. De asemenea, investigarea lumilor ficţionale,
prin sarcini simple, dar relevante pentru elevi, îi ajută să extragă informaţia semnificativă dintr-un
text, să o lege de propria viaţă, să compare lumea reală cu cea ficţională şi să-şi susţină punctele de
vedere cu argumente valide.
Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă
pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului, nefiind un mijloc pentru practicarea
vocabularului şi a gramaticii.
Exprimarea orală şi redactarea
În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea
intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoţii pe tematici relevante

10
pentru experienţele lor. Succesul unor activităţi de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru
elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt valorizate
experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării.
Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să
traducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe,
repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile
idei.
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent pe
relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin
apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, elevii
pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie etc.).
Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor
În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în
Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile sunt
tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine.
În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilor
din mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei categoriilor
gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi prin analogii
reprezentative.
Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor
concrete? Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a
numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o
călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diversele
formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pe
baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe internet. Alt punct de acces poate
deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată
prietenului E.T., grădina din spatele casei, numind diverse componente şi folosind gesturi:
- Un pom!
- Trei pomi!
- Uite o floare ...
Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi
a realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris gramaticile, nu
cu scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil.
Liste orientative de autori
N.B. Listele sunt orientative – autorii de manuale/ profesorii vor selecta autorii şi textele
considerate adecvate demersului propus.
Literatura română
Alexandrescu, Grigore - Fabule
Arghezi, Tudor - Cartea cu jucării
Blandiana, Ana - Întâmplări din grădina mea
Chimet, Iordan - Cele douăsprezece luni ale visului
Coşbuc, George - Poezii
Creangă, Ion – Amintiri din copilărie
Eminescu, Mihai - Poezii
Gârleanu, Emil – Din lumea celor care nu cuvântă
Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei
Naum, Gellu - Cartea cu Apolodor
Oprescu, Adrian – Tomi. O poveste
Petrescu, Cezar – Fram, ursul polar
Popescu, Adina - Miriapodul hoinar şi alte poveşti
Sadoveanu, Mihail – Povestiri pentru copii

11
Sântimbreanu, Mircea – Recreaţia mare
Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă
Tudoran, Radu – Toate pânzele sus!
Topârceanu, George – Poezii
Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie.
Literatură universală
Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe
Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarte
importanţi
Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă
Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi
Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prin
Cosmos, George şi Big Bangul
Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni
Maar, Paul - Sâmbăta, când vine Sambo
Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi
PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013
Listă de site-uri utile
www.liternet.ro
http://www.itsybitsy.ro/copii/
http://training.ise.ro/course/category.php?id=89

12
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ

Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

13
Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru


clasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi
ştiinţe ale naturii, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un
buget de timp de 4 ore/săptămână.
Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea
scopului pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privind
competenţele cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru
învăţământul primar din ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011.
Din această perspectivă, elevii sunt sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor
cotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse. Matematica
devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltând cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă.
Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi
dezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru
găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor
argumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel
spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a
prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Încrederea în sine şi autonomia
personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca sursă de învăţare, prin
încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa familială şi în
evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a reuşi
în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile
interdisciplinare propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor,
consolidând, la nivel intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte
domenii de studiu: arte, ştiinţe, limbă şi comunicare.
Sub aspect tematic, la clasa a III-a/a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele
noţiuni legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu
elemente de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În
acest fel, programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei
elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare
nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/ regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale

14
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şi
redând orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică.

Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale,


reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care definesc contexte de învăţare
variate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi de învăţare. Cadrul didactic poate
să modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele, adecvate clasei.
Devine astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigure
formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase.
Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
alfabetizarea din domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere şi operaţii cu numere
- Elemente intuitive de geometrie
- Unități și instrumente de măsură
- Organizarea şi reprezentarea datelor
Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metode
şi mijloace pentru realizarea demersului didactic.

15
Competenţe generale

1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat


2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

16
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat
1.1. Observarea unor modele/ regularităţi din cotidian, pentru crearea de raţionamente proprii
- identificarea în cotidian / desene / imagini / machete / filme documentare a elementelor repetitive
- identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau numere
1.2. Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive
- realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu obiecte), respectând o regulă dată
- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri geometrice de diferite mărimi şi culori
- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de numere folosind o regulă dată
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr
necunoscut dintr-o relaţie numerică)
2. Utilizarea numerelor în calcule
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0 – 10 000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare, cu
numitori mai mici sau egali cu 10
- citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre/ litere
- identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor/ zecilor/ sutelor/ miilor
- compunerea şi descompunerea numerelor în/ din mii, sute, zeci şi unităţi
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de
la ...până la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)
- generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (de exemplu, cifra
unităţilor este 1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra unităţilor etc.)
- aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite ordine
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X)
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea datei)
- identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare
- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare
- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii
- reprezentarea intuitivă unei fracţii subunitare date pornind de la situații familiare
- scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de obiecte, de la un desen/ reprezentare grafică sau de la
un text
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, respectiv a fracţiilor subunitare sau
echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10
- compararea a două numere mai mici decât 10 000, folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000, utilizând algoritmul de comparare
- utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor sau fracţiilor cu ajutorul unor exemple concrete şi a unor
reprezentări grafice
- compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte familiare sau a unor reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000 şi respectiv a fracţiilor subunitare sau
echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/ descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 10 000
- rotunjirea/ aproximarea numerelor în contexte similare unor situaţii din viaţa cotidiană
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)
- ordonarea fracțiilor subunitare, folosind exemple practice din viața cotidiană sau reprezentări grafice
- determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari decât o fracţie dată
- completarea numărătorului unei fracţii, cu respectarea unor condiţii date (de exemplu, 3/7 ≤ □/7 ), pe baza
unor exemple familiare, practice, sau a unor reprezentări grafice
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 – 10 000 sau cu fracţii cu acelaşi
numitor
- efectuarea de adunări/ scăderi de numere naturale, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul
0 – 1000
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere
peste ordin

17
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere
peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 10 000
- efectuarea de adunări/ scăderi cu trecere și fără trecere peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 000,
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 – 10 000 şi de împărţiri folosind tabla înmulțirii,
respectiv tabla împărțirii
- rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri cu 10, 100
- rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două sau trei cifre şi numere formate cu o cifră
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre
- utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule
- scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul fără efectuarea acestuia (de exemplu, 197x2 va fi mai
mic decât 200 x 30 = 600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/ împărţire
- rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia
parantezelor rotunde
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări, în situaţii familiare
- descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu alte obiecte
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte
- utilizarea reprezentărilor schematice/ realizarea planului clasei, marcarea sau citirea indiciilor etc.
- realizarea unor desene, respectând condiţii date
- iniţierea şi participarea la diverse jocuri de strategie în care este necesară localizarea pieselor (şah, go,
domino, ţintar etc.)
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi
„coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
- jocuri de orientare în spaţiu
- găsirea unor obiecte folosind indicii
3.2. Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi corpurilor geometrice în contexte familiare
- identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane
- recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri geometrice cunoscute, din mediul
apropiat (cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con)
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul instrumentelor de geometrie/ şabloanelor (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc)
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile geometrice învăţate
- identificarea numărului de figuri geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”
- gruparea unor figuri sau corpuri geometrice după criterii date (număr de laturi, număr de unghiuri, formă/
număr de feţe, număr de vârfuri, număr de muchii)
- decuparea după contur a desfăşurării unui corp geometric dat: cub, paralelipiped, cilindru, con
- construirea unor corpuri geometrice folosind diverse materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.)
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice
- realizarea unei expoziţii de fotografie având ca temă obiecte cu formă geometrică

18
- reconstituirea corpurilor geometrice prin plierea unor tipare (sau origami)
- identificarea, prin pliere, a axei/ axelor de simetrie ale figurilor geometrice
- compararea unor unghiuri prin suprapunere
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete
- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în realizarea unor măsurări
- măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/ volume, mase, folosind instrumente adecvate
- înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, folosind exemple din viața cotidiană
- identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a bancnotelor
- compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi standard, cu rezultatele unor măsurători
efectuate cu unităţi de măsură non-standard
- alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp
4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări
- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un interval de timp stabilit (de exemplu, într-o săptămână)
- ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi
monetare
- rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme cu raţionamente simple
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”
- identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane,
tablete de ciocolată etc.)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii
- utilizarea simbolurilor (<, ≤, >, ≥, =) pentru compararea unor numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice
- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului final al unui exerciţiu
- utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre necunoscute, în diverse calcule sau pentru rezolvarea unor
probleme
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de
împărţire şi invers
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii matematice, imagini,
desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/ de la numere date/ expresii care
sugerează operaţii
5.2. Înregistrarea în tabele a unor date observate din cotidian
- selectarea şi gruparea unor simboluri/ numere/ figuri/ corpuri geometrice după mai multe criterii date şi
înregistrarea datelor într-un tabel
- ordonarea unor evenimente/ obiecte din cotidian după anumite criterii (după dimensiuni, preferinţe)
- înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date
- identificarea datelor din grafice cu bare şi din tabele
- realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date/ culese
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 – 10 000
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a
dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/ desen sau cu o expresie numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică în scopul compunerii sau rezolvării
de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic

19
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

Conţinuturile învăţării
Domenii
Numere şi operaţii cu Numerele naturale cuprinse între 0 – 10 000
numere - formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire
- formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, fără trecere
și cu trecere peste ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda mersului invers, metoda
balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000
- înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)
- înmulţirea unui număr cu 10, 100
- înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră
- proprietăţile înmulţirii
- înmulţirea când factorii au cel puţin două cifre şi rezultatul nu depăşeşte 10 000
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 100
- împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla
împărţirii dedusă din tabla înmulţirii)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda
reprezentării grafice
Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10
- diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene
- terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător
- compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor
Elemente intuitive de Localizarea unor obiecte
geometrie - coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
Figuri geometrice
- punct, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă, semidreaptă segment
- unghi
- poligoane: pătrat, dreptunghi, triunghi
- cerc
Axa de simetrie
Perimetrul
Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con (recunoaştere, identificarea unor
elemente specifice)
Unităţi şi instrumente de Unităţi de măsură pentru lungime
măsură - unităţi de măsură: metrul, cu submultiplii, multiplii
- instrumente de măsură: riglă, metrul de tâmplărie, metrul de croitorie, ruleta
- operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor
- unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii
- operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul cu multiplii şi submultiplii
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru timp
- unităţi de măsură: ora (citirea ceasului), ziua, săptămâna, anul
- instrument de măsură: ceasul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul

20
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară

Organizarea şi Organizarea şi reprezentarea datelor


reprezentarea datelor - tabel: rând, coloană, celulă a tabelului, date din tabel
- date din tabele: sortare, extragere, ordonare
- grafice cu bare: construire, extragerea unor informaţii

21
SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programei


şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare,
în concordanţă cu specificul acestei discipline.
La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei,
ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru
a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Anumite noţiuni introduse vor fi studiate fie pentru cazuri particulare, aşa cum este
cazul paralelipipedului (paralelipiped dreptunghic), fie intuitiv, recurgând la situaţii familiare.
Tot intuitiv vor fi introduse şi fracţiile. Se consideră că activitățile cu fracții au ca scop
să ofere elevilor reprezentările mentale despre acest tip de numere, ca prim pas al unei
înțelegeri cantitative a acestora. De aceea, activitățile legate de acest subiect se vor focaliza
pe identificarea expresiilor care conduc la fracții, pe exprimarea verbală și pe explorarea
experienţelor cotidiene ale elevilor cu fracții, văzute ca părți ale întregului. De exemplu, o
jumătate de măr este o parte a unui măr tăiat în două părți egale; tot o jumătate este şi o
parte a unui segment tăiat în 2 părți egale; o jumătate dintr-o mulțime de obiecte este o
mulţime mai mică, dar care are de două ori mai puţine obiecte faţă de mulţimea considerată
întreg etc. Adunarea şi scăderea fracţiilor este abordată tot intuitiv, pornind de la
experienţele individuale. Se constată că două sferturi formează o jumătate. Pornind de la
astfel de exemple, elevii vor avea reprezentări mentale pentru adunările şi scăderile cu
fracţii simple şi astfel vor evita mai târziu erorile tipice, creându-se prerechizitele necesare
pentru abordarea algoritmică. Aceste activităţi stau la baza activităţilor de estimare a
rezultatelor unor operaţii aritmetice cu fracţii şi contribuie la formarea capacităţii elevului de
apreciere critică a corectitudinii unui răspuns.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea
flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista
pe stimularea şi păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se
va pune atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică
a acestora.
Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a
reprezentărilor grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin
înţelese şi interiorizate.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor,
astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să
intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.
Proiectarea demersului didactic, pentru orice unitate de învăţare, începe cu studiul
programei şcolare, de la competenţele generale şi competenţele specifice, activităţi de
învăţare şi conţinuturi. Demersul de proiectare parcurge următorii paşi:
- identificarea competenţelor specifice care urmează să fie formate (în ce scop voi
face?)

22
- selecţia conţinuturilor (ce conţinuturi voi folosi?)
- analiza resurselor disponibile (cu ce voi face?)
- determinarea activităţilor de învăţare (cum voi face?)
- stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?).

23
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

ŞTIINŢE ALE NATURII

Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

24
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Matematică și științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/
săptămână.
Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurarea
achizițiilor din clasa pregătitoare, clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru
științe TIMSS 2011, racordarea la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii
Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
(2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul primar.
Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia dintre competențele cheie
(„competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și la
formarea altora, precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizarea
noilor tehnologii informaționale și de comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și
antreprenoriat, sensibilizare culturală și exprimare artistică.

Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvolte
cunoașterea pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai
îndepărtată. Astfel ei se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale.
Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate
pornind de la o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică.
Învățarea promovată de această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul
de viață cu mijloacele adecvate vârstei acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații
științifice. Importanța unei abordări integrate a științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor
pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în implicarea elevilor în activități multiple de
observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența copiilor și li se dezvoltă
capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica cunoștințele
dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la probleme noi.
Dinamica societății contemporane îl pune pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot
mai variate, îi oferă situații la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere
reprezentate de anumite valori și atitudini, capacități de reacție, aptitudini formate pe parcursul
învățării, ce îi vor facilita integrarea în mediul social și natural. Curiozitatea de a se întreba și de a
explora, spiritul investigator, interpretarea critică a observațiilor, dorința de a împărtăși experiențe
proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cunoștințele dobândite în viața cotidiană sunt
atitudini dezvoltate de disciplina Științe ale naturii. Ele sunt fundamentul creării unor personalități
dinamice, adaptabile și integrabile care prețuiesc valori precum respectul față de adevărul științific și
față de orice formă de viață, cooperarea între persoane, toleranța față de opiniile altora, grija față de
sănătatea proprie și a mediului înconjurător.
Disciplina Științe ale naturii vizează învățarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul
didactic se impune a fi deplasat de la ce se învață? la cum? și de ce se învață?. Această deplasare de
accent poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoaștere al copilului, care vede
utilitatea propriei munci prin achizițiile dobândite și creșterea caracterului formativ al învățării.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi

25
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte
particulare diverse.
Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile de
cunoaștere și atitudinale ale elevului pentru clasele a III-a și a IV-a.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul
unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare
concrete, variate care valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.
Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a – a IV-a
Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Științele vieții;
- Științele pământului;
- Științele fizicii.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a
orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate
lucrului cu elevii în contextul societății cunoașterii.

26
Competenţe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese


2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi
despre mediul înconjurător

27
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
- observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de exemplu: organisme vii pentru
identificarea părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum formă, culoare,
transparență)
- utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor principale ale corpurilor reprezentate (de exemplu:
schițe de hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat, mulaje ale unor tipuri de animale din diferite
grupe)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea etapelor unor fenomene/ procese (de
exemplu: circuitul apei în natură)
- recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la prezentarea unor texte științifice adaptate
vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor reacții ale animalelor în diferite
situații)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe
suprafața Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot produce energie)
- identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experiențe simple
(de exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă, evidențierea mișcărilor apei pe suprafața
planetei, evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației cu temperatura, evidențierea mișcării
aerului și a influenței vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între corpuri și a efectelor lor)
1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese
- identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu:
diverse proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor animale)
- compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și
deosebirilor între ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite proprietăți, a animalelor după diferite
caracteristici)
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte
selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții de plante sau părți componente ale acestora)

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice


2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat
- formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investigații pentru aflarea răspunsului (de exemplu:
„Planta are nevoie de lumină pentru a trăi?”)
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea a două plante de același tip, crescute în condiții
identice, dar cu iluminare diferită)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două ghivece cu mușcate plantate în același tip de sol, apă, hârtie
închisă la culoare)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
- realizarea unor estimări, predicții asupra subiectului supus investigației (de exemplu: vor exista/ nu vor exista
diferențe între cele două plante, exemple de posibile diferențe)
2.2. Aplicarea planului dat pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător
- colectarea de date utile investigației din surse diferite (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe simple)
pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în jurul unui
ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat, udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor celor
două plante, a ritmurilor de creștere la cele două plante, a orientării creșterii celor două plante, a apariției de
noi frunze sau flori)
- realizarea de măsurători utilizând instrumente diferite (cântar, cilindru gradat, balanță, ruletă) pentru
determinarea valorii unor proprietăți ale corpurilor (de exemplu: măsurarea inițială, apoi periodică a înălțimii
celor două plante)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre fenomene și procese din mediul
înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a variației culorii frunzelor, notarea periodică a înălțimilor celor

28
două plante, înregistrarea altor modificări observate)
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul diferitelor etape ale demersului
investigativ utilizând tabele, diagrame, formule simple
- reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date obținute experimental (de exemplu: realizarea unui
tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de creștere al plantelor aflate în condiții diferite de iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu:
realizarea unui afiș cu fotografii ale plantelor aflate în condiții diferite de iluminare, în etape succesive ale
investigației)
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ
- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu: selectarea observațiilor referitoare la
culoarea frunzelor/ la înălțimea celor două plante la începutul și la sfârșitul experimentului)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de exemplu: compararea estimărilor
inițiale cu rezultatele care arată îngălbenirea frunzelor și încetinirea ritmului de creștere la plantele aflate în
condiții de iluminare slabă)
- formularea de concluzii (de exemplu: planta are nevoie de lumină, în lipsa ei aceasta se îngălbenește, creșterea
încetinește)
2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă
- elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu:
afișe, desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
- prezentarea, în cadrul unor activități, a rezultatelor investigațiilor efectuate pe parcursul anului școlar (de
exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Vreau să fiu inventator”)
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil de viață sănătos asupra propriului corp
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: reducerea numărului de ore de somn)
- recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității lor, în urma unor discuții (de exemplu: lectură,
activități artistice, sportive)
- realizarea unui program personal de echilibrare a perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și somn în
scopul aplicării zilnice
- identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării unei investigații, precum și în viața cotidiană (de
exemplu: pentru utilizarea instrumentelor de măsură, manipularea unor obiecte casabile, fierbinți)
3.2. Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător
- recunoașterea unor forme de poluare prin observații realizate în natură, prin realizarea unor experiențe
demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe albe unse cu vaselină și observarea elementelor
reținute de acestea)
- observarea efectului poluării asupra unor organisme prin experiențe demonstrative (de exemplu: udarea
periodică a unei plante cu suc de lămâie simulând ploile acide)
- identificarea comportamentelor distructive ale omului față de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare
(de exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor asupra felului în care depozitează deșeurile)

29
CONŢINUTURI
Domenii Subdomenii
Științele vieții Caracteristici ale lumii vii - Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi
de bază - apă, aer, hrană; creștere;
reacții la schimbările mediului;
înmulțire)
- Reacții ale unei plante la diferite
schimbări ale mediului
- Reacții ale corpului animal la schimbări
ale mediului (temperatura) sau în
diferite situații (pericol, mișcare)
- Principalele grupe de animale: insecte,
pești, amfibieni, reptile, păsări,
mamifere – caracteristici generale,
exemple de reprezentanți din mediul de
viață apropiat
Omul – menținerea stării de sănătate Activitate şi odihnă
Ştiinţele pământului Pământul – mediu de viaţă Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri,
utilizări
- Resurse naturale - tipuri, folosire
responsabilă
- Mișcarea apei pe suprafața Pământului
- Schimbări ale stării de agregare a apei.
Circuitul apei
- Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet
Influența omului asupra mediului de Poluarea apei, a solului, a aerului
viață
Științele fizicii Corpuri şi proprietăţi Proprietăți ale corpurilor (formă,
culoare, lungime, întindere, masă,
volum)
- Stări de agregare (solid, lichid, gaz) -
identificare în funcție de formă și volum
- Proprietățile unor metale. Utilizări
- Interacțiuni dintre corpuri
(gravitațională, magnetică, electrică, de
contact - frecarea)
- Magneți. Utilizări ale magneților.
Busola
Forţe şi mişcare Efectele diferitelor interacțiuni dintre
corpuri (deformare, mișcare)
- Mișcare și repaus. Caracteristici ale
mișcării (distanță, durată, rapiditate)
Tipuri de transformări ale materiei Topire, solidificare, vaporizare,
condensare

30
SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei


școlare în ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare -
învățare - evaluare.
În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de
învățare ce trebuie să pornească de la experiența lor de viață. Acestea conduc la sporirea
motivației și interesului pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiul
domeniului, în general.
Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități și
capacități subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățare
alese trebuie să mute treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea în
diverse situații a achizițiilor dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de probleme
noi.
Strategii didactice
Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea
științelor, formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică.
În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referință
pentru științe TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:
http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf.
Studiul mediului înconjurător trebuie să valorifice capacitatea copiilor de a realiza
observații, să le stimuleze curiozitatea prin corelarea cu activități cotidiene și probleme
practice și să găsească răspunsuri la diverse întrebări prin demers investigațional. Predarea-
învățarea științelor trebuie să integreze la un nivel incipient, adecvat vârstei, etapele
cercetării științifice: observarea, formularea de întrebări/ probleme, formularea de estimări
și predicții, realizarea de observații și măsurători, compararea predicțiilor cu rezultatele
obținute din investigație, formularea concluziilor. Derularea, pe parcursul fiecărui semestru a
cel puțin unui experiment ce integrează toate aceste etape și prezentarea rezultatelor în
cadrul unor zile sau activități speciale este de natură să familiarizeze elevul cu modul de
lucru și cu beneficiile unui astfel de demers. El va dobândi aptitudinea de a-și construi singur
un plan investigațional, de a folosi și de a mânui instrumente și date științifice pentru
atingerea unui scop, de a comunica cu alte persoane în timpul realizării investigației sau
ulterior, prezentând rezultatele și concluziile, de a-și asuma roluri în cadrul unor grupuri.
Elevul dobândește instrumente și metode capabile să-l ajute să caute răspunsuri la întrebări
diverse și să ia decizii fundamentate în privința unor aspecte legate de propria persoană, de
mediul înconjurător sau de raportul dintre acestea.
Dorința de cunoaștere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe copii să-și
pună mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activități de
investigare și explorare care să le faciliteze descoperirea mediului de viață apropiat. În acest
sens, propunem o serie de experiențe/ experimente ce pot servi ca modele de activități de
învățare pentru facilitarea familiarizării prin explorare cu particularitățile mediului de viață și
pentru formarea la copii a competenței de a descoperi prin investigație caracteristicile
corpurilor, fenomenelor, proceselor din mediul lor de viață și a relațiilor dintre acestea.
Activitățile de învățare trebuie să integreze conținuturile științifice la un nivel informațional
redus, conform cu capacitatea de înțelegere specifică vârstei. Abordarea prin explorare
directă a proprietăților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută

31
copilul să ia act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungă
pe căi intuitive la explicarea lor.
Experimentele/ experiențele propuse, ca și exemplele de activități de învățare care
însoțesc competențele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în funcție de
particularitățile elevilor, de resursele avute la dispoziție sau de opțiunile cadrului didactic:
Științele vieții:
1. Cum reacționează o plantă la diferite schimbări de mediu? Se plasează ghivece cu
plante asemănătoare în condiții diferite de mediu (lumină/ întuneric, apă/ uscăciune, tipuri
diferite de sol), se observă și se compară aspectul acestora după un timp.
2. Contribuie plantele la circuitul apei în natură? Se acoperă o plantă cu o pungă de
plastic, se observă picături de apă pe pereții pungii. Ce parte a plantei intervine în pierderea
apei? Se acoperă o frunză cu vaselină, apoi cu o pungă de plastic. Se acoperă o altă frunză
numai cu o pungă. Se compară cantitatea de apă eliminată de cele două frunze.
3. Cum pot influența direcția în care crește o plantă? Pe o porțiune a unui răsad de
grâu, se acoperă vârfurile tulpinilor cu hârtie, lăsându-le pe celelalte neacoperite. Dacă sunt
expuse la Soare, tulpinile neacoperite se orientează după acesta, spre deosebire de cele
acoperite.
4. Cum reacționează corpul meu la efort? Se înregistrează pulsul, ritmul respirator
înainte și după realizarea unui număr de genuflexiuni. Se fac comparații. Se formulează
concluzii referitoare la modificările observate.
Ştiinţele pământului:
5. Există diferențe între o mare și un ocean? Se aduc un vas mic cu apă (marea) și un
vas mare cu apă (oceanul). Se observă diferențele de adâncime și mărime dintre cele două
bazine. Pentru observarea mișcării apei, printr-un tub se suflă aer pentru a se simula
formarea valurilor, iar cu ajutorul unei rigle mișcată prin apă se simulează formarea
curenților.
6. Apa poate avea mai multe înfățișări? Se aduce un pahar cu apă rece, unul cu apă
fierbinte și unul în care se află gheață. Se prezintă stările apei: lichidă, solidă și gazoasă
(aburul care iese din paharul cu apă fierbinte).
7. Unde se duce apa? O batistă se umezește bine cu apă și se lasă la Soare/ pe
calorifer. După un timp se usucă. Ce stare avea apa când am udat batista? (lichidă). Ce s-a
întâmplat cu acea apă? (s-a transformat în stare gazoasă). Ce a produs transformarea? (sursa
de căldură).
8. Putem observa circuitul apei în natură? Un pahar de plastic cu apă se acoperă cu o
folie de plastic transparent și se lasă la o sursă de căldură. După un timp apar vapori de apă
pe folie sub forma unor picături. Dacă paharul este mișcat ușor, picăturile cad înapoi în apă
(precipitații lichide).
9. Cum ne putem convinge de existența aerului? O lumânare este aprinsă și apoi
plasată în fața unei uși care se deschide. Mișcarea flăcării demonstrează prezența aerului.
10. Ce este vântul? Cum se mișcă norii? Se pun fragmente de hârtie pe podea în fața
unei uși sau în fața unei ferestre (se poate folosi și o aerotermă). Acestea se deschid brusc și
produc un curent de aer care mișcă hârtiile. Se face asocierea fragmentelor de hârtie cu
norii.
Ştiinţele fizicii:
11. Cum pot deplasa mai ușor un obiect? Cu ajutorul unui elastic se trage o carte
așezată pe o masă. Se pun sub carte patru creioane cilindrice și se repetă operațiunea. Se

32
compară efortul depus în ambele situații. Se identifică astfel o interacțiune de contact –
frecarea.
12. Ce se opune căderii obiectelor? Se dă drumul de sus concomitent la o hârtie
mototolită și la o hârtie întinsă. Se observă traiectoria și timpul în care ajung la sol. Se
constată astfel frecarea cu aerul, care depinde de forma obiectului.
13. Cum pot apropia un obiect fără să-l ating? Cu o bucată de lână, se freacă un balon
umflat, astfel încât acesta se electrizează. Se apropie balonul de bucăți de hârtie, de un jet
de apă de la robinet, de fire de păr. Se observă efectul.
14. Cum pot îndepărta un obiect fără să-l ating? Două baloane electrizate se apropie
unul de celălalt și se observă că se resping. Între ele se pune o foaie de hârtie și se observă că
hârtia atrage ambele baloane.
Evaluarea
Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor
cu toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să
vizeze, de asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ.
Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în
analiza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca
demersul de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecție asupra rezultatelor obținute și
să producă activități remediabile, dacă este cazul.
La această disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activități
practice, care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumentele
clasice de evaluare.
Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă,
bazată pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel,
recomandăm utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea,
inter-evaluarea, realizarea de proiecte, portofoliul și investigația. Dintre metodele
enumerate, investigația în mod deosebit îl situează pe elev într-un context autentic de
învățare și de valorificare a achizițiilor la această disciplină prin modul în care: formulează
problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie modul și metodele de lucru,
parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și prezintă
rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități organizate la nivelul clasei
sau al școlii.

33
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

EDUCAŢIE CIVICĂ
Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

34
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curriculară


pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/ săptămână, pe durata unui an școlar.
Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasele a III-a și a
IV-a. În planul dezvoltării curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată
potrivit unor noi repere față de cele care structurează curriculumul școlar aplicat în prezent
în învățământul primar la aceste clase. În acest sens, menționăm aplicarea unui nou model
de proiectare curriculară centrat pe competențe, care înlocuiește modelul de proiectare
bazat pe obiective. Proiectarea curriculară centrată pe competențe răspunde cercetărilor din
psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea
cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite orientarea către latura pragmatică a
aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se învață, precum și prin
accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de
formare al elevului din ciclul primar.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui
domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin disciplinele socio-umane
studiate în învățământul primar.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice
sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a
activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter
de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care
valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele
de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le
înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la
clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și
proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării
elevilor.

35
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie
predominant la realizarea competențelor generale, proiectarea activității didactice, precum
și elemente de evaluare continuă. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul
didactic în utilizarea programei școlare pentru proiectarea demersului didactic și pentru
realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cu
spiritul și cu recomandările cuprinse în:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al
XXI-lea;
- Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.
Programa școlară a disciplinei Educație civică are ca finalitate integrarea elevilor în
comunitate, realizată prin:
- alfabetizarea moral-civică a copiilor;
- dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți;
- valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale asociate celei cognitive;
Educaţie civică – clasele a III-a – a IV-a 3
- inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate
democratică – un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ,
reflexiv, autoevaluativ.
În acord cu finalitatea urmărită prin studiul acestei discipline, învățarea vizează
interiorizarea unor norme de conduită, manifestarea unor deprinderi de comportament
moral-civic pornind de la contextele firești de viață și de la grupurile din care fac parte elevii
la această vârstă.
Educația prin și pentru democrație este un proces complex și de lungă durată.
Școlarul mic este implicat în viața socială prin apartenența sa la familie, la grupurile de
prieteni și de învățare, dar și prin relațiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse
instituții și organizații din comunitatea în care trăiește (de exemplu școala, primăria, biserica,
diferite organizații nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare poate și
trebuie să înceapă de timpuriu.
Programa școlară se adresează cadrelor didactice. Proiectarea activității didactice și
activitatea didactică propriu-zisă trebuie precedate de lectura integrală a programei școlare.
Elementele marcate prin asterisc (*) și corp de literă italic constituie recomandări
pentru cadrul didactic, pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziția sa, din bugetul
total de timp alocat disciplinei.

36
Competenţe generale

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană


2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din
mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând
disponibilitate

37
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană

1.1. Explorarea calității de persoană pe care o are orice om


- exerciții de colorare, în desene/ contururi date, a imaginilor care înfățișează persoane
- exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevate pentru
identitatea proprie)
- realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă
- discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane

1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei


- recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, prezentate în
povești, fabule, desene animate familiare elevilor)
- exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare elevilor (la
școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice)
- discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care ilustrează trăsături
ale persoanei
- exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare
- ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/ imorale ale unor
personaje

1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului


- recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul (familia, grupul
de joacă, grupul de învățare)
- discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile grupului, pornind
de la imagini, texte, cazuri date
- realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, dramatizări
privind activităţile grupurilor din care fac parte elevii

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din


mediul cunoscut

2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele


- realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de exemplu,
pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea atitudinilor posibile față de
lucrurile menționate
- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind de la imagini
date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate sau filme adecvate
vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și ale adulților în contexte
familiare de viață etc.
- activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri, plante,
animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe, atitudini, comportamente
față de lucruri, plante, animale)

2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele

38
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele și
animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea
- realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme,
desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, plantelor și animalelor
să se comporte oamenii cu acestea
- punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri,
plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale (pornind, de exemplu, de la
imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor)
2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului
- exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul diferitelor
tipuri de grupuri
- exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la povestiri, fabule,
desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate în contexte familiare de
viață
- simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac parte

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând


disponibilitate

3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în rezolvarea
unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite
- exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin împărțirea
sarcinilor/ responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp etc.) și prin
valorificarea calităților fiecărui membru al grupului
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale

3.2. Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin asumarea de drepturi și îndatoriri


- activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și îndatoriri pe care le
au în grupurile din care fac parte
- elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
- simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac parte, prin
asumarea de drepturi și îndatoriri

*3.3. Participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al
comunității locale
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe
diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de
exemplu, valorificarea activităților tradiționale/ tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea
mediului înconjurător apropiat)

39
CONŢINUTURI

Domenii
Persoana Noțiunea de persoană
- Ce înseamnă să fim persoane?
- Persoana mea
- Persoana lui/ ei

Trăsături morale ale persoanei


- bunătatea opusă răutății
- respectul opus lipsei de respect
- sinceritatea opusă nesincerității
- curajul opus lașității
- modestia opusă lipsei de modestie
- încrederea în sine și în ceilalți opuse neîncrederii în sine și în ceilalți
Raporturile noastre Raporturile noastre cu lucrurile
cu lucrurile și ființele - Ce sunt lucrurile?
- Nevoia de lucruri
- Lucrurile care ne exprimă: îmbrăcăminte, jucării și jocuri, cărți,
colecții, camera mea
- Relații și atitudini față de lucruri: proprietate, grijă/ neglijență

Raporturile noastre cu animalele și plantele


- Ce sunt animalele și plantele?
- Nevoia de plante și animale
- Atitudini față de plante și animale: atenție/ neatenție, grijă/
nepăsare, delicatețe/ brutalitate, compasiune/ lipsă de compasiune,
curaj/ frică, respect/ lipsă de respect, iubire/ ură

Raporturile noastre cu ceilalți oameni


- Grupuri mici din care facem parte (familia, grupul de prieteni,
grupul de joacă, grupul de învățare) și relațiile dintre membrii
acestora
- Reguli ale grupului: drepturi și îndatoriri în cadrul grupurilor mici

40
Sugestii metodologice
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului
didactic în ceea ce privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectarea
unui demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasele a III-a și a IV-a se află într-o
anumită etapă a evoluției lor cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivel
de vârstă, de prezentele programe școlare, se află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiul
operațiilor concrete; în acest stadiu, copiii au o inteligență inductiv-logică și concretă, fiindu-
le necesar un corespondent concret în realitate. În acest sens, valoarea formativă a
strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Educație
civică poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea efectelor benefice ale conduitei
ludice, jocul reprezentând o componentă esențială a activităților de învățare.
Strategii didactice
Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civică
au ca dominante: exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul,
participarea/implicarea și activismul civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigure
continuitatea demersului explorare – valorizare – acțiune – responsabilitate, contribuind
astfel la formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască împreună cu ceilalți.
Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale care
urmează să fie dezvoltate la elevi în clasele a III-a și a IV-a. Formarea la elevi a celor trei
competențe generale presupune dobândirea de către elevi a competențelor specifice care
au o complexitate progresivă, în cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul disciplinei
Educație civică, este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un
cadru educațional favorabil pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către
recunoașterea și interiorizarea valorilor și normelor morale, care încurajează interacțiunea
socială pozitivă, participarea/implicarea elevilor la propria formare, exersarea unor
comportamente moral-civice. Sunt recomandate strategiile didactice care dezvoltă
capacitatea de comunicare a elevilor, care stimulează explorarea și activitatea independentă
a acestora.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, precum:
a) strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, fabule, desene
animate sau din viața reală - pentru identificarea și recunoașterea trăsăturilor persoanei, a
grupurilor mici din care elevii fac parte; exemplele pot fi utilizate și pentru identificarea unor
norme morale, a unor situații de respectare/încălcare a unor reguli și norme, a rolului
normei morale ca model de acțiune;
b) strategii analogice care utilizează modele - din povești sau din experiența proprie -
pentru caracterizarea persoanei, a grupurilor din care fac parte elevii, pentru analizarea
regulilor și a relațiilor din cadrul grupului;
c) strategii euristice bazate, de exemplu, pe: descoperire, dialog euristic,
problematizare, pentru explorarea grupurilor mici; realizarea unor povestiri, dramatizări
privind aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de joacă, în grupul de
învățare; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale
localității, țării, ale spațiului european.
Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina are un accentuat caracter
practic-aplicativ și presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile. Ca trasee
metodice adecvate pentru abordarea unor situații de învățare, strategiile didactice care pot

41
fi dezvoltate de către cadrele didactice presupun utilizarea metodelor didactice moderne,
care permit îmbinarea activităților individuale cu cele de grup și frontale, contribuind la
dezvoltarea atitudinilor activ-participative și la formarea spiritului civic, astfel:
- implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pe
sarcini concrete, în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei;
- utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții,
dezbateri, tehnici și metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurile
de rol - care pun accent pe construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pe
dezvoltarea creativității elevilor;
- utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului de
atractivitate și a dimensiunii interactive a activității de învățare;
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 13
- valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filme
didactice, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații);
- implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școlii
sau al comunității locale.
Proiectele pot avea diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Astfel, la clasa a III-a,
temele se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Jurnalul clasei”; „Regulamentul scris și ilustrat al clasei mele”;
- școală, de exemplu: „Școala mea verde”;
- comportamente moral-civice, de exemplu: „Mâinile mici fac fapte mari”; „Circulăm
și ne purtăm responsabil pe stradă”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”; „Obiceiuri de iarnă”.
Rezultatele proiectelor pot fi: un jurnal care prezintă diversele activități la care au
participat elevii în cursul anului școlar; un regulament al clasei ilustrat cu desene; un cod
ilustrat privind comportamentul pe stradă; un album/un portofoliu/un colaj (care prezintă:
școala și activități de îngrijire a spațiilor verzi din școală; implicarea elevilor în acțiuni de
colectare de haine, jucării, rechizite pentru donații; tradiții locale etc.).
La clasa a IV-a, temele proiectelor se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Cutia cu fapte bune”;
- școală, de exemplu: „Ziua porților deschise”;
- comportamente moral-civice, de exemplu, „Sunt un copil civilizat”, „Cunoaște-ți
drepturile”, „Școala tuturor”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”;
- monumente din România, din alte țări europene, incluse în patrimoniul mondial
UNESCO, de exemplu: „Călător în țara mea”, „Călător în Europa”.
Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de fapte bune realizate de elevii clasei; un
cod ilustrat al bunelor maniere, pe înțelesul copiilor; un album/un portofoliu/un colaj/o
pagină web (care prezintă activități organizate în școală, competiții între clase pe diferite
teme, tradiții locale; monumente UNESCO din România, din alte țări europene etc.).
Educația copiilor pentru integrarea în comunitate este un demers complex și
îndelungat. Este necesar ca acest demers derulat în context formal, în cadrul școlii, să fie
susținut prin activități complementare, realizate în contexte nonformale și informale (în
cadrul parteneriatului școală-familie-comunitate), care pot valorifica, în sens creativ și
constructiv, experiența copilului, precum:

42
- acțiuni comunitare de ecologizare a spațiilor verzi din apropierea unităților școlare;
plantarea de flori și copaci; acțiuni de monitorizare a evoluției unei mici zone/unui rond de
flori/unui copac din școală și/sau din apropierea unității școlare;
- realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe tema
comportamentului civic;
- organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduri
pentru donații;
- strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate;
- vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie),
excursii tematice etc., întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru
cunoașterea comunității (în sens restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pe
care îl are fiecare persoană în viața și în funcționarea normală a comunității.
Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației
părinte-copil, la sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți a
necesității de a oferi exemple de implicare și comportament civic.
Proiectarea activității didactice
Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura
personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la
competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la
activități de învățare. Este necesar să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi în
cadrul respectivei unități de învățare);
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp,
forme de organizare a clasei de elevi);
Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 14
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).
Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare la clasa a
III-a (Raporturile noastre cu animalele si plantele) implică următoarele posibile răspunsuri la
întrebările formulate:
În ce scop voi face? – poate fi vizată competența specifică 2.2. Manifestarea unor
atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;
Ce conţinuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conținuturile:
- Ce sunt animalele și plantele?
- Nevoia de plante și animale
- Atitudini față de plante și animale: atenție/ neatenție, grijă/ nepăsare, delicatețe/
brutalitate, compasiune/ lipsă de compasiune, curaj/ frică, respect/ lipsă de respect, iubire/
ură
Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese activitățile de învățare
propuse de programa școlară: imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu
plantele și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea; realizarea, în
perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme, desene, referitoare
la cum anume cred elevii că le-ar plăcea plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu
acestea; punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de
lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de plante, animale (pornind, de exemplu, de la
imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor); în măsura în care consideră

43
necesar, cadrul didactic poate modifica aceste activități de învățare sau poate propune alte
activități de învățare (de exemplu, cadrul didactic poate realiza cu elevii exerciții de alegere a
animalului/ plantei simbol pentru sine/ pentru colegul/ pentru prietenul său și de motivare a
alegerii făcute);
Cu ce voi face? – pot fi, utilizate de exemplu, resurse materiale (povestiri, seturi de
imagini); resurse de timp (5 ore); forme de organizare a clasei de elevi (în perechi, pe grupe);
Cât s-a realizat? – utilizarea, de exemplu, a unei probe orale ca instrument de
evaluare.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cu
finalitatea urmărită prin studiul disciplinei Educație civică la clasele a III-a și a IV-a, evaluarea
este utilă și pentru elevi (prin înregistrarea progreselor pe care le fac în procesul de
învățare), dar și pentru cadrele didactice (prin contribuția la îmbunătățirea activității
didactice); pe baza feed-back-ului primit de la elevi, cadrele didactice pot să facă schimbări în
procesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din perspectiva proiectării, cât și a alegerii
strategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție evaluării sub cele trei forme
cunoscute: evaluare inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca procese definitorii de
cunoaștere a individualității elevilor cuprinși în procesul educațional.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă,
formativă. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea
unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul,
autoevaluarea/autoevaluarea activității în grupuri mici, observarea sistematică a activității și
comportamentului elevilor. Observarea comportamentului elevilor este importantă în
programele de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și constă în
urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de
a sesiza aspectele sale caracteristice. Pentru a-l influența în mod optim, profesorul trebuie să
redescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor inedite ale individualității lui.
Este necesar, de asemenea, ca evaluarea să se realizeze ca evaluare de competențe,
respectiv, să pună în evidență ceea ce au dobândit elevii în raport cu competențele vizate
(care includ cunoștințe, abilități, atitudini), fără să fie redusă exclusiv la ce și cât anume știu
elevii.

44
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

JOC ŞI MIŞCARE
Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

45
Notă de prezentare

Programa școlară pentru Joc și mișcare prezintă competențele generale și specifice,


activitățile de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă
disciplină din oferta curriculară de la clasele a III-a și a IV-a, din învățământul primar.
Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Educație fizică,
sport și sănătate și are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe parcursul fiecărui an școlar.
Introducerea disciplinei Joc și mișcare în planurile de învățământ ale claselor a III-a și
a IV-a accentuează rolul pe care activitățile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în
procesul de creștere și dezvoltare a copiilor de 9 – 10/11 ani. Disciplina Joc și mișcare
subliniază potențialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei
micii școlarități, prin faptul că valorifică tendința naturală a copiilor pentru mișcare. Prin
mișcare copilul explorează, cunoaște, interacționează cu propriul corp și cu mediul
înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra mediului, copilul devine încrezător
în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea.
Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei îi
revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul
personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și
socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul
instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susține dezvoltarea inteligenței emoționale a
copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social.
Numeroasele tipuri de jocuri de mișcare – cu și fără obiecte, de întrecere și de cooperare, cu
roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situații de instruire cu bogate influențe benefice
asupra personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale
cognitive, afective, moral-volitive.
În timp ce influențele jocurilor dinamice asupra sferei motrice și fizice sunt
valorificate în primul rând la Educație fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări
potențarea influențelor mișcării sub formă de joc, asupra dezvoltării cognitive și socio-
afective a copilului.
Potențialul jocurilor de mișcare poate fi utilizat și pentru consolidarea cunoștințelor
pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, științele
naturii etc.). Maniera integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă
învățarea/consolidarea, prin jocuri dinamice, a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor,
fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este specifică activitatea în grup, jocul de mișcare
favorizează manifestarea relațiilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând
armonizarea intereselor individuale și a eforturilor personale cu cele ale grupului;
favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilități, manifestarea atitudinii
critice și autocritice, a inițiativei și le permite copiilor să învețe ce înseamnă toleranța,
acceptarea celuilalt, luarea unei decizii și asumarea consecințelor acesteia. Jocul presupune
reguli și respectarea lor, astfel disciplina Joc și mișcare contribuie la dezvoltarea morală a

46
copilului și permite o mai bună integrare școlară și socială a acestuia. Ca urmare a situațiilor
favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă
largă de stări afective – bucurie, tristețe, mulțumire, entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să
cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să învețe să le controleze, astfel încât să aibă un
comportament echilibrat, la școală și în societate.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini formate
prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de cunoaștere
și de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care
valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor
contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și
reprezintă baza de operare pentru formarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
1. Capacitate psiho-motrică
2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă
3. Stil de viață activ
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și au rolul de a orienta cadrul
didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile
metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mișcare oferite ca exemple în
secțiunea de conținuturi.
Programa școlară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea
competențelor și a experienței profesorului, a resurselor specifice unității de învățământ.
Cadrul didactic este liber să aleagă, să modifice sau să adauge activități de învățare. Întregul
demers didactic este însă adaptat particularităților elevilor și bazat pe învățarea prin joc. La
rândul lor, elevii sunt încurajați să își exprime opțiunile pentru abordarea în procesul de
învățare a anumitor jocuri.
Prin influențele pe care le exercită, disciplina își aduce o contribuție importantă
asupra întregii personalități a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din perioada
școlară mică.

47
Competenţe generale

1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea


psiho-motrică şi interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

48
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea


psiho-motrică și interesele individuale

1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de întrecere


- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare

1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup și întrecere inter-grup


- realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub
formă de întrecere

1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor activități ludice, cu
caracter complex și eforturi diferite
- participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite
- parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare
- participarea la jocuri de orientare în spațiu

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice

2.1. Gestionarea relațiilor intra-grup și inter-grup în activitățile de joc și mișcare


- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare

2.2. Acceptarea echilibrată a victoriei/ înfrângerii în cadrul jocurilor de mișcare


- participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru,
scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

49
CONŢINUTURI

Domenii
1. Capacitate Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu purtări de obiecte
psiho - motrică (Exemple de jocuri: Măsurătorii – deplasări cu numărarea pașilor și
transport de diferite obiecte)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:


- în zig-zag
- cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole
- cu transport și punere de obiecte
(Exemple de jocuri: Vizitiul și căluțul, Troica, Vânătorul, vrabia și
albina, Șoarecele și pisica, Poșta merge)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu


desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă
(Exemple de jocuri: Elasticul, Ferește-ți picioarele)

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și


prindere:
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus și pe deasupra
capului
- prindere cu o mână prin apucare
- aruncare azvârlită la distanță și la țintă
(Exemple de jocuri: Suveica dublă, Vânătorii și rațele, Ciobanul își
apără oile, Țintașii iscusiți)

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi


motrice complexe (utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre
- tracțiune
(Exemple de jocuri: Derdelușul, Toboganul, Avionul)

Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice:


- viteza de deplasare în relație cu un partener
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului
- rezistența generală
(Exemple de jocuri: Vânătorul, vrabia și albina, Nu te lăsa frate)

Jocuri pentru orientare spațio - temporală:


- repere statice, dinamice
- ritm
(Exemple de jocuri: Ocupă locul, Poșta merge, Cercurile zburătoare)
2. Deprinderi de Tehnici de comunicare eficientă în jocuri de mișcare

50
comunicare și lucru (De exemplu, gesturi, semne, semnale)
în echipă
Adoptarea unor serii de roluri pentru oferirea de sprijin
necondiționat
(De exemplu, acțiuni în perechi, grupuri mici, cu schimbarea rolurilor
la fiecare execuție)

Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți


(De exemplu, întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele
jocurilor)

Responsabilitățile rolurilor de conducere


(De exemplu, supravegherea respectării regulilor și a ordinii în
desfășurarea jocurilor)
Reguli de interacțiune inter-grup
(De exemplu, respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor, supravegherea respectării
regulilor de către partenerii de întrecere)
(Exemple de jocuri: Remorcarea, Ancorăm corabia la mal, Între două
focuri)
3. Stil de viață activ Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și
respiratorii
(Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Năvodul, Leapșa – pe
ghemuite)

Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber


(Exemple de jocuri: Derdelușul, Cărăușii, Țintașii iscusiți, Cursa pe
numere)

Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând


întrecerea între grupuri
(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile,
Mingea la căpitan, Între două focuri)

Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere,


drumeții
Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților
fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; centre locale de
inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)

Activități turistice

51
Sugestii metodologice

Programa disciplinei Joc și mișcare se adresează învățătorilor și profesorilor pentru


învățământ primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulării
la clasă a activităților specifice acestei discipline.
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la
competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi.
Învățătorii/profesorii pentru învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcție
de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de dorințele elevilor.
După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
- Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
- Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii
pentru învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul
lecției de Joc și mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau
fără întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice
copilul are posibilitatea de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și
sentimente, de a interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător.
Treptat, el devine încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea.
Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activ-
participative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care
presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini în
diferite medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea școlii și devin responsabili
pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse. Pe parcursul acestora, este
foarte important ca elevii să se simtă bine, să-și interiorizeze starea de bucurie, să fie
motivați intrinsec pentru joc și mișcare.
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu
lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a cunoștințelor
însușite. La ambele clase se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând
integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a
rezolvării unor situații de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice
(mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure
protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomandă
ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de manevrat.
Desfășurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către cadrele
didactice, corespunzător echipate pentru activitate motrică, insistându-se pe anumite
mișcări sau atitudini implicate de acestea.
În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte:
- cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile
motrice la particularitățile fizice și motrice ale unor elevi;
- nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor;
- prin rotație, rolurile de conducere/ constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;

52
- se vor constitui grupe/ echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea
elevilor cu capacitate motrică mai scăzută;
- pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/ echipei învinse, orice întrecere
trebuie repetată de minimum 3 ori;
- un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit
de către elevi;
- jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi,
respectându-se particularitățile elevilor;
- într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și una-
două ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete;
- jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile
de efort, respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență;
- pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipe
cu efective de maximum 6 - 8 elevi; se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o
formă de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe);
- fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort
(încălzirea);
- după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort;
- o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor
însușite în lecție;
- în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au
învățat de-a lungul lecțiilor.
Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru
disciplina Joc și mișcare, se realizează prin:
- evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea
jocurilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor
de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea rolurilor
atribuite în desfășurarea jocurilor;
- evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea elevului de a
participa eficient la desfășurarea a minimum 4 jocuri de mișcare, dintre cele predate de-a
lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.

Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt
reprezentate de:
- participarea la activități extracurriculare cuprinzând jocuri de mișcare organizate de
învățător/profesor;
- progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare.

Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mișcare.


Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara
jocurilor de mișcare prezentate de programă ca exemple, învățătorii/ profesorii pentru
învățământ primar pot preda și alte jocuri dinamice/ ștafete corespunzătoare condițiilor
concrete în care își desfășoară activitatea.
DESCRIEREA JOCURILOR DE MIȘCARE DATE CA EXEMPLE
1. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea
numește, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5

53
primesc împreună rolul de „ață”. Copiii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul
celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep să coasă”, alergând șerpuit printre
brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își reiau locul în cerc,
următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării,
grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau
reintroducându-o în „ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de
întrecere, câștigând „acul și ața” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.
2. „Salut prietene”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea
numește un copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul
unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și,
când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau în
limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungă
primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber este
copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.
3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)
Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini
întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână
obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul
cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel
care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la
locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt
copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă
jocul.
4. „Șoarecele și pisica”
Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil
rămâne în afara cercului primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la
un moment dat, atinge cu mâna o „pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul
„pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel” îl urmărește în alergare, căutând
să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța” revine la locul său
inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”.
5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc
rolurile de „șoricel” și, respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru
portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se
spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin „găurile” formate de brațele
unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă din cerc, doar
prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l
prinde (atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se
numește o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a
doua „pisică”.
6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”
Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi
de brațe, una față de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor
rămân în afara cercurilor, la distanță de 2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă
în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate
scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În acel moment,

54
perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește
să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează
rolurile.
7. „Coșulețul cu două toarte”
Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având
o mână pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele”
astfel formate se dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va
da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor.
Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la
una din toartele unui „coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.
Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se
atașeze la un „coșuleț”, cei doi își inversează rolurile.
8. „Ogarul și iepurele”
Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care
formează o „pădure”. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se
deplasează prin pădure. La marginea „pădurii” apare „ogarul” unui vânător (un alt copil
numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă) să-l prindă. „Iepurașul”
speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața unui
„copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul
„iepuraș” se ridică în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă
„iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.
9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”
Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată
(aleargă) liber. Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă
încercând să prindă (atingă) un „peștișor”. „Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și
formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”. Jocul continuă până când este
prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul acela este
eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca
recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”. Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a
13
10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în
alergarea de viteză)
Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/ sosire. În fața fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/ patru cercuri la distanță de
4-5m unul față de celălalt. La capătul traseului se așează un reper (fanion) care poate fi
ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 „legume”
așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare cerc (găletușă),
apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma)
următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
11. „Vizitiul și căluțul”
Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează
în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/ sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de
10/15/20m se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o
coardă. La semnalul de începere un elev din prima pereche se „înhamă” cu cercul sau
coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv cercul sau capetele corzii,

55
pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând cercul sau
coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.
Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului,
rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi.
12. „Vizitiul și doi cai”
Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în
faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în
coloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă,
iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână, pornind în cursă.
O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre
în același cerc.
13. „Carul roman” sau „Troica”
Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.
În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-
20m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se
„înhamă” cu corzile și apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil,
situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu
fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în cursă. Finalul
cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.
14. „Naveta spațială”
Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. La distanță de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de
2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe
satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va
primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce
și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde
„cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l
pe următorul cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind
altui copil.
15. „Uliul și porumbeii”
La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul
„porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre
cele două spații de refugiu. Un copil, numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi
plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învățătoarei „uliul!”,
„porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce „uliul” încearcă să
prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu
prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar
învățătoarea dă semnalul „porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă.
Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a
terenului, încă un „uliu”.
16. „Șarpele își prinde coada”
Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele
brațe a mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față,
urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă
ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care

56
formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând să evite
prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.
17. „Ciobanul își apără oile”
Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând
o coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând
cu ambele brațe, mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o
minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” și are
rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de „lupi”. „Lupii” prin pase
succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se deplasează
în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”.
Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute.
„Oița” lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.
Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.
18. „Apărătorul cetății”
Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3
mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un
elev primește rolul de apărător al cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de
pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușit
aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.
19. „Vânătorii și rațele”
Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe
suprafața de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează
„rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să
atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă
contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”.
Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.
20. „Între două focuri”
Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de
centru. Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv
înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie,
în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorți se acordă o
minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două
linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții echipei
adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un
punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa
adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând
înapoia liniilor de fund.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.
21. „Cursa pe numere”
Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se
așează un reper care să poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare
component reținând numărul care îi aparține. Când învățătoarea va pronunța sau va arăta o
cifră, copiii cu numărul respectiv
pornesc în cursă, ocolesc fanionul și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la
locul său aduce un punct echipei sale.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

57
22. „Calculatoarele”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior.
Diferența dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă
derivă din rezultatul unei operații matematice pe care o pronunță sau o afișează
învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor
folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește ca la jocul
anterior.
23. „Cursa vocalelor”
Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în
coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/ sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de
10-15-20m se amplasează 3-4 repere dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care
să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine,
denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).
La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o
reprezintă pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe
care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct
echipei sale.
24. „Crabii și creveții”
Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de
centru, la distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se
trasează o linie „de scăpare”. Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneia
dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi,
așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre numele din titlul
jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei
adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După
fiecare secvență jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care
acumulează cel mai mare număr de adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o
fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții). Din când în când se verifică și orientarea
atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex.
crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)
25. „Păsărelele intră-n cuib”
Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar
al treilea intră în cuib, devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de
joc. Învățătoarea numește doi elevi care devin „păsărele fără cuib”.
La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și
aleargă simulând zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele,
inclusiv cei doi fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care
au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele
fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre
copiii care au format cuiburile.
26. „Îndemânaticii”
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire.
În fața fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare
și între ele, traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la
primul cerc, îl apucă, îl trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în

58
continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de
la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
27. „Ferește-ți capul”
Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță
de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își
trimite un
reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu
mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește.
Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se
ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la
linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri
făcând un pas înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
28. „Mingea prin tunel”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior,
cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.
La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea)
prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde
mingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat
în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
29. „Mingea prin tunel” (variantă)
Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu
deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare
echipă, care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână,
următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu
ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același timp, toți
componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la
intrarea în tunel.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă”
Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că
transmiterea mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului.
31. „Mingea șarpe”
Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu
deosebirea că transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă
mingea se primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.
32. „Ferește-ți picioarele”
Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare. Primul copil din fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de
unul din capete. La semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din
alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele
coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale,
transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care reia acțiunea.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
33. „Vânătorul iscusit”

59
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor
linii paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează
(trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână.
Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și
numărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.
Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele
existente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se
îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să „vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să
ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe.
Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau
reușește să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct
pentru echipa sa.
34. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile
din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei
cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, în
buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii
rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mișcat încet,
nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.
35. „Cercurile zburătoare”
Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața
spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde
găsește o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un
capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal,
copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub picioarele
coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost
atins de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.
36. „Mingea la căpitan”
Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe
sol/podea. Echipa situată pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului
interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearcă să o transmită „căpitanului”
lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă, situată pe cercul interior.
Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă mingea
ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de
către „căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după
fiecare repriză, echipele își schimbă rolurile.
37. „Figurile geometrice”
Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de
elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la
pronunțarea de către învățătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se
orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura
geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai
multe figuri geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice
însușite. La comanda învățătoarei „Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii
trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze conform comenzii.
38. „Recunoaște-ți vecinii”

60
Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în
două echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După
atenționarea „Verificați-vă vecinii”, învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor
copiilor către diferite direcții (la colțurile terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de
baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față, fuga marș!). După ce copiii s-au
deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare
în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.
39. „Revenim rapid”
Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și
semnul învățătoarei „Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două
echipe pornesc în alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe
ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniată
corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate
realiza prin spatele liniei.
40. „Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se
dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse
– trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în
realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de pe
și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 900 -
1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat
prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau
prin săgeți (linii, coturi, curbe).
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează
numărul erorilor fiecărei echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi,
parcurgerea traseului respectiv.
41. „Din cerc în cerc”
Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă
de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele,
ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La
semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la fiecare echipă
efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior
în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o
săritură cu întoarcere de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o
săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate
introduce în traseu și alte variante de sărituri.
Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.
42. „Broscuțele sar în lac”
Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”.
În jurul suprafeței de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică,
saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafeței astfel delimitate se află „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din
ghemuit în ghemuit) ies din lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele
înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”.
La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să prindă o „broscuță”, iar
„broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă (atinsă),

61
elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va
continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.
43. „Banda rulantă”
Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din
fiecare echipă adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe
(căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu
două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridică
deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul)
următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se
deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
44. „Transportul bușteanului”
Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele
unite între ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în
prelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din
echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse, situându-se peste corpurile
partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei echipe se
întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală,
determinând avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când
bușteanul este „transportat”. Ajuns la capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în
fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de „buștean”.
Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.
45. „Transportul rănitului”
Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei
linii de plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației
de trei, formează „scăunelul” și cum elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu
mâinile pe după
gâtul partenerilor). Toate formațiile de câte trei elevi formează „scăunelul” fiind
pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 – 15m un reper
care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă,
ocolesc reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori,
pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.
46. „Cărăușii”
Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate
fi ocolit. Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți
de plastic umpluți) specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda
„Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc
reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec la
coada șirului.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
47. „Cobilița”
Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă
un baston care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut,
cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al
doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele

62
recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătul
traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa care revine
prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții
pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului.
48. „Unde-s doi puterea crește”
Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de
plecare/sosire. La 10 – 15m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care
poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un
recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână catetele
bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria
echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în
pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în
mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.
49. „Ajută-te singur”
Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în
prelungirea celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal,
primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia
prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolesc
reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului
coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la
alta.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
50. „Remorcarea”
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare
echipă primesc rolurile de „remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în
stând depărtat cu banca între picioare, iar „remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele
întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele „remorcatului” și îl tractează până la
capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână, aleargă până la reper, îl
ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La reluarea
jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea
atât cu fața cât și cu spatele spre „remorcat”.
În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Joc şi mişcare
- clasele a III-a – a IV-a 20
51. „Avionul”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3,
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de
gimnastică, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se
așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse înainte, iar ceilalți doi elevi, situați
de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului,
revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La
următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
52. „Toboganul”

63
Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire situată la 10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața
fiecărei echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă
banca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până
ating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
53. „Derdelușul”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu
deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția
oblică față de sol.
La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul
brațelor și picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul,
după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
54. „Cursa broscuțelor”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul,
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de
gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de bănci se plasează un reper
(fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile băncii
cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută brațele în față și
trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la
capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la
echipa sa, predând ștafeta.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
55. „Cursa iepurașilor”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se
deosebește doar acțiunea motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile
acesteia și prin săltare își trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea
către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele
bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă, predând ștafeta.
56. „La circ”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei
echipe se plasează câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă
pe bancă și se deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu
purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste
obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală sau cu spatele spre direcția de
înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece
la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată.
Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări. Joc şi mişcare -
clasele a III-a – a IV-a 21
57. „Lupta cocoșilor”
Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și
greutăți relativ egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior,
cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul,
împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit, învățătoarea verifică frontal, prin
ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

64
58. „Nu te lăsa, frate!”
Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate
între două linii paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un
baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între
piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc,
dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuă
până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 – 5 ori,
aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.
59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se
așează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche
primește un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La
semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor,
peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la jocul
anterior.
60. „Mingea călătoare”
Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat
pe banca din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau
umplută) pe care, la semnal o transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului
coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și se
așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea următorului coechipier.
Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe șezut,
pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări
ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
61. „Ancorăm corabia la mal”
Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față
în față la distanță de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii
ambelor echipe apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe.
La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de
mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare finală.
62. „Echipa de intervenție rapidă”
Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal,
întreaga echipă se ridică în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește
banca și se reașează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă
întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează ordinea în formație.
63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă)
Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca.
La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește
banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în
depărtat (cu banca între picioare) așezându-se când ajunge la capătul din față al băncii. Toți
membrii echipei execută aceeași acțiune.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Joc şi mişcare - clasele a III-a – a
IV-a 22
64. „Suveica simplă”
Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două
coloane câte unul, egale numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una

65
față de cealaltă. Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași
parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului său
din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite
la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii. Câștigă echipa
al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce
elevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii
fac un pas înainte, pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.
65. „Suveica dublă”
Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a
transmis mingea coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din
spate al coloanei din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
66. „Suveica încrucișată”
Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale
aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe
diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă,
executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității,
atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
67. „Automobilele”
În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de
joc se marchează o zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț
se va marca o zonă unde va funcționa „spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a
„conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului
(arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor: la galben
încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc
„motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin
rostirea sau prin arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”,
urmărind și corectând (după caz) reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit
vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”.
Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi
declarate ca fiind cel mai bine conduse.
68. „Ursul doarme!”
Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În
mijlocul cercului se trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii
va primi rolul de „urs” și va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de
„bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme.
Și pare lihnit de foame,
Oare pe noi ne-a simțit,
Fugiți, că s-a și trezit.
Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii,
înainte ca acesta să iasă în afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de
„urs”.
Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde
nici-un copil, va continua jocul îndeplinind încă o dată același rol.
69. „Vânătorul, vrabia și albina”

66
Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei.
Învățătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”,
situându-i în afara cercului, la distanțe egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul”
încercând să prindă (atingă) „vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă
să-l „înțepe” (prindă). Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 23
„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o
mănânce (prindă). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l.
Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc.
70. „Leapșa”
Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul
de prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă)
pe un copil. Elevul care a primit „leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.
71. „Leapșa pe ghemuite”
Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în
faptul că elevul urmărit poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în
care prinzătorul aleargă după alt copil.
72. „Țintașii iscusiți”
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată
la 3m paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de
gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge
umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a
jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă a
reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează următorului
coechipier.
Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.
73. „Mingea apel”
Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o
minge și pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele
unui coleg/colegă. Copilul strigat iese repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o
prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de
elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă mingea, revine la locul său din
cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”.
74. „Poșta merge”
Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește
rolul de „poștaș” și adoptă poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă:
„Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a doi copii aflați pe circumferința cercului).
Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În același timp „poștașul”
încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și schimbe
locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor
doi elevi numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul.
75. „Infanteriștii”
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei
echipe se așează: câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe
sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea
îngustă în sus.

67
La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă
cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste
gărduleț, se deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă,
după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.
76. „Ocupă locul”
Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din
partea stângă. La semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de
profesor. La următorul semnal, se deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul
inițial.

68
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE


Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

69
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar, înscriindu-se în categoria
disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecția ariilor curriculare Arte și Tehnologii,
disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore
/săptămână la clasa a III-a și 1 oră /săptămână la clasa a IV-a.
Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou
model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de
programă contribuie la conturarea profilului de formare al absolventului de învățământ
primar prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de
comunicare interumană prin imagine, apelul la trăirea artistică, exprimarea liberă și creativă.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a
unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale și abilități practice
jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu
primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care
valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor
contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru
formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile
de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de
interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate
acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a
profesorului.
Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale celor două domenii integrate,
mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt
grupate pe următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj

70
- Machete și modele
- Foto
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice, precum
și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în
esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea
interesului copilului și pe implicarea în activitate.
Disciplina Arte vizuale și abilități practice își păstrează caracterul de noutate în raport
cu disciplinele studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată.
Principalele argumente care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale și a
abilităților practice în cadrul aceleiași discipline de studiu sunt următoarele:
- La început de secol XXI suntem expuși unei avalanșe de informații și influențe, multe
din acestea venind pe cale vizuală. Explorarea de către elevi a acestor aspecte specifice
limbajului vizual măresc șansele ca aceștia să facă alegeri pertinente și corecte.
- Punerea în legătură a elevului cu o mai mare varietate de domenii artistice, precum
și îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință
creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități
de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.
Din domeniul artelor vizuale programa vizează expresia artistică prin pictură,
desen/grafică, modelaj/sculptură, prin arte decorative textile, monumentale, ceramice,
vestimentație sau bijuterii, prin arhitectură și/sau scenografie, prin fotografie și chiar prin
artele spectacolului. Realizarea manuală a unor produse prin combinarea armonioasă de
abilități, responsabilitate și inteligență reprezintă componenta abilități practice a programei.
Programa pentru Arte vizuale și abilități practice contribuie la educarea elevilor în
spiritul competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală, care este recomandată la nivel
european, prin: cultivarea sensibilității elevilor; aprecierea diversității exprimării artistice;
recunoașterea rolului factorilor estetici în viața de fiecare zi; dezvoltarea abilităților creative
ale elevilor și exersarea acestora în diferite contexte.

71
Competenţe generale

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte


2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate

72
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte

1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte familiare


- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de exemplu, imaginea ca
document; imaginile folosite în scop informațional de-a lungul timpului)
- discuții despre patrimoniul local: construcții reprezentative și ambient urban/ rural,
vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de patrimoniu etc.
- identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, pliante, albume de artă,
vizionarea de filme, documentare, clipuri, reclame
- formularea de întrebări privind diversitatea mesajelor exprimate prin publicitatea stradală
- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură, desen/ grafică, modelaj/
sculptură, arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație sau bijuterii,
arhitectură și/ sau scenografie, fotografie și prin artele spectacolului legate de mesajul
transmis

1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj plastic în compoziții


și în mediul înconjurător
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic din natură și din
compoziții plastice
- participarea la exerciții-joc de observare a culorilor și a griurilor colorate și neutre în spațiul
înconjurător și în compoziții plastice
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în forme plastice
plane realizate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată, scurgere aderentă, dirijarea
jetului de aer, sfoară colorată

1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj vizual


- analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual (de exemplu, exerciții-joc
de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre exprimarea în limbaj fotografic și limbajul
artelor plastice pe aceeași temă)
- realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă
- inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume de pictură sau fotografie
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști români cunoscuți

2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici


adecvate
2.1. Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietăți ale acestora și de
tehnici de lucru adecvate
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, etc.), în vederea
utilizării acestora
- asocierea tehnicilor adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici
mixte, tehnici ale colajului etc.)
- realizarea de elemente de limbaj plastic (de exemplu, linii de diferite tipuri cu piatra, creta,
creioane moi etc.; linii cu margini clare, accentuate sau slab vizibile etc.)

73
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj plastic în scopul
amplificării potențialului lor expresiv: puncte, linii de diferite tipuri realizate cu penițe,
pensule, creioane, cărbune de desen, cărbune presat, cretă, pensule, pene etc. pe suprafețe
de hârtie, pânză, ceramică etc.; forme obținute prin amprentare, fuzionare, curgere dirijată,
stropire, sfoară înmuiată în culoare și alte tehnici specifice culorilor de apă
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin tehnici ale culorilor de
apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera ș.a.)
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie,


confecții textile, ceramică, sticlă etc.)
- realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru decorarea cărora se
pot folosi diferite procedee:
- stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța, cu pulverizatorul etc.
- tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită, înmuiată în culoare sau
cu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori etc.
- dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a unor pete de
culoare fluidizată, în diferite sensuri
- imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc.
- plierea hârtiei
- scurgerea culorii
- suprapunerea foliei de plastic
- decolorarea cu pic
- tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare)
- aplicarea culorii cu ajutorul degetelor (dactilopictura)
- confecționarea de marionete/ jocuri/ produse care vor fi utilizate apoi la clasă în scop
didactic
- decorarea/ personalizarea de tricouri și sacoșe confecționate din material textil prin pictare
cu pigmenți-coloranți cu termofixare
- decorarea/ personalizarea unor seturi cană – farfurie și compoziții pe suport ceramic (plăci
de faianță) cu pigmenți-coloranți specifici

2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice


- explorarea ipostazelor liniei în reprezentări grafice
- realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări, zgârieri etc.
- exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor de recunoscut
- exersarea obținerii expresivității, prin combinarea elementelor de limbaj plastic
- colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre, frunze, lemne etc.) cu
scopul de a le conferi noi valențe expresive, artistice
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie: carton, hârtie colorată, creponată,
ondulată, cerată etc. cu scop decorativ, cu ocazia sărbătorilor, a zilelor de naștere
- obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale (de exemplu, hârtie mototolită, gumă
de șters, cartof etc.)

2.4. Modificarea expresiei plastice inițiale prin remodelare

74
- explorarea relației dintre modul în care lucrurile se simt și modul în care arată (de exemplu,
textura obiectelor naturale și fabricate etc.)
- confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu, coaserea unui șiret sau a unei
benzi pentru a realiza o mantie)
- realizarea de produse (podoabe pom, jucării, obiecte de vestimentație, obiecte de decor
etc.) utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze de aluminiu etc.)
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi rulate și
transformate în podoabe sau obiecte de decor
- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin intervenții tehnice variate
- explorarea în contexte diverse a materialelor reciclabile ca resursă inepuizabilă de
creativitate, expresivitate și manualitate
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a materialelor

2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază


elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii tematice,
povești, poezii, cântece, muzică, teatru
- imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare (de exemplu,
„casa pe care mi-aș dori-o”)
- fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul evenimentelor desfășurate și realizarea
unor albume, expoziții foto
- schițarea și crearea de decoruri pentru serbări școlare, evenimente tematice

75
CONŢINUTURI

Domenii
Desen Tehnici de lucru
trasare, haşurare
Elemente de limbaj plastic
punctul, linia, forma
Pictură Tehnici de lucru
tehnici specifice de aplicare a culorilor (efectul de transparență/ opacitate)
- amestecuri cromatice și acromatice
- obținere de forme spontane/ dirijate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire
forțată, scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată, monotipie
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci, culori calde,
nuanțe și tonuri), forma
Modelaj Tehnici de lucru
presare, modelare liberă
Elemente de limbaj plastic
volum, plan, linie
Machete şi Tehnici de lucru
modele - cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling, colaj
- cu materiale textile: împletire, tăiere, croire, coasere, lipire etc.
Elemente de limbaj plastic
forme plane și spațiale, texturi
Foto Elemente de limbaj:
forma, lumina și culoarea

76
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei
școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare,
în concordanță cu specificul disciplinei Arte vizuale și abilități practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele
prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare
pentru viața reală. Astfel, disciplina Arte vizuale și abilități practice poate sprijini dezvoltarea
motricității, prin exercițiile de trasare, modelare, prin coordonarea mână-ochi sau prin
utilizarea instrumentelor de lucru specifice. Studiul susține achizițiile dobândite de elevi prin
intermediul altor discipline de învățământ, de exemplu, la Matematică, prin abilitatea de
sesizare a formelor și a volumului diverselor obiecte. Activitățile de învățare propuse îi
implică activ pe elevi și contribuie la cultivarea simțului estetic, la dezvoltarea abilităților lor
creative.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată la particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale fiecărui
profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii
didactice prin care se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La
această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă
spontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte dorite de
elevi la această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă
realizarea de secvențe didactice în care elevii își pot manifesta libertatea de alegere atât în
ceea ce privește tehnicile, cât și în ceea ce privește subiectele realizate. Noutatea tehnicilor,
însă, obligă la o mai mare atenție acordată calității materialelor și la verificarea datelor
înscrise de producător în privința respectării standardelor europene de siguranță a sănătății
elevilor.
Pentru o mai bună organizare și realizare a orelor de Arte vizuale și abilități practice,
sunt selectate și prezentate în tabelul de mai jos materiale și instrumente necesare
desfășurării activității.

77
În tabelul de mai jos sunt incluse sugestii de creații sau produse ale activității elevilor,
exemple ce vin în sprijinul cadrului didactic, care pot fi realizate în procesul didactic.
Domenii
Desen desen liber, schiţe de obiecte unicat
(podoabe, decoraţiuni)
Pictură compoziţii plastice, pictură pe material textil,
ceramică
Modelaj obiecte decorative, figurine
Machete şi modele obiecte decorative, bijuterii, jucării, figurine
Foto colecţii de fotografii
Susțin demersul didactic realizat în clasă:
- întâlniri cu oameni de cultură, cu artiști populari etc.;
- vizită la Muzeul Satului pentru participarea la ateliere de țesut, olărit, sculptură în
lemn și piatră;
- vizită la muzee de artă sau la diferite expoziții de artă;
- participarea la evenimente cultural-artistice sau la diferite festivaluri;
- organizarea unei expoziții/ a unui târg cu vânzare cu produsele confecționate de
elevi, în scopul valorificării produselor realizate și/ sau al exersării abilităților
antreprenoriale;
- organizarea unei tombole cu produsele realizate de elevi;
- participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de
marionete, construirea de căsuțe din lemn pentru animale, realizarea de broderii pe diferite
materiale, bricolaj).
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se recomandă cu
prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În acest context, sunt
adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești,
sincretice, adaptate vârstei, construirea de portofolii. Procesul de evaluare va pune accent
pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către copii în
contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și
discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil.

78
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ – Matematică și Limba română

Nr. Unitatea Competenţe Nr.


Conţinuturi vizate/activate Săpt. Obs.
crt. tematică specifice ore

SEMESTRUL I
Evaluare iniţială – probe care vizează competențele dobândite pe parcursul clasei a III-a

1. Unitatea LLR: 1.4; LLR: Texte-suport din manual S1-2 18


I 2.5; 3.1; 3.2;
3.5  Reactualizarea şi completarea cunoștințelor
din clasa a II-a:
- Propoziţia şi textul (reactualizare)
Textul. Înțelegerea textului scris (reactualizare)

- Textul. Așezarea textului în pagină


(reactualizare)
- Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un
text literar simplu
- Semne de punctuație: punctul, semnul
întrebării, semnul exclamării, virgula, două
puncte, linia de dialog (reactualizare)
- Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera
- Scrierea imaginativă (reactualizare)
M: 1.1; 1.2, - Scrierea funcțională. Biletul. Afişul. Scrisoarea.
2.1; 2.2; 2.3; Felicitarea (reactualizare)
2.4; 2.5  Evaluare iniţială
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a

- Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000


- Adunarea și scăderea numerelor naturale mai
mici decât 1 000 fără/cu trecere peste ordin
- Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai
mici decât 100
- Evaluare iniţială
2. Unitatea LLR: 1.1; LLR: Texte – suport din manual S3- 27
II 1.2; 1.3; S5
2.1; 2.5 - Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare
la mesajul audiat în contexte de comunicare
- Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător
- Cuvinte cu sens opus
- Cuvinte cu mai multe sensuri
- Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca
sens
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
M: Numerele naturale cuprinse între 0 – 10 000

- Formarea numerelor naturale


- Citirea și scrierea numerelor naturale
- Compararea și ordonarea numerelor naturale

79
- Rotunjirea numerelor naturale
- Cifrele romane I, V, X
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

M: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 2.3;
5.2

3. Unitatea LLR: 1.1; LLR: Texte –suport din manual S6- 36


III 1.2; 1.3; 2.1; S9
2.2; 4.1 - Aplicarea regulilor de scriere corectă (scrierea
ortogramelor)
- Să scriem corect „i-a” şi „ia”
- Să scriem corect „i-au” şi „iau”
- Să scriem corect „l-a” şi „la”
- Să scriem corect „ne-am” şi „neam”
- Să scriem corect „ne-a” şi „nea”
- Să scriem corect „să-i” şi „săi”
- Repet ceea am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Redactarea unor texte funcţionale simple care
conţin limbaj vizual şi verbal
- Afişul
- Fluturaşul
- Cartea poştală
- Invitaţia
- E-mailul
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
M: Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 1
000 000, fără sau cu trecere peste ordin

- Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000


fără trecere peste ordin
- Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000
cu trecere peste ordin
M: 1.1; 1.2; - Scăderea numerelor naturale de la 0 la 10 000
2.2; 2.3; fără trecere peste ordin
2.4;5.1; 5.2 - Scăderea numerelor naturale de la 0 la 10 000
cu trecere peste ordin
- Adunări şi scăderi cu numere naturale de la 0 la
10 000 cu trecere peste ordin
- Repet ce am învăţat!

80
4. Unitatea LLR: 1.1, LLR: Texte – suport din manual S10- 45
IV 1.2; 1.3; 2.4; S14
2.5; 4.1 - Scrierea imaginativă
- Extragerea unor informații de detaliu din texte
informative
- Textul informativ
- Știu – Vreau să știu – Am învățat
- Cuvintele-cheie
- Utilizarea organizatorilor grafici
- Citirea activă a unui text folosind simboluri
- Extragerea unor informații de detaliu din texte
literare
- Textul literar
- Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 10 000

- Înmulţirea când unul din factori este o


sumă/diferenţă
- Înmulţirea unui n umăr de două/trei cifre cu un
număr de una/două cifre
- Înmulţirea numerelor natural cu 10, 100
- Repet ceea ce am învățat!
M: 1.1; 1.2;
- Evaluare
2.2; 2.3; 5.1;
- Vreau să știu mai mult!
5.2; 5.3
-

Semestrul al II-lea
5. Unitatea LLR: 1.1; LLR: Texte – suport din manual S1-4 36
V 2.1, 2.4; 3.1;
3.3; 3.4; 3.6 - Scrierea despre textul literar/ Extragerea unor
informații de detaliu din texte literare
- Formularea unui răspuns emoțional față de
textul citit
- Evidențierea aspectelor importante dintr-un
text literar. Ideile principale
- Evaluarea unui apocrif
- Redactarea de mesaje în diverse situații de
comunicare
- Realizarea unei scurte descrieri

81
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

M: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 2.3; M: Împărţirea numerelor naturael de la 0 la 100
2.4; 2.5; 5.1;
5.2; 5.3 - Împărţirea unui număr de două cifre la un
număr de o cifră când restul este 0 (zero)
- Ordinea efectuării operaţiilor
- Împărţirea unei sume/ diferenţe la un număr de
o cifră
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

6. Unitatea LLR: 1.1; LLR: Texte – suport din manual S5- 45


VI 1.2; 1.4; 2.1; S9
2.4; 3.1; 3.2; - Textul literar
3.3; 3.4; 3.6 - Cadranele. Tabelul T
- Formularea de întrebări și răspunsuri
- Redactarea de mesaje în diverse situații de
comunicare
- Descrierea unei ființe pe baza unui plan simplu
M: 2.1; 2.2; de idei
2.3; 2.4; 5.1; - Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite.
5.2; 5.3 Scrierea paragrafelor în care se folosesc
conectorii narativi: mai întâi, apoi, în cele din
urmă
- Transmiterea în scris a unor idei
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
M : Metode de rezolvare a problemelor

- Probleme în care se cunoaşte suma şi diferenţa


numerelor
- Probleme în care se cunoaşte suma şi câtul
numerelor (raportul)
- Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi câtul
numerelor (raportul)
- Repet ceea am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Fracţii
- Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul
mai mic sau egal cu 10
- Scrierea fracţiilor
- Compararea fracţiilor subunitare cu acelaşi
numitor
- Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi
numitor
- Repet ceea ce am învățat!

82
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

7. Unitatea LLR: 1.1; LLR: Texte – suport din manual S10- 81


VII 1.2; 1.4; 2.1; S18
2.4; 3.1; 3.2; - Intuirea claselor morfologice
3.3; 3.4; 3.6 - Substantivul. Substantive care denumesc un
singur/ mai multe obiecte. Genul substantivelor
- Adjectivul
- Repet ceea am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Pronumele personal
- Cuvinte care arată numere
- Repet ceea am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Verbul
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Redactarea de mesaje în diverse situații de
comunicare
- Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate
- Transmiterea în scris a unor idei
M: Elemente intuitive de geometrie

- Localizarea unor obiecte


- Punct, linie dreaptă, semidreaptă, segment de
dreaptă
- Linie frântă. Linie curbă
- Jocuri de construcție
M: 1.1; 1.2, - Unghiul
2.1; 2.2; 2.3;
- Poligoane
2.5; 5.1; 5.2;
- Pătratul
5.3
- Dreptunghiul
- Triunghiul
- Cercul
- Cubul, paralelipipedul
- Cilindrul, sfera, conul
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
- Unităţi de măsură
- Unități de măsură pentru lungime. Metrul.
Multiplii și submultiplii metrului
- Unități de măsură pentru lungime. Organizarea
datelor în tabele
- Unități de măsură pentru volumul lichidelor.
Litrul. Multiplii și submultiplii litrului
- Unități de măsură pentru masă. Kilogramul.

83
Multiplii și submultiplii kilogramului
- Unități de măsură pentru timp. Ora (citirea
ceasului)
- Unități de măsură pentru timp. Ziua,
săptămâna, anul
- Unități de măsură monetare. Leul și banul
- Unități de măsură monetare. Euro și eurocentul
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
8. Unitatea LLR: 2.1; LLR: Texte – suport din manual S19- 18
VIII 2.2; 2.3; 2.4; S20
25; 4.3; 4.4; Recapitulare finală
4.5
- Propoziția. Textul
- Semne de punctuație
- Vocabularul
- Scrierea corectă a ortogramelor
- Scrierea funcțională. Scrierea creativă
- Textul literar și informative
- Părți de vorbire
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!
M: Recapitulare finală

- Numerele naturale cuprinse între 0 – 10 000


- Adunarea și scăderea numerelor naturale de la
0 la 10 000, fără sau cu trecere peste ordin
- Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 10 000
- Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 100
- Ordinea efectuării operaţiilor
M: 1.1; 1.2; - Metode de rezolvare a problemelor
3.1; 3.2; 4.1; - Fracții
4.2; 5.1; 5.2; - Elemente intuitive de geometrie
5.3 - Unități și instrumente de măsură
- Repet ceea ce am învățat!
- Evaluare
- Vreau să știu mai mult!

Vacanţă de vară

84
Planificare calendaristică - Disciplina Ştiinţe ale naturii

Aria curriculară: Ştiinţe


Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Număr total de ore: 35 ore
Unităţi de Competenţe Conţinuturi Nr. Perioada
învăţare specifice ore
1. Ştiinţele 1.1, 2.1, 2.2,
Caracteristici ale lumii vii
vieţii 2.3, 2.4, 2.5,
Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de 6 ore S I-XVIII
2.6, 3.1, 3.2
bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la
schimbările mediului; înmulțire) 1 ore
Reacții ale unei plante la diferite schimbări 3 ore
ale mediului 7 ore
Reacții ale corpului animal la schimbări ale
mediului (temperatura) sau în diferite 1 ore
situații (pericol, mișcare)
Principalele grupe de animale: insecte,
pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere
– caracteristici generale, exemple de
reprezentanți din mediul de viață apropiat
Omul - menținerea stării de sănătate
Activitate și odihnă
2. Științele 1.1, 1.2 Pământul - mediu de viață 7 ore XIX- XXV
pământului 2.1, 2.2, 2.4, Apa, aerul, solul. Surse de Apă - tipuri,
2.5 utilizări
3.1, 3.2 Resurse naturale - tipuri, folosire
responsabilă
Mișcarea apei pe suprafața Pământului
Schimbări ale stării de agregare a apei.
Circuitul apei
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet
Influența omului asupra mediului de viață
Poluarea apei, a solului, a aerului
3. Științele 1.1, 1.2 Corpuri - proprietăți 9 ore S XXVI-
fizicii 2.1, 2.2, 2.3, Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, XXXIV
2.4, 2.5 lungime, întindere, masă, volum)
3.1, 3.2 Stări de agregare (solid, lichid, gaz) -
identificare în funcție de formă și volum
Proprietățile unor metale. Utilizări

85
Unităţi de Competenţe Conţinuturi Nr. Perioada
învăţare specifice ore
Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională,
magnetică, electrică, de contact - frecarea)
Magneți. Utilizări ale magneților. Busola
Forțe și efecte
Efectele diferitelor interacțiuni dintre
corpuri (deformare, mișcare)
Mișcare și repaus.
Caracteristici ale mișcării (distanță, durată,
rapiditate)
Tipuri de transformări ale materiei
Topire, solidificare, vaporizare,
condensare

86
Planificarea calendaristică – Disciplina Educaţie Civică

Aria curriculară: Om şi societate


Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Număr total de ore: 35 ore

Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore


specifice
1. Persoana 1.1, 1.2, 1.3, 2.3, Noţiunea de persoană
3.1, 3.3  Ce înseamnă să fim persoane?
 Persoana mea
 Persoana lui/ ei
12
Trăsături morale ale persoanei
 Bunătatea şi răutatea
 Respectul şi lipsa de respect
 Sinceritatea şi nesinceritatea
 Curajul şi laşitatea
 Modestia şi lipsa de modestie
 Încrederea opusă neîncrederii în
sine şi în ceilalţi
2. Raporturile 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, Raporturile noastre cu lucrurile
noastre cu lucrurile 3.1, 3.2, 3.3  Ce sunt lucrurile?
şi fiinţele  Nevoia de lucruri
 Lucrurile care ne exprimă 22
 Relaţii şi atitudini faţă de lucruri
Raporturile noastre cu animalele şi
plantele
 Ce sunt animalele şi plantele?
 Nevoia de plante şi animale
 Atitudini faţă de plante şi animale
Raporturile noastre cu ceilalţi oameni
 Grupuri din care facem parte
 Familia
 Grupul de prieteni
 Grupul de joacă
 Grupul de învăţare
 Relaţiile în cadrul grupului

87
Proiectarea unităților de învățare
Semestrul I
Sugestie: 1 săptămână Şcoala Altfel

Unitatea de învăţare I

Perioada: S1-S2 (2 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice
şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Reactualizarea Resurse materiale: manualul Observarea
2.5,3.1, 3.2, cunoștințelor tipărit/digital, texte –suport, răspunsurilor la
Luni 3.5  Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a. din clasa a II-a. caietul elevului, fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
Propoziţia Propoziţia
- Alcătuirea unor propoziţii simple şi dezvoltate Resurse procedurale: lectura
cu cuvinte de sprijin/ pe baza unor imagini/ cu explicativă, explicaţia,
expresii date conversaţia, procedee de
- Delimitarea cuvintelor în propoziţii citire activă, selectivă,
- Completarea unor propoziţii cu cuvinte conştientă, exerciţiul
potrivite
- Ordonarea cuvintelor într-o propoziţie
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a.

 Numerele naturale de la 0 la 1 000


- Numirea, citirea şi scrierea numerelor de la 0 la
1 000 Resurse materiale: manualul
- Reprezentarea numerelor punând în evidenţă tipărit/digital, caietul elevului,
 Reactualizarea fişe de lucru
sistemul poziţional de scriere a cifrelor
cunoștințelor
M: 1.1; 1.2, - Numărare cu pas dat crescător şi descrescător Observarea

88
2.1; 2.2; 2.3; - Compunerea şi descompunerea numerelor din clasa a II-a. Resurse materiale: manualul răspunsurilor la
2.4; 2.5 naturale în sute, zeci şi unităţi Numerele tipărit/digital, fişe de lucru, cerinţe, prin sondaj
M. naturale de la 0 numărătoarea de poziţionare
- Precizarea succesorului şi predecesorului unui
la 1 000
număr Resurse procedurale:
- Compararea numerelor naturale explicaţia, conversaţia,
- Ordonarea crescătoare/ descrescătoare a exerciţiul, demonstraţia
numerelor naturale
- Rotunjirea/ aproximarea numerelor naturale

2. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
2.5,3.1, 3.2, Înțelegerea tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Marţi 3.5  Textul (reactualizare) textului scris. din manual, fişe de lucru, Rezolvarea fişelor de
- Ordonarea propoziţiilor date pentru a obţine (reactualizare) caietul elevului lucru.
un text
- Formularea de întrebări şi răspunsuri care Resurse procedurale:
vizează informaţii desprinse dintr-un text conversaţia euristică, lectura
- Eliminarea propoziţiilor intruse dintr-un text individuală, explicaţia, brain-
storming, autoevaluarea

Resurse materiale: manualul


M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a
tipărit/digital, fişe de lucru,
 Reactualizarea caietul elevului
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale de
cunoștințelor
la 0 la 1 000 fără/ cu trecere peste ordin din clasa a II-a. Resurse procedurale:
- Efectuarea de adunări şi scăderi cu numere Observarea
M: 1.1; 1.2, Adunarea şi explicaţia, conversaţia,
comportamentului
2.1; 2.2; 2.3; naturale, fără/ cu trecere peste ordin cu scăderea exerciţiul
copiilor şi a modului de
2.4; 2.5 numere de la 0 - 1 000 numerelor
implicare în activitate.
- Aflarea termenului necunoscut naturale mai
M. Completarea fişelor de
mici decât 1
- Compararea unor sume/ diferenţe lucru
000 fără/cu
- Probleme cu adunări şi scăderi trecere peste

89
ordin

3. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor de
2.5,3.1, 3.2, Aşezarea tipărit/digital, texte –suport lucru
Mier- 3.5  Textul. Așezarea textului în pagină textului în din manual, fişe de lucru,
curi (reactualizare) pagină. caietul elevilor, îndreptar
- Transcrierea unui text dat respectând normele (reactualizare) ortografic şi de punctuaţie
de aşezare în pagină
Resurse materiale: manualul
- Plasarea corectă a titlului, alineatelor
tipărit/digital, fişe de lucru
- Aşezarea corectă a textului în versuri în pagina
caietului
- Scrierea corectă a unor ortograme
- Folosirea cratimei pentru scrierea unor cuvinte
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale de


Resurse materiale: manualul
la 0 la 1 000 fără/ cu trecere peste ordin tipărit/digital, fişe de lucru,
- Efectuarea de adunări şi scăderi cu numere  Reactualizarea culegeri de exerciţii si
M: 1.1; 1.2,
naturale, fără/ cu trecere peste ordin cu cunoștințelor probleme, caietul elevului Observarea
2.1; 2.2; 2.3;
M. numere de la 0 - 1 000 din clasa a II-a. răspunsurilor la
2.4; 2.5 Resurse procedurale:
- Aflarea termenului necunoscut Adunarea şi cerinţe, prin sondaj
scăderea explicaţia, conversaţia,
- Compararea unor sume/ diferenţe
numerelor exerciţiul
- Probleme cu adunări şi scăderi naturale mai

90
mici decât 1
000 fără/cu
trecere peste
ordin
4. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
2.5,3.1, 3.2, unor informaţii tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Joi 3.5 Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text de detaliu din manual, fişe de lucru, Aprecierea
literar simplu dintr-un text caietul elevului răspunsurilor
literar simplu
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
din textele citite
- Completarea unor texte lacunare cu
cuvinte potrivite
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a
Resurse procedurale: Aprecierea
M: 1.1; 1.2, - Înmulţiri şi împărţiri cu numere de la 100 conversaţia euristică, răspunsurilor.
2.1; 2.2; 2.3; - Aflarea produsului şi câtului numerelor date exerciţiul, explicaţia Verificare selectivă
M. 2.4; 2.5 - Aflarea termenului necunoscut la înmulţire şi
împărţire Resurse materiale: manualul
- Completarea unor tabele în mod tipărit/digital, fişe de lucru,
corespunzător  Reactualizarea caietul elevului
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire şi cunoștințelor
împărţire din clasa a II-a. Resurse procedurale:
- Calcularea unor distanţe geografice Înmulţirea şi explicaţia, conversaţia,
- Determinarea unor numere care să respecte împărţirea exerciţiul, problematizarea
condiţiile date (de ... ori mai mic, cu ... mai mic, numerelor
de ... ori mai mare, cu ... mai mare) naturale de la 0
la 100

5. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Semnele de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
2.5,3.1, 3.2, punctuaţie tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Vi- 3.5  Semne de punctuație: punctul, semnul (reactualizare) din manual, caietul elevului Observarea
neri întrebării, semnul exclamării, virgula, două comportamentului
puncte, linia de dialog (reactualizare) Resurse materiale: manualul participativ în cadrul
- Exerciţii de identificare a semnelor de tipărit/digital, fişe de lucru orei
punctuaţie învăţate şi a modalităţilor de

91
utilizare a acestora
- Sesizarea intonaţiei corecte sau incorecte a
unor propoziţii interogative, enunţiative sau
exclamative
- Formularea unor propoziţii interogative,
enunţiative, exclamative
- Completarea unor propoziţii/ texte cu semnele
de punctuaţie care lipsesc
- Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie

6. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Cuvântul. Resurse materiale: manualul Observarea
2.5,3.1, 3.2, Silaba. Sunetul tipărit/digital, texte –suport, răspunsurilor la
Luni 3.5  Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera şi litera caietul elevului, fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
- Despărţirea cuvintelor în silabe (reactualizare)
- Pronunţarea corectă a vocalelor şi Resurse procedurale: lectura
consoanelor explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea familiei de cuvinte conversaţia, procedee de
- Exerciţii de clasificare/ grupare a citire activă, selectivă,
cuvintelor în funcție de numărul de silabe/ conştientă, exerciţiul
litere
- Exerciţii de alcătuire a unor cuvinte cu
ajutorul silabelor date
- Exerciţii de ordonare a silabelor/ literelor
dintr-un cuvânt
- Exerciţii de identificare a vocalelor/
consoanelor din cuvintele date Resurse materiale: manualul
- Exerciţii de completare a unor cuvinte cu tipărit/digital, caietul elevului,
grupurile de sunete care lipsesc fişe de lucru
- Exerciţii de alcătuire a unor propoziţii şi de
Observarea
precizare a numărului de cuvinte dintr-o Resurse materiale: manualul
răspunsurilor la
propoziţie tipărit/digital, fişe de lucru,
cerinţe, prin sondaj
- Exerciţii de selectare a cuvintelor după numărătoarea de poziţionare
ceea ce denumeşte fiecare
- Exerciţii de identificare a silabelor, Resurse procedurale:
sunetelor/ literelor dintr-un cuvânt explicaţia, conversaţia,

92
exerciţiul, demonstraţia

M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a.

- Înmulţiri şi împărţiri cu numere de la 100


- Aflarea produsului şi câtului numerelor date
- Aflarea termenului necunoscut la înmulţire şi
împărţire
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire şi
împărţire
- Calcularea unor distanţe geografice
Determinarea unor numere care să respecte condiţiile
date (de ... ori mai mic, cu ... mai mic, de ... ori mai
mare, cu ... mai mare)

M: 1.1; 1.2,  Reactualizarea


2.1; 2.2; 2.3; cunoștințelor
M. 2.4; 2.5 din clasa a II-a.
Înmulţirea şi
împărţirea
numerelor
naturale de la 0
la 100

7. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
2.5,3.1, 3.2, imaginativă tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Marţi 3.5  Scrierea imaginativă (reactualizare) (reactualizare) din manual, fişe de lucru, Rezolvarea fişelor de

93
- Redactarea unor texte de scurtă întindere caietul elevului lucru.
pe baza unor imagini, cu cuvinte/ expresii
date, pe bază de întrebări Resurse procedurale:
conversaţia euristică, lectura
individuală, explicaţia, brain-
storming, autoevaluarea

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului
Observarea
Resurse procedurale: comportamentului
M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a  Reactualizarea copiilor şi a modului de
explicaţia, conversaţia,
2.1; 2.2; 2.3; cunoștințelor implicare în activitate.
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de acelaşi exerciţiul
2.4; 2.5 din clasa a II-a. Completarea fişelor de
ordin/ ordine diferite Probleme lucru
M. - Probleme care se rezolvă cu operaţiile învăţate

8. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul
2.5,3.1, 3.2, funcţională tipărit/digital, texte –suport
Mier- 3.5  Scrierea funcțională. Biletul. Afişul. Felicitarea (reactualizare) din manual, fişe de lucru, Observarea
curi (reactualizare) caietul elevilor, îndreptar răspunsurilor la
- Redactarea de bilete/ felicitări/ afişe ortografic şi de punctuaţie cerinţe, prin sondaj

Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor de

94
tipărit/digital, fişe de lucru lucru

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a culegeri de exerciţii si Rezolvarea fişelor de
probleme, caietul elevului evaluare
 Evaluare iniţială  Evaluare
iniţială Resurse procedurale:
M: 1.1; 1.2, explicaţia, conversaţia,
2.1; 2.2; 2.3; exerciţiul
M. 2.4; 2.5

9. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor de
2.5,3.1, 3.2, iniţială tipărit/digital, texte –suport evaluare
Joi 3.5  Evaluare iniţială din manual, fişe de lucru,
caietul elevului

Aprecierea
răspunsurilor.
Resurse procedurale: Verificare selectivă
M: 1.1; 1.2, conversaţia euristică,
2.1; 2.2; 2.3; exerciţiul, explicaţia
M. 2.4; 2.5  Reactualizarea
cunoștințelor Resurse materiale: manualul

95
M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a II-a din clasa a II-a tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului
- Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie
de rezultatele obţinute la testul de evaluare Resurse procedurale:
iniţială explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea

10. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Exerciţii de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
2.5,3.1, 3.2, recuperare/dez tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Vi- 3.5 - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie voltare din manual, caietul elevului Observarea
neri de rezultatele obţinute la testul de evaluare comportamentului
iniţială Resurse materiale: manualul participativ în cadrul
tipărit/digital, fişe de lucru orei

Unitatea de învăţare II

Perioada: S3-S5 (3 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.5 Textul literar tipărit/digital, texte –suport actului citirii
Luni  Citirea în forme variate a textelor din din manual, caietul elevului
manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, Citirea corectă, fluentă,
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura conştientă, cursivă
explicativă, explicaţia,

96
ştafetă, citirea expresivă, citirea cu creionul conversaţia, procedee de Citirea expresivă.
în mână pentru a descoperi informaţii dintr- citire activă, selectivă, Aprecierea
un text cu conţinut ştiinţific conştientă, povestirea răspunsurilor elevilor
 Citirea în ritm propriu a unui text
 Formularea de întrebări şi răspunsuri pe
baza textului citit
 Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
 Desprinderea mesajului/învăţăturii dintr-un
text citit
 Dramatizarea unor dialoguri din textul citit
Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, abac, caietul
elevului, culegere de exerciții Observarea sistematică
și probleme individuală și colectivă,
M: Conținut de învățare-suport din manual aprecieri verbale,
Resurse procedurale: muncă independentă,
 Formarea numerelor naturale de la 1 000 - exercițiul, explicaţia, autoevaluare, evaluare
10 000 conversaţia, demonstrația, în perechi/echipă
- Formarea numerelor cu ajutorul problematizarea, jocul
reprezentărilor grafice (abac, tabele) didactic
- Completarea de tabele cu numere, cu
respectarea claselor și ordinelor
- Compunerea și descompunerea numerelor
în mii, sute, zeci și unități
M. M: 1.1; 1.2;
- Exerciții de precizare a ordinului unei cifre în
2.1; 2.2; 2.3
cadrul unul număr de forma abcd  Formarea
- Determinarea unor numere naturale după numerelor
criterii date naturale de la 0
- Identificarea cifrelor la 10 000
unităților/zecilor/sutelor/miilor/zecilor de
mii/sutelor de mii dintr-un număr
- Compunerea și descompunerea numerelor
din/în sute de mii/zeci de

97
mii/mii/sute/zeci/unități
- Generarea de numere mai mici decât
- 10 000, care îndeplinesc condiții date
- Precizarea valorii poziționale a unei cifre
într-un număr (ordin, clasă)
- Noțiuni de numerație: par/impar,
predecesor/succesor,
distinct/identic/consecutiv, vecin mai
mic/mare aplicate cifrelor sau numerelor
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Deducerea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.5 sensului unui tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Marţi Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la din manual, caietul elevului Rezolvarea fişelor de
cuvânt prin
mesajul audiat în contexte de comunicare lucru. Observarea
raportare la Resurse procedurale: lectura comportamentului
 Cuvinte cu formă diferită şi sens mesajul audiat explicativă, explicaţia, participativ în cadrul
asemănător în contexte de conversaţia, procedee de orei
comunicare. citire activă, selectivă,
- Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens
Cuvinte cu conştientă, metoda
asemănător şi formă diferită pentru
predicţiilor, povestirea
cuvintele date formă diferită şi
- Selectarea perechilor de cuvinte cu sens sens
asemănător şi formă diferită asemănător
- Găsirea cuvintelor cu sens asemănător şi Resurse materiale: manualul
formă diferită pentru expresii date tipărit/digital, abac, caietul
- Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens elevului, culegere de exerciții
și probleme
asemănător şi formă diferită
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens Resurse procedurale:
asemănător şi formă diferită exercițiul, explicaţia,
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea conversaţia, demonstrația,
sensurilor unor cuvinte problematizarea, jocul
didactic

M: Conținut de învățare-suport din manual

 Citirea şi scrierea numerelor naturale de la


 Citirea și
1 000 - 10 000 scrierea

98
 Scrierea cu cifre/litere a unor numere din numerelor
intervalul 0-10 000 naturale de la 0
 Scrierea numerelor în intervale date: de la la 10 000 Observarea
până la, cuprinse între, mai mici/mari/egale sistematică individuală
cu și colectivă, aprecieri
 Identificarea unui număr prelucrând datele verbale, muncă
dintr-un tabel independentă,
 Generarea de numere mai mici decât autoevaluare, evaluare
10 000, care îndeplinesc condiții date în perechi/echipă
M: 1.1; 1.2;  Construirea de regularități simple cu numere
2.1; 2.2; 2.3;  Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri
M. 5.2 matematice despre numere

3. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte cu Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 formă diferită şi tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la din manual, diverse participativ în cadrul
sens
curi mesajul audiat în contexte de comunicare înregistrări audio, orei
asemănător
videoproiector, calculator
 Cuvinte cu formă diferită şi sens
asemănător Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
- Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens
conversaţia, observaţia,
asemănător şi formă diferită pentru
descrierea
cuvintele date
- Selectarea perechilor de cuvinte cu sens Resurse materiale: manualul
asemănător şi formă diferită tipărit/digital, abac, caietul
- Găsirea cuvintelor cu sens asemănător şi elevului, culegere de exerciții
formă diferită pentru expresii date și probleme
- Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens
Resurse procedurale:
asemănător şi formă diferită
exercițiul, explicaţia,
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens

99
asemănător şi formă diferită conversaţia, demonstrația,
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea problematizarea, jocul
sensurilor unor cuvinte didactic

M: Conținut de învățare-suport din manual

 Citirea şi scrierea numerelor naturale de la


1 000 - 10 000
- Scrierea cu cifre/litere a unor numere din
intervalul 0-10 000
- Scrierea numerelor în intervale date: de la
până la, cuprinse între, mai mici/mari/egale
cu
- Identificarea unui număr prelucrând datele  Citirea și
scrierea Observarea sistematică
dintr-un tabel individuală și colectivă,
- Generarea de numere mai mici decât numerelor
naturale de la 0 aprecieri verbale,
10 000, care îndeplinesc condiții date muncă independentă,
M. M: 1.1; 1.2; - Construirea de regularități simple cu numere la 10 000
autoevaluare, evaluare
2.1; 2.2; 2.3; în perechi/echipă
5.2

4. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 Sensul tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Joi Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la cuvintelor. din manual, dicţionarul participativ în cadrul
mesajul audiat în contexte de comunicare Cuvinte cu explicativ al limbii române, orei. Evaluarea
formă diferită şi caietul elevului răspunsurilor elevilor
sens
asemănător Resurse procedurale: lectura
- Citirea selectivă sau în funcţie de anumite explicativă, explicaţia,
repere (de exemplu: anumite cuvinte) conversaţia euristică
- Folosirea dicţionarului pentru explicarea
sensului unor cuvinte

100
- Identificarea sensului unor cuvinte
necunoscute prin raportarea la context
- Formularea de enunţuri cu cuvintele noi Resurse materiale: manualul
- Identificarea unor cuvinte cu formă diferită tipărit/digital, abac, caietul
şi sens asemănător elevului, culegere de exerciții
M: Conținut de învățare-suport din manual și probleme

 Compararea și ordonarea numerelor Resurse procedurale:


naturale de la 0 la 10 000 exercițiul, explicaţia,
- Determinarea de numere mai mici decât conversaţia, demonstrația,
 Compararea și
- 10 000, care îndeplinesc condiții date problematizarea, jocul
ordonarea
- Numărarea pe pași dați didactic
numerelor
- Compararea numerelor folosind algoritmul naturale de la 0
M: 1.1; 1.2; de comparare la 10 000 Observarea sistematică
2.1; 2.2; 2.3; - Scrierea rezultatelor obținute prin individuală și colectivă,
M. 5.2 comparare, utilizând semnele: <, >, = aprecieri verbale,
- Scrierea vecinilor unui număr dat muncă independentă,
- Exerciții de ordonare a numerelor. Șir autoevaluare, evaluare
crescător, șir descrescător în perechi/echipă
- Interpretarea și prelucrarea datelor din
tabele

5. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul ( oră de Resurse materiale: cărţi Observarea
1.3; 2.1; 2.5 lectură) pentru copii de la biblioteca comportamentului
Vi-  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de şcolii/personală participativ în cadrul
neri citire/lectură prin: orei. Realizarea
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii Resurse procedurale: lectura jurnalului de lectură
- Oferirea de informaţii despre cărţi din explicativă, explicaţia,
bibliografia pentru copii conversaţia, procedee de
- Alcătuirea unor liste bibliografice pentru citire activă, selectivă,
diferite domenii conştientă, povestirea
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului
de lectură

101
- Completarea unor pagini de vocabular cu
cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător
6. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte cu Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor
1.3; 2.1; 2.5 formă diferită şi tipărit/digital, texte –suport din clasă
Luni  Cuvinte cu sens opus din manual, caietul elevului,
sens opus
- Intuirea sensului unui cuvânt dintr-o videoproiector, calculator,
secvenţă de emisiune audio/video înregistrări audio/video
- Explicarea sensului cuvântului pornind de la
context Resurse procedurale: lectura
- Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens explicativă, explicaţia,
opus pentru cuvintele date conversaţia euristică, jocul
- Selectarea perechilor de cuvinte cu sens didactic
opus Resurse materiale: manualul
- Completarea unor texte în versuri cu cuvinte tipărit/digital, abac, caietul
cu sens opus elevului, culegere de exerciții
- Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens și probleme
opus
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens Resurse procedurale:
opus exercițiul, explicaţia,
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
M: Conținut de învățare-suport din manual didactic

 Rotunjirea numerelor naturale de la 0 la 10


000
- Precizarea succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
- Rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci
de mii/sute de mii a unor valori numerice
(număr de locuri, număr de persoane)
- Poziționarea pe axa numerelor a unor
numere care pot fi rotunjite la un număr dat
în prealabil  Rotunjirea
- Interpretarea și prelucrarea datelor din numerelor Observarea sistematică
tabele naturale de la 0 individuală și colectivă,
- Exerciții-joc de rotunjire a numerelor

102
naturale: ”Recensământul populației”, la 10 000 aprecieri verbale,
”Aruncă la țintă!”, ”Cartonașele Anei” muncă independentă,
autoevaluare, evaluare
în perechi/echipă
M.

M: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 2.3;
5.2

7. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte cu Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.5 formă diferită şi tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Marţi  Cuvinte cu sens opus din manual, caietul elevului Observarea
sens opus
- Intuirea sensului unui cuvânt dintr-o comportamentului
secvenţă de emisiune audio/video Resurse procedurale: lectura participativ în cadrul
- Explicarea sensului cuvântului pornind de la explicativă, explicaţia, orei
context conversaţia euristică,
- Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens procedee de citire activă,
opus pentru cuvintele date selectivă, conştientă,
- Selectarea perechilor de cuvinte cu sens povestirea, descrierea
opus Resurse materiale: manualul
- Completarea unor texte în versuri cu cuvinte tipărit/digital, abac, caietul
cu sens opus elevului, culegere de exerciții
M: 1.1; 1.2; - Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens și probleme
M. 2.1; 2.2; 2.3; opus
5.2 - Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens Resurse procedurale:
opus exercițiul, explicaţia,
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
M: Conținut de învățare-suport din manual didactic

 Rotunjirea numerelor naturale de la 0 la 10


000

103
- Precizarea succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
- Rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci
de mii/sute de mii a unor valori numerice
(număr de locuri, număr de persoane)  Rotunjirea Observarea sistematică
- Poziționarea pe axa numerelor a unor numerelor individuală și colectivă,
numere care pot fi rotunjite la un număr dat naturale de la 0 aprecieri verbale,
în prealabil la 10 000 muncă independentă,
- Interpretarea și prelucrarea datelor din autoevaluare, evaluare
tabele în perechi/echipă
- Exerciții-joc de rotunjire a numerelor
naturale: ”Recensământul populației”,
”Aruncă la țintă!”, ”Cartonașele Anei”

8. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte cu mai Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.5 multe sensuri tipărit/digital, texte–suport actului citirii.
Mier-  Cuvinte cu mai multe sensuri din manual, caietul elevului, Rezolvarea fişelor de
curi - Exerciţii de identificare a cuvintelor cu mai dicţionar de sinonime lucru
multe sensuri
- Găsirea sensurilor unor cuvinte Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
polisemantice
conversaţia euristică,
- Identificarea sensurilor unor cuvinte
procedee de citire activă,
polisemantice pornind de la imagini
selectivă, conştientă
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu mai
multe sensuri
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea
sensurilor unor cuvinte

104
M: Conținut de învățare-suport din manual

 Formarea, citirea şi scrierea numerelor cu


cifrele romane
- Semnificația cifrelor romane I, V Resurse materiale: manualul
- Reguli de formare a numerelor de la 1 la 10 tipărit/digital, abac, caietul
elevului, culegere de exerciții
- Situații cotidiene în care este utilizată
și probleme
scrierea numerelor cu cifre romane: Observarea sistematică
numerotarea secolelor în istorie, Resurse procedurale: individuală și colectivă,
M: 1.1; 1.2;  Formarea, exercițiul, explicaţia, aprecieri verbale,
numerotarea sălilor de clasă într-o școală,
2.1; 2.2; 2.3; citirea şi conversaţia, demonstrația, muncă independentă,
M. 5.2 numerotarea anilor de studiu etc. scrierea problematizarea, jocul autoevaluare, evaluare
- Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise numerelor cu în perechi/echipă
didactic
cu cifre romane cifrele romane
- Scrierea cu cifre romane a unor numere
scrise arabe
- Ordonarea numerelor de la 1 la 10 scrise cu
cifre romane

9. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte cu mai Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.5 multe sensuri tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Joi  Cuvinte cu mai multe sensuri din manual, texte model Respectarea normelor
- Exerciţii de identificare a cuvintelor cu mai scrise de unii elevi textului scris.
multe sensuri Prezentarea
- Găsirea sensurilor unor cuvinte Resurse procedurale: lectura produselor elevilor
explicativă, explicaţia,
polisemantice
conversaţia euristică,
- Identificarea sensurilor unor cuvinte
procedee de citire activă,
polisemantice pornind de la imagini
selectivă, conştientă,
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu mai brainstorming
multe sensuri
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea
sensurilor unor cuvinte

105
Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, abac, caietul
M: Conținut de învățare-suport din manual elevului, culegere de exerciții
și probleme
 Cifrele romane I, V, X
- Semnificaţia cifrei X Resurse procedurale:
- Formarea, scrierea şi citirea numerelor exercițiul, explicaţia,
folosind cifrele romane. Reguli de scriere conversaţia, demonstrația,
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor de Observarea sistematică
problematizarea, jocul
la 1 la 10 scrise cu cifre arabe individuală și colectivă,
didactic
aprecieri verbale,
- Utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale
(scrierea cu cifre romane a unor numerale muncă independentă,
M: 1.1; 1.2;  Cifrele romane autoevaluare, evaluare
2.1; 2.2; 2.3; ordinale sau cardinale). Numerotarea I, V, X
claselor de elevi, scrierea unui secol în perechi/echipă
5.2

M.

10. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 asemănătoare tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
Vi-  Cuvinte asemănătoare ca formă, dar dicţionar de antonime participativ în cadrul
ca formă, dar
neri diferite ca sens orei. Verificare
diferite ca sens Resurse procedurale: lectura
- Exerciţii de identificare a cuvintelor selectivă
explicativă, explicaţia,
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
conversaţia euristică,
- Obţinerea de cuvinte noi prin înlocuirea/
procedee de citire activă,
adăugarea de sunete/ litere noi
selectivă, conştientă,
- Stabilirea sensului unor cuvinte brainstorming
asemănătoare ca formă
- Completarea unor tabele cu cuvinte
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea

106
sensurilor unor cuvinte

11. L.L.R. L.L.R.:1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Cuvinte Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 asemănătoare tipărit/digital, texte–suport comportamentului
Luni  Cuvinte asemănătoare ca formă, dar din manual, caietul elevului, participativ în cadrul
ca formă, dar
diferite ca sens texte model scrise de elevi, orei. Expunerea
diferite ca sens
- Exerciţii de identificare a cuvintelor îndreptar ortografic produselor elevilor
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
Resurse procedurale: lectura
- Obţinerea de cuvinte noi prin înlocuirea/
explicativă, explicaţia,
adăugarea de sunete/ litere noi
conversaţia euristică,
- Stabilirea sensului unor cuvinte procedee de citire activă,
asemănătoare ca formă selectivă, conştientă,
- Completarea unor tabele cu cuvinte exerciţiul
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
- Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte
asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens
- Folosirea dicţionarului pentru identificarea
sensurilor unor cuvinte

M: Conținut de învățare-suport din manual

 Formarea, scrierea şi citirea numerelor cu


cifre romane Resurse materiale: manualul
Observarea sistematică
- Numerele de la 10 la 39 tipărit/digital, abac, caietul
individuală și colectivă,
- Semnificația cifrei romane X elevului, culegere de exerciții
aprecieri verbale,
- Reguli de formare a numerelor de la 10 la 39 și probleme
muncă independentă,
- Scrierea cu cifre romane a numerelor de la  Formarea, Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare
10 la 20 scrierea şi exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
- Reguli de stabilire a secolului în istorie - citirea conversaţia, demonstrația,
exemple numerelor cu problematizarea, jocul
M: 1.1; 1.2;
- Scrierea cu cifre romane a unor secole în cifre romane didactic
M. 2.1; 2.2; 2.3;
5.2 care au avut loc evenimente istorice
semnificative

107
- Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise
cu cifre arabe
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor
scrise cu cifre arabe (anul de naștere/deces
al unei personalități române)
12. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Repet ce am Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 învăţat! tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
Marţi  Repet ceea ce am învăţat! participativ în cadrul
îndreptar ortografic orei. Prezentarea
produsului realizat
- Citirea selectivă a unui text în funcţie de Resurse procedurale: lectura
anumite criterii (de exemplu: cuvinte cu sens explicativă, explicaţia,
opus/asemănător, cuvinte cu mai multe conversaţia euristică,
sensuri/asemănătoare ca formă) procedee de citire activă,
- Formarea de grupuri de cuvinte cu sens selectivă, conştientă
opus/asemănător, cuvinte cu mai multe
sensuri/asemănătoare ca formă
- Înlocuirea în enunţuri a unor cuvinte cu
altele cu sens opus/asemănător, cu cuvinte
cu mai multe sensuri/asemănătoare ca
formă
- Găsirea şi eliminarea intruşilor dintr-o serie
antonimică/sinonimică/paronimică
- Completarea unor tabele cu cuvinte cu sens
asemănător/opus
- Identificarea variantei corecte
Alcătuirea unor serii antonimice pe o temă dată

M: Conținut de învățare-suport din manual

 Cifrele romane L, C, D, M
Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, abac, caietul Observarea sistematică
- Formarea, scrierea şi citirea numerelor elevului, culegere de exerciții individuală și colectivă,
folosind cifrele romane L, C, D, M. Reguli de și probleme aprecieri verbale,
M: 1.1; 1.2;
M. scriere muncă independentă,
2.1; 2.2; 2.3;
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare

108
5.2 scrise cu cifre arabe (anul de naștere/deces  Cifrele romane exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
al unei personalități române) L, C, D, M conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic

13. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
1.3; 2.1; 2.5 tipărit/digital evaluare
Mier-  Evaluare
curi Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică, jocul
didactic, povestirea

M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual


M. 2.1; 2.2; 2.3; Resurse materiale: manualul
5.2 - Compunerea și descompunerea numerelor  Repet ce am tipărit/digital, abac, caietul
de la 0 la 10 000 învățat! elevului, culegere de exerciții
Observarea sistematică
- Completarea de șiruri numerice cu numerele și probleme
individuală și colectivă,
lipsă aprecieri verbale,
Resurse procedurale:
- Exerciții de comparare și ordonare a muncă independentă,
exercițiul, explicaţia,
numerelor conversaţia, demonstrația, autoevaluare, evaluare
- Alegerea unei variante corecte de scriere a problematizarea, jocul în perechi/echipă
unui număr cu litere didactic
- Exerciții de rotunjire a numerelor naturale
- Determinarea numerelor după criterii date
- Descompunerea numerelor în sumă de
produse
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri
matematice
- Determinarea unor numere într-un șir,
respectând condițiile date
- Exerciții de completare a cifrelor în perechi
de numere comparate

109
- Completarea unor șiruri numerice lacunare
- Completarea cifrei lipsă în exerciții de
rotunjire a numerelor la mii întregi

14. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vreau să ştiu Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.5 mai mult! tipărit/digital, caietul elevului răspunsurilor la
Joi - Activităţi de remediere/dezvoltare în funcţie fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
de rezultatele obţinute la test
Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, abac, caietul
M: Conținut de învățare-suport din manual
elevului, culegere de exerciții
M.  Evaluare  Evaluare și probleme
M: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 2.3; Resurse procedurale:
5.2 exercițiul, explicaţia,
conversaţia, demonstrația, Completarea fişelor de
problematizarea, jocul evaluare
didactic

15. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Textul ( oră de Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
lectură) lucru, observarea

110
Vi- 1.3; 2.1; 2.5  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de evaluare răspunsurilor la
neri citire/lectură prin: cerinţe, prin sondaj
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii Resurse procedurale:
- Oferirea de informaţii despre cărţi din conversaţia, explicaţia,
bibliografia pentru copii exerciţiul, autoevaluare
- Alcătuirea unor liste bibliografice pentru
diferite domenii
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului
de lectură
- Completarea unor pagini de vocabular cu
cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător

Unitatea de învăţare III

Perioada: S6-S9 (4 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice
şi procedurale

111
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.2; tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Luni 4.1  Citirea în forme variate a textelor din din manual, caietul elevului Observarea
manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, comportamentului
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura participativ în cadrul
ştafetă, citirea expresivă explicativă, explicaţia, orei. Aprecierea
 Citirea în ritm propriu a unui text conversaţia euristică, răspunsurilor şi
 Formularea de întrebări şi răspunsuri pe procedee de citire activă, întrebărilor formulate
baza textului citit selectivă, conştientă, metoda
 Completarea unor enunţuri cu informaţii din predicţiilor, povestirea,
text munca în echipe
 Completarea unor enunţuri după modele
date
 Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un
text citit
 Aşezarea în ordine a unor enunţuri pentru a
obţine un text cu conţinut geografic

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000

 Adunarea şi scăderea fără trecere peste


ordin
- Efectuarea de adunări şi scăderi fără trecere
peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10
000 utilizând algoritmi de calcul Resurse materiale: manualul
- Estimarea rezultatului unui calcul în tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului, scheme şi
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Observarea
desene, globul pământesc
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid comportamentului
M: 1.1; 1.2; - Efectuarea probei operaţiei de adunare Resurse procedurale: copiilor şi a modului de
2.2; 2.3; - Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea  Adunarea explicaţia, conversaţia, implicare în activitate
M. 2.4;5.1; 5.2 numerelor exerciţiul, problematizarea,
ecuaţiilor, folosind proba operaţiei
naturale până jocul didactic, experimentul,
- -stabilirea regulilor prin care se determină
la 10 000 fără demonstraţia
numărul necunoscut

112
- Compararea unor sume/ diferenţe folosind trecere peste
semnele <, >, = ordin
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei
probleme, dirijarea raţionamentului de
rezolvare spre aflarea necunoscutei
- Exerciţii de compunere de probleme după
expresii numerice, scheme, tabele cu date
înscrise

2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport , comportamentului
Marţi 4.1  Să scriem corect „i-a” şi „ia” imagini participativ în cadrul
- Explicarea folosirii cratimei în scrierea orei. Observarea
unor cuvinte Resurse procedurale: lectura calităţii actului lecturii
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în explicativă, explicaţia,
conversaţia, observaţia,
enunţuri date
metoda predicţiilor
- Completarea unor texte lacunare cu
ortograme/ cuvinte
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte
- Scrierea corectă a unor enunţuri care
conţin ortograme scrise greşit
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
cuvinte date
- Redactarea unor texte de scurtă
întindere cu grupuri de cuvinte care
conţin ortograme

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000

113
 Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu
trecere peste ordinul unităţilor
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând
algoritmi de calcul
- Estimarea rezultatului unui calcul în
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Aprecierea
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid răspunsurilor elevilor.
- Efectuarea probei operaţiei de adunare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea tipărit/digital, fişe de lucru, lucru
M: 1.1; 1.2;  Adunarea caietul elevului, globul
2.2; 2.3; ecuaţiilor, folosind proba operaţiei
numerelor pământesc
M. 2.4;5.1; 5.2 - -stabilirea regulilor prin care se determină naturale până
numărul necunoscut la 10 000 cu Resurse procedurale:
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii trecere peste explicaţia, conversaţia,
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei ordin exerciţiul, problematizarea,
probleme, dirijarea raţionamentului de jocul didactic
rezolvare spre aflarea necunoscutei
- Exerciţii de compunere de probleme după
expresii numerice, scheme, tabele cu date
înscrise

3. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- 4.1  Să scriem corect „i-au” şi „iau” din manual, înregistrări audio, participativ în cadrul
curi - Explicarea folosirii cratimei în scrierea calculator orei
unor cuvinte
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
enunţuri date
conversaţia euristică
- Completarea unor texte lacunare cu
ortograme/cuvinte
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte Resurse materiale: manualul

114
- Scrierea corectă a unor enunţuri care tipărit/digital, fişe de lucru,
conţin ortograme scrise greşit axa numerelor
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
Resurse procedurale:
cuvinte date
explicaţia, conversaţia,
- Redactarea unor texte de scurtă
exerciţiul, problematizarea,
întindere cu grupuri de cuvinte care
jocul didactic, demonstraţia
conţin ortograme

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale


până la 10 000 cu trecere peste ordinul
zecilor
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând
algoritmi de calcul
- Estimarea rezultatului unui calcul în
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Efectuarea probei operaţiei de adunare
M: 1.1; 1.2; - Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
2.2; 2.3; ecuaţiilor, folosind proba operaţiei
2.4;5.1; 5.2 - -stabilirea regulilor prin care se determină  Adunarea şi Aprecierea modului de
numărul necunoscut scăderea rezolvare a exerciţiilor
M. numerelor propuse
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii
naturale până
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei
la 10 000 cu
probleme, dirijarea raţionamentului de trecere peste
rezolvare spre aflarea necunoscutei ordinul zecilor

115
4. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
Joi 4.1  Să scriem corect „l-a” şi „la” din manual, dicţionar Identificarea sensului
- Explicarea folosirii cratimei în scrierea explicativ al limbii române unor cuvinte. Folosirea
unor cuvinte dicţionarului
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
enunţuri date
conversaţia, procedee de
- Completarea unor texte lacunare cu
citire activă, selectivă,
ortograme/ cuvinte
conştientă, demonstraţia
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte
- Scrierea corectă a unor enunţuri care
conţin ortograme scrise greşit
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
cuvinte date
- Redactarea unor texte de scurtă
întindere cu grupuri de cuvinte care
conţin ortograme

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale


până la 10 000 trecere peste ordinul
sutelor

116
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând
Resurse materiale: manualul
algoritmi de calcul
tipărit/digital, fişe de lucru,
- Estimarea rezultatului unui calcul în axa numerelor
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid Resurse procedurale:
- Efectuarea probei operaţiei de adunare explicaţia, conversaţia
M. M: 1.1; 1.2;  Adunarea şi euristică, exerciţiul, Rezolvarea sarcinilor
2.2; 2.3; - Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea scăderea propuse. Verificare
problematizarea, jocul
2.4;5.1; 5.2 ecuaţiilor, folosind proba operaţiei numerelor selectivă
didactic, demonstraţia,
- -stabilirea regulilor prin care se determină naturale până munca în echipe, jocul de rol
numărul necunoscut la 10 000
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii trecere peste
ordinul sutelor
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei
probleme, dirijarea raţionamentului de
rezolvare spre aflarea necunoscutei

5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Vi- 4.1  Să scriem corect „ne-am” şi „neam” din manual, caietul elevului, participativ în cadrul
neri - Explicarea folosirii cratimei în scrierea îndreptar ortografic, orei. Folosirea
unor cuvinte înregistrări audio, calculator îndreptarului
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în
Resurse procedurale: lectura
enunţuri date
explicativă, explicaţia,
- Completarea unor texte lacunare cu
conversaţia euristică,
ortograme/ cuvinte
procedee de citire activă
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte
- Scrierea corectă a unor enunţuri care
conţin ortograme scrise greşit
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
cuvinte date
- Redactarea unor texte de scurtă

117
întindere cu grupuri de cuvinte care
conţin ortograme

6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Luni 4.1  Să scriem corect „ne-a” şi „nea” din manual, caietul elevului participativ în cadrul
- Explicarea folosirii cratimei în scrierea orei
unor cuvinte Resurse procedurale: lectura
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică,
enunţuri date
procedee de citire activă,
- Completarea unor texte lacunare cu
selectivă, conştientă
ortograme/ cuvinte
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte
- Scrierea corectă a unor enunţuri care
conţin ortograme scrise greşit
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
cuvinte date
- Redactarea unor texte de scurtă
întindere cu grupuri de cuvinte care
conţin ortograme

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000 Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului, culegere de
 Adunarea numerelor naturale până la 10 exerciţii
000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi
Resurse procedurale:
zecilor
explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin
M: 1.1; 1.2; exerciţiul, problematizarea,
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând jocul didactic
2.2; 2.3;
algoritmi de calcul

118
2.4;5.1; 5.2 - Estimarea rezultatului unui calcul în
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
M.
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Efectuarea probei operaţiei de adunare  Adunarea
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea numerelor
ecuaţiilor, folosind proba operaţiei naturale până Completarea fişelor de
la 10 000 cu lucru. Verificare
- -stabilirea regulilor prin care se determină
trecere peste selectivă
numărul necunoscut
ordinele
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii
unităţilor şi
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei zecilor
probleme, dirijarea raţionamentului de
rezolvare spre aflarea necunoscutei

7. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
1.3; 2.1; 2.2; ortogramelor tipărit/digital, texte –suport actului citirii. Muncă
Marţi 4.1  Să scriem corect „să-i” şi „săi” din manual, dicţionar de independentă.
- Explicarea folosirii cratimei în scrierea paronime Folosirea dicţionarului
unor cuvinte
- Selectarea ortogramelor/ cuvintelor în Resurse procedurale: lectura
enunţuri date explicativă, explicaţia,
- Completarea unor texte lacunare cu conversaţia euristică,
exerciţiul
ortograme/ cuvinte
- Completarea unor tabele cu ortograme/
cuvinte
- Scrierea corectă a unor enunţuri care
conţin ortograme scrise greşit
- Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/
cuvinte date
- Redactarea unor texte de scurtă
întindere cu grupuri de cuvinte care
conţin ortograme

119
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până
la 10 000

 Adunarea numerelor naturale până la 10


000 cu trecere peste ordinele zecilor şi
sutelor
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând
algoritmi de calcul
- Estimarea rezultatului unui calcul în
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
M: 1.1; 1.2;
2.2; 2.3; - Folosirea unor tehnici de calcul rapid
2.4;5.1; 5.2 - Efectuarea probei operaţiei de adunare Resurse materiale: manualul
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea tipărit/digital, fişe de lucru,
 Adunarea harta Observarea
ecuaţiilor, folosind proba operaţiei
numerelor comportamentului
M. - -stabilirea regulilor prin care se determină naturale până Resurse procedurale: participativ în cadrul
numărul necunoscut la 10 000 cu explicaţia, conversaţia, orei
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii trecere peste exerciţiul, problematizarea,
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei ordinele zecilor jocul didactic, observarea
probleme, dirijarea raţionamentului de şi sutelor directă
rezolvare spre aflarea necunoscutei

8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Repet ceea ce Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; am învăţat! tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- 4.1  Repet ceea ce am învăţat! din manual, texte model participativ în cadrul
curi - Citirea selectivă în funcţie de anumite scrise de unii elevi, film orei. Verificare
repere (de exemplu: ortogramele întâlnite) documentar, calculator selectivă
- Completarea unor texte cu ortogramele
învăţate Resurse procedurale: lectura
- Folosirea în enunţuri a ortogramelor explicativă, explicaţia,
învăţate conversaţia euristică,

120
- Alcătuirea unui text scurt în care să procedee de citire activă,
folosească ortogramele învăţate selectivă, conştientă
- Realizarea unor planşe cu reguli de scriere a
ortogramelor
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până
la 10 000 Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru,
 Adunarea numerelor naturale până la 10 globul pământesc, harta fizică,
000 cu trecere peste ordinele unităţilor, film documentar , calculator
zecilor şi sutelor
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
M: 1.1; 1.2;
- Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin exerciţiul, problematizarea,
2.2; 2.3;
M. cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând jocul didactic, munca în Aprecierea
2.4;5.1; 5.2
echipe răspunsurilor date.
algoritmi de calcul
 Adunarea Muncă independentă
- Estimarea rezultatului unui calcul în
numerelor
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui naturale până
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid la 10 000 cu
- Efectuarea probei operaţiei de adunare trecere peste
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea ordinele
ecuaţiilor, folosind proba operaţiei unităţilor,
zecilor şi
- -stabilirea regulilor prin care se determină
sutelor
numărul necunoscut
- Rezolvări de probleme: înţelegerea legăturii
dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei
probleme, dirijarea raţionamentului de
rezolvare spre aflarea necunoscutei
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
1.3; 2.1; 2.2; tipărit/digital, texte –suport evaluare
Joi 4.1  Evaluare din manual, caietul elevului,
imagini

Resurse procedurale: lectura


explicativă, explicaţia,
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până

121
M: 1.1; 1.2; la 10 000 conversaţia euristică,
2.2; 2.3; procedee de citire activă,
M. 2.4;5.1; 5.2  Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu selectivă, conştientă
trecere peste ordinul unităţilor
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de scădere
- Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin Resurse materiale: manualul Observarea
tipărit/digital, fişe de lucru comportamentului
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând  Scăderea participativ în cadrul
algoritmi de calcul numerelor Resurse procedurale: orei. Rezolvarea
- Estimarea rezultatului unui calcul în naturale până explicaţia, conversaţia, sarcinilor propuse
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui la 10 000 cu exerciţiul, problematizarea,
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid trecere peste jocul didactic, demonstraţia
- Efectuarea probei operaţiei de scădere ordinul
unităţilor
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea
regulilor prin care se determină numărul
necunoscut
- Completarea datelor în tabele
- Rezolvări de probleme: analiza părţilor
componente ale unei probleme,
identificarea cuvintelor/ sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate, întocmirea
planului de rezolvare, scrierea rezolvării unei
probleme sub forma unei expresii
matematice, identificarea datelor unor
probleme din grafice şi tabele, realizarea
unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date, rezolvarea problemelor prin mai multe
metode

122
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Completarea jurnalului
1.3; 2.1; 2.2; (oră de lectură) tipărit/digital, texte –suport de lectură
Vi- 4.1 Formarea şi dezvoltarea competenţelor de din manual, caietul elevului,
neri citire/lectură prin: cărţi pentru copii

- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii Resurse procedurale: lectura


- Oferirea de informaţii despre cărţi din explicativă, explicaţia,
bibliografia pentru copii conversaţia euristică,
- Alcătuirea unor liste bibliografice procedee de citire activă,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului selectivă, conştientă,
de lectură exerciţiul

11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; orală. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Luni 4.1 - Relatarea după întrebările investigatorului Povestirea din manual, caietul elevului, participativ în cadrul
perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De unei întâmplări secvenţe de film, calculator orei
ce? Cu cine? Cu ce?) pe baza unui
- Relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen suport de Resurse procedurale: lectura
animat/ clip pentru care nu există subtitrare întrebări explicativă, explicaţia,
sau sonor conversaţia euristică,
- Imaginarea unei continuări a unei scene de procedee de citire activă,
poveste selectivă, conştientă,
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până brainstorming, povestirea
la 10 000
Resurse materiale: manualul
 Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu  Scăderea tipărit/digital, fişe de lucru,
trecere peste ordinul sutelor numerelor caietul elevului, culegeri de
M: 1.1; 1.2; - Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a naturale până exerciţii şi probleme, cărţi de
2.2; 2.3; la 10 000 cu astronomie, planşă cu Aprecierea
expresiilor care presupun efectuarea
2.4;5.1; 5.2 trecere peste Sistemul Solar răspunsurilor. Muncă
operaţiei de scădere
ordinul sutelor independentă.
M. - Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin Resurse procedurale: Autoevaluare
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând explicaţia, conversaţia,
algoritmi de calcul exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, munca în

123
- Estimarea rezultatului unui calcul în echipe
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Efectuarea probei operaţiei de scădere
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea
regulilor prin care se determină numărul
necunoscut
- Completarea datelor în tabele
- Rezolvări de probleme: analiza părţilor
componente ale unei probleme,
identificarea cuvintelor/ sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate, întocmirea
planului de rezolvare, scrierea rezolvării unei
probleme sub forma unei expresii
matematice, identificarea datelor unor
probleme din grafice şi tabele, realizarea
unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date, rezolvarea problemelor prin mai multe
metode

12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Redactarea Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 2.1; 2.2; unor texte tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursivă.
Marţi 4.1  Afişul îndreptar ortografic, texte Prezentarea
funcţionale
- Realizarea unor afişe pentru model scrise de elevi produselor activităţii
simple care
promovarea unei serbări/ concurs/ elevilor. Folosirea
conţin limbaj Resurse procedurale: lectura îndreptarului
proiect, etc.
vizual şi verbal explicativă, explicaţia,
- Expoziţii cu afişe realizate în urma
conversaţia euristică,
activităţilor
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă,

124
descrierea

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Resurse materiale: manualul


la 10 000 tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului
 Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu
trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor  Scăderea Resurse procedurale:
numerelor explicaţia, conversaţia,
M: 1.1; 1.2; - Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
naturale până exerciţiul, problematizarea,
2.2; 2.3; expresiilor care presupun efectuarea la 10 000 cu jocul didactic
M. 2.4;5.1; 5.2 operaţiei de scădere trecere peste
- Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin ordinele
Observarea
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând unităţilor şi
comportamentului
algoritmi de calcul zecilor
participativ în cadrul
- Estimarea rezultatului unui calcul în orei
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Efectuarea probei operaţiei de scădere
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea
regulilor prin care se determină numărul
necunoscut
- Completarea datelor în tabele
- Rezolvări de probleme: analiza părţilor
componente ale unei probleme,
identificarea cuvintelor/ sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate, întocmirea
planului de rezolvare, scrierea rezolvării unei
probleme sub forma unei expresii
matematice, identificarea datelor unor
probleme din grafice şi tabele, realizarea
unor grafice cu bare pe baza unor informaţii

125
date, rezolvarea problemelor prin mai multe
metode

13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; unor texte tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
Mier- 4.1  Fluturaşul participativ în cadrul
funcţionale
curi - Elaborarea unor fluturaşi pentru Resurse procedurale: lectura orei
simple care explicativă, explicaţia,
promovarea unor produse, servicii
conţin limbaj conversaţia euristică,
- Expoziţii cu fluturaşii realizaţi în urma
vizual şi verbal procedee de citire activă,
activităţilor
selectivă, conştientă

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000

 Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu


trecere peste ordinele zecilor şi sutelor
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de scădere
- Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin  Scăderea
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând numerelor
naturale până Resurse materiale: fişe de
algoritmi de calcul evaluare
la 10 000 cu Completarea fişelor de
- Estimarea rezultatului unui calcul în
M: 1.1; 1.2; trecere peste lucru, aprecierea
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Resurse procedurale:
2.2; 2.3; ordinele zecilor răspunsurilor, prin
M. - Folosirea unor tehnici de calcul rapid conversaţia, explicaţia,
2.4;5.1; 5.2 şi sutelor sondaj
exerciţiul, autoevaluarea
- Efectuarea probei operaţiei de scădere
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea

126
regulilor prin care se determină numărul
necunoscut
- Completarea datelor în tabele
- Rezolvări de probleme: analiza părţilor
componente ale unei probleme,
identificarea cuvintelor/ sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate, întocmirea
planului de rezolvare, scrierea rezolvării unei
probleme sub forma unei expresii
matematice, identificarea datelor unor
probleme din grafice şi tabele, realizarea
unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date, rezolvarea problemelor prin mai multe
metode

14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Redactarea Resurse materiale: fişe de
1.3; 2.1; 2.2; unor texte evaluare
Joi 4.1  Cartea poştală
funcţionale
- Realizarea unor cărţi poştale (ilustraţie Resurse procedurale:
simple care conversaţia, explicaţia,
şi text)
conţin limbaj exerciţiul, autoevaluarea
- Completarea corectă a datelor
vizual şi verbal
destinatarului
- Expoziţii cu cărţile poştale realizate
- Realizarea unor colecţii individuale/
colective cu cărţi poştale diverse

M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până


la 10 000
 Scăderea
 Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu numerelor
naturale până

127
trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi la 10 000 cu
sutelor trecere peste
M: 1.1; 1.2; ordinele
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
2.2; 2.3; unităţilor,
2.4;5.1; 5.2 expresiilor care presupun efectuarea
zecilor şi
operaţiei de scădere sutelor
- Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin
M. cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând Completarea fişelor de
algoritmi de calcul lucru, aprecierea
- Estimarea rezultatului unui calcul în răspunsurilor, prin
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui sondaj
Resurse materiale: manualul
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
tipărit/digital, caietul elevului,
- Efectuarea probei operaţiei de scădere fişe de lucru
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea Resurse procedurale:
regulilor prin care se determină numărul explicaţia, conversaţia
euristică, exerciţiul,
necunoscut
problematizarea, jocul
- Completarea datelor în tabele didactic
- Rezolvări de probleme: analiza părţilor
componente ale unei probleme,
identificarea cuvintelor/ sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate, întocmirea
planului de rezolvare, scrierea rezolvării unei
probleme sub forma unei expresii
matematice, identificarea datelor unor
probleme din grafice şi tabele, realizarea
unor grafice cu bare pe baza unor informaţii
date, rezolvarea problemelor prin mai multe
metode

128
15. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; (ora de lectură) tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
Vi- 4.1  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de participativ în cadrul
neri citire/lectură prin: Resurse procedurale: lectura orei. Prezentarea
- Discutarea aspectelor relevante descoperite explicativă, explicaţia, produselor realizate de
în text/carte referitoare la personaj (de conversaţia euristică, elevi
exemplu: ce îi place personajului?, cum îşi procedee de citire activă,
petrece timpul liber?) selectivă, conştientă
- Realizarea unui portret al personajului
folosind diferite modalităţi de exprimare:
desen, colaj, pantomimă, etc.)
16. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; unor texte tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Luni 4.1  Invitaţia din manual, caietul elevului, participativ în cadrul
funcţionale
- Relizarea de invitaţii pentru diferite secvenţe de film, calculator orei
simple care
evenimente
conţin limbaj Resurse procedurale: lectura
- Expoziţii cu invitaţii realizate în urma
vizual şi verbal explicativă, explicaţia,
activităţilor
conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până selectivă, conştientă,
la 10 000 brainstorming, povestirea

 Alte scăderi Resurse materiale: manualul


 Alte scăderi tipărit/digital, fişe de lucru,
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
caietul elevului, culegeri de
expresiilor care presupun efectuarea
M: 1.1; 1.2; exerciţii şi probleme, cărţi de
operaţiei de scădere astronomie, planşă cu
2.2; 2.3; Aprecierea
2.4;5.1; 5.2 - Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin Sistemul Solar răspunsurilor. Muncă
cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând independentă.
M. Resurse procedurale:
algoritmi de calcul Autoevaluare
explicaţia, conversaţia,
- Estimarea rezultatului unui calcul în
exerciţiul, problematizarea,
concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui jocul didactic, munca în
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid

129
- Efectuarea probei operaţiei de scădere echipe
- Aflarea termenului necunoscut: rezolvarea
ecuaţiilor folosind proba operaţiei, stabilirea
regulilor prin care se determină numărul
necunoscut
- Completarea datelor în tabele
- Rezolvări de probleme
17. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Redactarea Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 2.1; 2.2; unor texte tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursivă.
Marţi 4.1  E-mailul îndreptar ortografic, texte Prezentarea
funcţionale
- Comunicarea între elevi sau între elevi şi model scrise de elevi produselor activităţii
simple care
profesori pe o diversitate de subiecte elevilor. Folosirea
conţin limbaj Resurse procedurale: lectura îndreptarului
prin e-mail
vizual şi verbal explicativă, explicaţia,
- Scrierea unor e-mailuri şi transmiterea
conversaţia euristică,
lor colegilor/ prietenilor/ profesorilor/
procedee de citire activă,
membrilor familiei
selectivă, conştientă,
descrierea
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Resurse materiale: manualul
la 10 000 tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului
 Să exersăm! Observarea
- Adunări şi scăderi cu numere mai mici Resurse procedurale: comportamentului
decât 1 000 000 fără trecere peste ordin explicaţia, conversaţia, participativ în cadrul
M: 1.1; 1.2;
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date exerciţiul, problematizarea, orei
2.2; 2.3;
M. 2.4;5.1; 5.2 - Rezolvarea unor probleme de adunare jocul didactic
scădere
 Să exersăm!
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
- Scrierea rezolvării unor probleme sub forma
unor expresii matematice
- Compunerea unor probleme
- Rebusuri matematice

130
18. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Să exersăm! Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
Mier- 4.1  Să exersăm! participativ în cadrul
curi - Afişul Resurse procedurale: lectura orei
- Fluturaşul explicativă, explicaţia,
- Cartea poştală conversaţia euristică,
- Invitaţia procedee de citire activă,
- E-mailul selectivă, conştientă

 Evaluare
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până
la 10 000

 Evaluare Resurse materiale: fişe de


evaluare
Completarea fişelor de
M: 1.1; 1.2; Resurse procedurale: evaluare
2.2; 2.3; conversaţia, explicaţia,
M. 2.4;5.1; 5.2 exerciţiul, autoevaluarea

19. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
1.3; 2.1; 2.2; evaluare evaluare
Joi 4.1  Evaluare
Resurse procedurale:
M. conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, caietul elevului,
fişe de lucru
M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până  Vreau să ştiu Resurse procedurale: Completarea fişelor de
M: 1.1; 1.2; mai mult!

131
2.2; 2.3; la 10 000 explicaţia, conversaţia ameliorare/dezvoltare
2.4;5.1; 5.2 euristică, exerciţiul,
 Vreau să ştiu mai mult! problematizarea, jocul
- Activităţi cu caracter ameliorativ sau de didactic
dezvoltare în funcţie de rezultatele obţinute
- Probleme de logică şi perspicacitate

20. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.1; 2.2; (ora de lectură) tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
Vi- 4.1  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de participativ în cadrul
neri citire/lectură prin: Resurse procedurale: lectura orei. Prezentarea
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii explicativă, explicaţia, produselor realizate de
- Oferirea de informaţii despre cărţi din conversaţia euristică, elevi
bibliografia pentru copii procedee de citire activă,
- Alcătuirea unor liste bibliografice selectivă, conştientă
- Completarea unor fişe de lectură/ a
jurnalului de lectură

Unitatea de învăţare IV

Perioada: S10–S14 (5 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; tipărit/digital, texte –suport citirii. Recitarea unor
 Citirea expresivă a textelor în versuri/în

132
Luni 4.1 proză din manual, volume de poezii poezii
 Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii
 Formularea orală a sentimentelor desprinse Resurse procedurale: lectura
din versuri/a mesajului desprins din text explicativă, explicaţia,
 Identificarea perechilor de cuvinte care conversaţia euristică,
rimează procedee de citire activă,
 Completarea unor enunţuri cu informaţii selectivă, conştientă
despre text (de exemplu: titlu, autor, număr
de strofe/versuri, personaje/întâmplări)
 Ilustrarea prin desen a poeziei/unei strofe
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea când unul dintre factori este o


sumă Resurse materiale: manualul
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului, globul
presupun efectuarea de operaţii de
M: 1.1; 1.2; pământesc Observarea
înmulţire şi adunare
2.2; 2.3; 5.1; comportamentului
M. - Urmărirea respectării ordinii efectuării  Înmulţirea Resurse procedurale:
5.2; 5.3 participativ în cadrul orei
operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde numerelor explicaţia, conversaţia,
- Rezolvări de probleme cu date numerice naturale de la 0 exerciţiul, problematizarea,
identificând mai multe soluţii de rezolvare la 10 000 jocul didactic, experimentul,
demonstraţia, observarea
- Transformarea problemelor în exerciţii
directă

2. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport , citirii. Aprecierea
Marţi 4.1 Extragerea unor informații de detaliu din texte Extragerea imagini, volume de poezii răspunsurilor elevilor
informative. Textul informativ unor informaţii
de detaliu Resurse procedurale: lectura

133
Știu – Vreau să știu – Am învățat explicativă, explicaţia,
conversaţia, observaţia
- Utilizarea brainstorming-ului în formularea
de idei
- Formularea de întrebări în legătură cu o
temă dată. Formularea de întrebări şi
răspunsuri prin diferite procedee (interogare
reciprocă, procedeul recăutării etc.)
- Lectura activă a textului, cu creionul în mână
- Utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am
învăţat

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea când unul dintre factori este o


diferenţă
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru,
presupun efectuarea de operaţii de
caietul elevului, tabla
M: 1.1; 1.2; înmulţire şi scădere  Înmulţirea înmulţirii
2.2; 2.3; 5.1; - Urmărirea respectării ordinii efectuării numerelor
5.2; 5.3 operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde naturale de la 0 Resurse procedurale:
- Rezolvări de probleme cu date numerice la 10 000 explicaţia, conversaţia,
identificând mai multe soluţii de rezolvare exerciţiul, problematizarea,
M. jocul didactic, munca în Rezolvarea sarcinilor de
- Transformarea problemelor în exerciţii
echipe lucru. Verificare selectivă

134
3. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport citirii. Schimbarea topicii
Mier- 4.1 Extragerea unor informații de detaliu din texte Extragerea din manual, dicţionar într-o propoziţie fără ca
curi informative. Textul informativ unor informaţii înţelesul să se modifice
de detaliu Resurse procedurale: lectura
Știu – Vreau să știu – Am învățat explicativă, explicaţia,
conversaţia, jocul de rol
- Exerciții de căutare în text a unor informații
pentru stabilirea semnificațiilor unor
numere
- Completarea unui tabel cu informații din
text, respectând conectorii: la început, apoi,
în final
- Formularea unor opinii personale în legătură
cu un aspect al textului
- Realizarea de diagrame pentru stabilirea
unor asemănări și deosebiri (diagramele
Wenn)
- Selectarea unui răspuns corect dintr-o
varietate de răspunsuri în legătură cu scopul
unui text informativ.

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea unui număr de două cifre cu un


număr de o cifră
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru,
expresiilor care presupun efectuarea
caietul elevului, tabla
operaţiei de înmulţire înmulţirii
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
de calcul Resurse procedurale:
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire explicaţia, conversaţia,

135
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără  Înmulţirea unui exerciţiul, problematizarea,
efectuarea ei număr de două jocul didactic, demonstraţia
- Completarea datelor în tabele cifre cu un
număr de o
M: 1.1; 1.2; - Folosirea unor tehnici de calcul rapid Rezolvarea sarcinilor de
cifră
2.2; 2.3; 5.1; - Scrierea unui număr ca produs de doi sau lucru. Verificare selectivă
M. 5.2; 5.3 trei factori
- Aflarea numărului necunoscut
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

4. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Adaptarea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.4; 2.5; vorbirii la tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Joi 4.1 - Jocuri care se bazează pe întrebări reciproce diverse situaţii din manual, caietul elevului, participativ în cadrul orei.
- dramatizarea unor scene de poveste de comunicare diferite afişe Expunerea produselor
- joc de rol în diverse situaţii de comunicare în funcţie de realizate de elevi.
cu respectarea regulilor stabilite (de partenerul de Resurse procedurale: lectura Interevaluare: Turul
exemplu, „Eşti cu bicicleta în parc şi ai găsit dialog explicativă, explicaţia, galeriei
un pui de porumbel căzut din cuib. Este un conversaţia, procedee de
domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi scena!”) citire activă, selectivă,
conştientă, demonstraţia

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
caietul elevului, tabla

136
10 000 înmulţirii

M: 1.1; 1.2;  Înmulţirea unui număr de două cifre cu un  Înmulţirea unui Resurse procedurale: Rezolvarea sarcinilor
2.2; 2.3; 5.1; număr de o cifră număr de două explicaţia, conversaţia propuse. Verificare
M. 5.2; 5.3 cifre cu un euristică, exerciţiul, selectivă
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
număr de o problematizarea, jocul
expresiilor care presupun efectuarea
cifră didactic, demonstraţia
operaţiei de înmulţire
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
de calcul
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără
efectuarea ei
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Scrierea unui număr ca produs de doi sau
trei factori
- Aflarea numărului necunoscut
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

5. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.4; 2.5; (ora de lectură) tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Vi-  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de

137
neri 4.1 citire/lectură prin: din manual, caietul elevilor, participativ în cadrul orei.
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii îndreptar ortografic Folosirea îndreptarului.
- Oferirea de informaţii despre cărţi din Prezentarea produselor
bibliografia pentru copii Resurse procedurale: lectura elevilor
- Alcătuirea unor liste bibliografice explicativă, explicaţia,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului conversaţia euristică,
de lectură procedee de citire activă,
selectivă, conştientă,
exerciţiul, jocul didactic

6. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar în Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; versuri/proză tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea cursivă,
Luni 4.1  Textul literar în versuri/proză din manual, volume de poezii expresivă
- Citirea expresivă a textelor în versuri/proză
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii Resurse procedurale: lectura
- Formularea orală a sentimentelor desprinse explicativă, explicaţia,
din versuri/ a mesajului desprins din text conversaţia euristică,
- Identificarea perechilor de cuvinte care procedee de citire activă,
rimează selectivă, conştientă
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
despre text
- Memorarea/ Recitarea expresivă a unor
poezii

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

138
 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un
număr de o cifră
Resurse materiale: manualul
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
tipărit/digital, fişe de lucru,
M: 1.1; 1.2; expresiilor care presupun efectuarea caietul elevului, culegeri de Observarea participării la
2.2; 2.3; 5.1; operaţiei de înmulţire exerciţii şi probleme, tabla ore
M. 5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi  Înmulţirea unui înmulţirii
număr de trei
de calcul
cifre cu un Resurse procedurale:
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire număr de o explicaţia, conversaţia,
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără cifră exerciţiul, problematizarea,
efectuarea ei jocul didactic
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

7. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: afişe Observarea
1.3; 2.4; 2.5; orală. comportamentului
Marţi 4.1 - Formulare de răspunsuri la întrebări simple Prezentarea Resurse procedurale:, participativ în cadrul
de control –„Ce ai făcut? Ce ai făcut mai unei activităţi explicaţia, conversaţia activităţii propuse
întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” realizate euristică, munca pe perechi
- Prezentarea după plan a unei teme
individual sau
- Prezentarea unor evenimente ale clasei
în grup
(excursie, concurs, târg de mărţişoare etc.)

139
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000  Înmulţirea unui


număr de trei
 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un cifre cu un
număr de o cifră număr de o
M: 1.1; 1.2; cifră Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor de
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
2.2; 2.3; 5.1; tipărit/digital, texte –suport lucru propuse
M. 5.2; 5.3 expresiilor care presupun efectuarea din manual, fişe de lucru,
operaţiei de înmulţire scheme, tabla înmulţirii,
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi globul pământesc
de calcul
Resurse procedurale:
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
explicaţia, conversaţia,
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără exerciţiul, problematizarea,
efectuarea ei jocul didactic, observarea
- Completarea datelor în tabele directă, munca în echipe
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

8. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- 4.1  Cuvintele-cheie Extragerea din manual, cărţi poştale participativ în cadrul orei.

140
curi - Utilizarea brainstorming-ului (metoda unor informaţii Resurse procedurale: lectura Prezentarea produselor
ciorchinelui) în formularea de idei de detaliu explicativă, explicaţia, elevilor. Interevaluare:
- Lectura activă a textului, cu creionul în mână conversaţia euristică, Turul galeriei
- Exerciții de identificare a cuvintelor-cheie procedee de citire activă,
dintr-un text informativ selectivă, conştientă
- Formularea temei unui text informativ
pornind de la cuvinte-cheie date
- Exerciții-joc pentru extragerea informațiilor
de detaliu în scopul evidențierii cuvintelor-
cheie

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un


Resurse materiale: manualul
număr de o cifră tipărit/digital, fişe de lucru,
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a  Înmulţirea unui caietul elevului, tabla Rezolvarea sarcinilor de
expresiilor care presupun efectuarea număr de trei înmulţirii lucru. Muncă
M: 1.1; 1.2; independentă.
cifre cu un
2.2; 2.3; 5.1; operaţiei de înmulţire
număr de o Resurse procedurale: Autoevaluare
M. 5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi cifră explicaţia, conversaţia,
de calcul exerciţiul, problematizarea,
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire jocul didactic
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără
efectuarea ei
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor

141
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

9. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport citirii. Realizarea sarcinilor
Joi 4.1  Cuvintele-cheie Extragerea din manual , caietul elevului, propuse
- Utilizarea brainstorming-ului (metoda unor îndreptar ortografic, texte
ciorchinelui) în formularea de idei informaţii model scrise de elevi
- Lectura activă a textului, cu creionul în mână de detaliu
Resurse procedurale: lectura
- Exerciții de identificare a cuvintelor-cheie
explicativă, explicaţia,
dintr-un text informativ
conversaţia euristică,
- Formularea temei unui text informativ procedee de citire activă,
pornind de la cuvinte-cheie date selectivă, conştientă
- Exerciții-joc pentru extragerea informațiilor
de detaliu în scopul evidențierii cuvintelor-
cheie

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea numerelor de două cifre Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
tabla înmulţirii, harta
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire  Înmulţirea Resurse procedurale:
M: 1.1; 1.2; numerelor explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
2.2; 2.3; 5.1; de două exerciţiul, problematizarea,
de calcul cifre
M. 5.2; 5.3 jocul didactic, demonstraţia Observarea
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
comportamentului
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără participativ în cadrul orei.

142
efectuarea ei Muncă independentă.
- Completarea datelor în tabele Interevaluare
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

10. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; (lecţie de tipărit/digital, texte –suport citirii. Completarea
Vi- 4.1  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de lectură) din manual, cărţi din jurnalului de lectură
neri citire/lectură prin: biblioteca
- Citirea unor poezii adecvate clasei/personală/şcolii
- Căutarea unor cărţi de poezii indicate la
colţul de lectură al clasei, biblioteca şcolii Resurse procedurale: lectura
- Prezentarea unor cărţi de poezii citite explicativă, explicaţia,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului conversaţia euristică,
de lectură procedee de citire activă,
- Identificarea şi analizarea ilustraţiilor care selectivă, conştientă,
însoţesc textul unei poezii exerciţiul, munca în echipe
- Ilustrarea prin desen a unei poezii/strofe
11. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; orală. tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea corectă,
Luni 4.1 - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, Participarea la din manual, caietul elevului, fluentă, conştientă,
o expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) interacţiuni texte model scrise de elevi cursivă.
pentru găsirea
de soluţii la Resurse procedurale: lectura

143
probleme explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, joc de
rol

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,
caietul elevului, tabla
înmulţirii
M: 1.1; 1.2; M : Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Observarea
2.2; 2.3; 5.1;  Înmulţirea Resurse procedurale: comportamentului
M. 5.2; 5.3 10 000 numerelor explicaţia, conversaţia, participativ în cadrul orei
naturale de exerciţiul, problematizarea,
 Înmulţirea numerelor naturale de două două cifre jocul didactic
cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
de calcul
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără
efectuarea ei
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării

144
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

12. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Rezolvarea unor exerciţii.
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, culegeri de Autoevaluare
Marţi 4.1  Utilizarea organizatorilor grafici Extragerea exerciţii , caietul elevului
- Utilizarea brainstorming-ului în intuirea unor informaţii
temei unui text informativ de detaliu Resurse procedurale: lectura
- Folosirea unor tehnici prin încercare şi explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică,
eroare pentru a descoperi semnificaţia
procedee de citire activă,
cuvintelor
selectivă, conştientă,
- Explicarea sensului cuvântului prin mijloace
descrierea, braistorming,
verbale şi nonverbale; folosirea dicționarului munca în echipe
pentru a verifica înțelegerea unor cuvinte
necunoscute Resurse materiale: manualul
- Completarea unor tabele/ scheme/ tipărit/digital, texte –suport
organizatori grafici cu informaţii din din manual, fişe de lucru,
texte audiate/ citite; reluarea audierii pentru caietul elevului, tabla
a completa/ transpune în tabele/ înmulţirii, harta

organizatori grafici informaţii din textele Resurse procedurale:


audiate/ citite explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

145
 Înmulţirea numerelor naturale de două
cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
M: 1.1; 1.2; de calcul  Înmulţirea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea probei operaţiei de înmulţire numerelor
M. 5.2; 5.3 - Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără naturale de
efectuarea ei două cifre
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de Rezolvarea sarcinilor
înmulţire pentru efectuarea unor calcule propuse. Aprecierea
rapide răspunsurilor elevilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

13. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
1.3; 2.4; 2.5; informare. evaluare evaluare
Mier- 4.1  Utilizarea organizatorilor grafici Extragerea
curi - Formularea de răspunsuri la întrebări care unor informaţii Resurse procedurale:
vizează conținutul textului și înțelegerea de detaliu conversaţia, explicaţia,
acestuia exerciţiul, autoevaluarea
M: 1.1; 1.2;
2.2; 2.3; 5.1; - Realizarea de organizatori grafici cu Resurse materiale: manualul
M. informații esențiale din text (ciorchinele) tipărit/digital, culegeri de

146
5.2; 5.3 - Lectura activă, cu creionul în mână; exerciţii şi probleme, caietul
selectarea argumentelor/ dovezilor din text elevului, tabla înmulţirii, atlas
pentru a justifica părerea geografic
- Realizarea de tabele pentru a evidenţia
Resurse procedurale:
relaţii între diferite elemente de structură
conversaţia, explicaţia,
sau de conţinut (cauză – efect)
exerciţiul, autoevaluarea

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea numerelor naturale de două


cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
de calcul
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără
 Înmulţirea
efectuarea ei
numerelor
- Completarea datelor în tabele naturale de
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de două cifre
înmulţire pentru efectuarea unor calcule Observarea
comportamentului
rapide
participativ în cadrul orei
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire

147
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

14. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursivă.
Joi 4.1  Utilizarea organizatorilor grafici Extragerea texte model scrise de copii, Rezolvarea unor exerciţii
- Formularea de răspunsuri la întrebări care unor informaţii îndreptarul ortografic
vizează conținutul textului și înțelegerea de detaliu
acestuia Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
- Realizarea de organizatori grafici cu
exerciţiul, problematizarea,
informații esențiale din text (ciorchinele)
jocul didactic
- Lectura activă, cu creionul în mână;
selectarea argumentelor/ dovezilor din text
pentru a justifica părerea
- Realizarea de tabele pentru a evidenţia
relaţii între diferite elemente de structură
sau de conţinut (cauză – efect)

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea numerelor naturale de două


cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire  Înmulţirea
M: 1.1; 1.2; Resurse materiale: fişe de Observarea
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi numerelor
2.2; 2.3; 5.1; evaluare comportamentului
M. de calcul naturale de
5.2; 5.3 participativ în cadrul orei
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire două cifre
Resurse procedurale:
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără conversaţia, explicaţia,
efectuarea ei

148
- Completarea datelor în tabele exerciţiul, autoevaluarea
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

15. CLL.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă. Citirea
Vi- 4.1  Utilizarea organizatorilor grafici Extragerea texte pentru copii expresivă. Prezentarea
neri - Formularea de răspunsuri la întrebări care unor informaţii unei cărţi citite.
vizează conținutul textului și înțelegerea de detaliu Resurse procedurale: lectura Completarea fişelor de
acestuia explicativă, explicaţia, lectură
conversaţia euristică,
- Realizarea de organizatori grafici cu
procedee de citire activă,
informații esențiale din text (ciorchinele)
selectivă, conştientă, munca
- Lectura activă, cu creionul în mână;
în echipe
selectarea argumentelor/ dovezilor din text
pentru a justifica părerea
- Realizarea de tabele pentru a evidenţia
relaţii între diferite elemente de structură
sau de conţinut (cauză – efect)

149
16. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar în Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; versuri/proză tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea cursivă,
Luni 4.1  Textul literar în versuri/proză din manual, volume de poezii expresivă
- Citirea expresivă a textelor în versuri/proză
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii Resurse procedurale: lectura
- Formularea orală a sentimentelor desprinse explicativă, explicaţia,
din versuri/ a mesajului desprins din text conversaţia euristică,
- Identificarea perechilor de cuvinte care procedee de citire activă,
rimează selectivă, conştientă
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
despre text
- Memorarea/ Recitarea expresivă a unor
poezii
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un


număr de două cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Resurse materiale: manualul
expresiilor care presupun efectuarea tipărit/digital, fişe de lucru,
operaţiei de înmulţire caietul elevului, culegeri de
M: 1.1; 1.2; exerciţii şi probleme, tabla Aprecierea răspunsurilor
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
2.2; 2.3; 5.1; înmulţirii date
M. de calcul
5.2; 5.3
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire Resurse procedurale:
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără explicaţia, conversaţia,

150
efectuarea ei exerciţiul, problematizarea,
- Completarea datelor în tabele jocul didactic
 Înmulţirea unui
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
număr de trei
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
cifre cu un
rapide număr de două
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cifre
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

17. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: afişe Observarea
1.3; 2.4; 2.5; orală. comportamentului
Marţi 4.1 - Identificarea şi numirea unor trăsături ale Descrierea unui Resurse procedurale:, participativ în cadrul
obiectelor/ fiinţelor din universul apropiat obiect/fiinţe pe explicaţia, conversaţia activităţii propuse
- Descrierea frontală, cu sprijin din partea baza unui plan euristică, munca pe perechi
profesorului, a obiectelor la îndemână
simplu
(pornind de la întrebări de sprijin şi ajungând
la mesaj)

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000
 Înmulţirea unui
număr de trei
cifre cu un Rezolvarea sarcinilor de
M: 1.1; 1.2;  Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de două Resurse materiale: manualul lucru propuse
2.2; 2.3; 5.1; număr de două cifre cifre tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,

151
M. 5.2; 5.3 - Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a scheme, tabla înmulţirii,
expresiilor care presupun efectuarea globul pământesc
operaţiei de înmulţire
Resurse procedurale:
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi explicaţia, conversaţia,
de calcul exerciţiul, problematizarea,
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire jocul didactic, observarea
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără directă, munca în echipe
efectuarea ei
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

18. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- 4.1  Citirea activă a unui text folosind simboluri Extragerea din manual, cărţi poştale participativ în cadrul orei.
curi - Lectură activă, cu creionul în mână unor informaţii Prezentarea produselor
- Exerciţii de citire activă prin folosirea unor de detaliu Resurse procedurale: lectura elevilor. Interevaluare:
simboluri specifice eficientizării lecturii explicativă, explicaţia, Turul galeriei
conversaţia euristică,
(SINELG)
procedee de citire activă,
- Completarea unor tabele/ scheme/
selectivă, conştientă
organizatori grafici cu informaţii din texte
audiate/ citite; reluarea audierii pentru a
completa/ transpune în tabele/ organizatori

152
grafici cu informaţii din textele audiate/
citite
- Redactarea unui text funcțional (afișul) cu
sprijinul unor informații extrase din textul
informativ
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un


număr de două cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru,
expresiilor care presupun efectuarea
caietul elevului, tabla
operaţiei de înmulţire înmulţirii
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi  Înmulţirea unui
de calcul număr de trei Resurse procedurale:
M: 1.1; 1.2; cifre cu un explicaţia, conversaţia, Rezolvarea sarcinilor de
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea probei operaţiei de înmulţire lucru. Muncă
număr de două exerciţiul, problematizarea,
M. 5.2; 5.3 - Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără independentă.
cifre jocul didactic
efectuarea ei Autoevaluare
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

153
19. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport citirii. Realizarea sarcinilor
Joi 4.1  Citirea activă a unui text folosind simboluri Extragerea din manual , caietul elevului, propuse
unor informaţii îndreptar ortografic, texte
de detaliu model scrise de elevi
- Formularea părerii personale/ Exprimarea
acordului/ dezacordului față de acțiunile, Resurse procedurale: lectura
atitudinilor unor personaje explicativă, explicaţia,
- Identificarea unui răspuns emoțional pe conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
marginea textului citit (atitudinea față de
selectivă, conştientă
actul lecturii)
- Exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă
de cele citite folosind modalităţi diverse:
desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. Resurse materiale: manualul
- Exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: tipărit/digital, fişe de lucru,
exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea tabla înmulţirii, harta
unor coduri nonverbale pentru a semnala
Resurse procedurale:
neînţelegerea/ înţelegerea mesajului explicaţia, conversaţia,
pornind de la contextul mesajului audiat; exerciţiul, problematizarea,
organizatori grafici cu informaţii din textele jocul didactic, demonstraţia
audiate

M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un


număr de diuă cifre
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea
operaţiei de înmulţire
- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
 Înmulţirea
de calcul
unui număr

154
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire de trei cifre
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără cu un
efectuarea ei număr de
două cifre
- Completarea datelor în tabele
- Folosirea proprietăţilor operaţiei de
înmulţire pentru efectuarea unor calcule Observarea
comportamentului
M: 1.1; 1.2; rapide
participativ în cadrul orei.
2.2; 2.3; 5.1; - Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile Muncă independentă.
5.2; 5.3 cunoscute respectând ordinea efectuării Interevaluare
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
M.
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii
de înmulţire
- Compuneri de probleme după scheme şi
desene

20. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport citirii. Completarea
Vi- 4.1  Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare Extragerea din manual, cărţi din jurnalului de lectură
neri - Formularea unui răspuns emoțional unor informaţii biblioteca
- Identificarea cuvintelor-cheie de detaliu clasei/personală/şcolii
- Extragerea din textul literar a unor dovezi,
argumente în scopul susținerii unor afirmații Resurse procedurale: lectura
- Utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale explicativă, explicaţia,
textului – pentru identificarea unor conversaţia euristică,
elemente privind locul, timpul, spaţiul procedee de citire activă,
acţiunii, titlul, autorul, personajele, cauza selectivă, conştientă,
acțiunii etc. exerciţiul, munca în echipe

155
- Folosirea jurnalului cu dublă intrare
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ...
m-aş simţi/ aş fi ...”
- Realizarea unui desen care redă secvențe
din textul citit
21. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea corectă,
Luni 4.1  Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare Extragerea din manual, caietul elevului, fluentă, conştientă,
- Formularea unui răspuns emoțional unor informaţii texte model scrise de elevi cursivă.
- Identificarea cuvintelor-cheie de detaliu
- Extragerea din textul literar a unor dovezi, Resurse procedurale: lectura
argumente în scopul susținerii unor afirmații explicativă, explicaţia,
- Utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale conversaţia euristică,
textului – pentru identificarea unor procedee de citire activă,
elemente privind locul, timpul, spaţiul selectivă, conştientă, joc de
acţiunii, titlul, autorul, personajele, cauza rol
acțiunii etc.
- Folosirea jurnalului cu dublă intrare
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ...
m-aş simţi/ aş fi ...”
- Realizarea unui desen care redă secvențe
din textul citit

M : Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la

10 000

 Înmulţirea cu 10, 100


- Efectuarea unor exerciţii de înmulţire a unui
număr cu 10, 100
- Descompunerea unui număr format din Resurse materiale: manualul
sute, zeci şi unităţi într-o sumă de produse în  Înmulţirea cu tipărit/digital, texte –suport
M: 1.1; 1.2;
care unul dintre factori este 10 sau 100 10, 100 din manual, fişe de lucru,
2.2; 2.3; 5.1;
5.2; 5.3 - Rezolvări/ compuneri de probleme pornind caietul elevului, tabla

156
M. de la numere date înmulţirii

Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea, Observarea
jocul didactic comportamentului
participativ în cadrul orei

22. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul de Resurse materiale: manualul Rezolvarea unor exerciţii.
1.3; 2.4; 2.5; informare. tipărit/digital, culegeri de Autoevaluare
Marţi 4.1  Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare Extragerea exerciţii , caietul elevului
- Formularea unui răspuns emoțional unor informaţii
- Identificarea cuvintelor-cheie de detaliu Resurse procedurale: lectura
- Extragerea din textul literar a unor dovezi, explicativă, explicaţia,
argumente în scopul susținerii unor afirmații conversaţia euristică,
- Utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale procedee de citire activă,
textului – pentru identificarea unor selectivă, conştientă,
elemente privind locul, timpul, spaţiul descrierea, braistorming,
acţiunii, titlul, autorul, personajele, cauza munca în echipe
acțiunii etc.
- Folosirea jurnalului cu dublă intrare Resurse materiale: manualul
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... tipărit/digital, texte –suport
m-aş simţi/ aş fi ...” din manual, fişe de lucru,
- Realizarea unui desen care redă secvențe caietul elevului, tabla
din textul citit înmulţirii, harta

Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,

157
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
10 000

 Repet ceea ce am învăţat!


- Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi
de calcul
- Efectuarea probei operaţiei de înmulţire
- Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără
efectuarea ei  Repet ceea ce
- Completarea datelor în tabele am învăţat!
M: 1.1; 1.2;
2.2; 2.3; 5.1; - Folosirea proprietăţilor operaţiei de
5.2; 5.3 înmulţire pentru efectuarea unor calcule
rapide
M.
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute respectând ordinea efectuării
operaţiilor si semnificaţia parantezelor
rotunde
- Rezolvări de probleme ce presupun operaţii Rezolvarea sarcinilor
de înmulţire propuse. Aprecierea
- Compuneri de probleme după scheme şi răspunsurilor elevilor
desene
23. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Repet ceea ce Resurse materiale: fişe de Observarea
1.3; 2.4; 2.5; am învăţat! evaluare comportamentului
Mier- 4.1  Repet ceea ce am învăţat! participativ în cadrul orei
curi Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
M: 1.1; 1.2;
2.2; 2.3; 5.1; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul
M. 5.2; 5.3  Evaluare tipărit/digital, culegeri de Completarea fişelor de
1 000 000 exerciţii şi probleme, caietul evaluare
elevului, tabla înmulţirii, atlas
 Evaluare

158
geografic

Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea

24. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
1.3; 2.4; 2.5; tipărit/digital, caietul elevului, evaluare
Joi 4.1  Evaluare texte model scrise de copii,
îndreptarul ortografic

Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

Resurse materiale: fişe de


evaluare

Resurse procedurale:
M: 1.1; 1.2; M : Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la
 Vreau să ştiu conversaţia, explicaţia,
2.2; 2.3; 5.1;
M. mai mult! exerciţiul, autoevaluarea
5.2; 5.3 10 000
Rezolvarea unor exerciţii
 Vreau să ştiu mai mult!
- Activităţi de remediere/dezvoltare în funcţie

159
de rezultatele obţinute le test
- Efectuarea unor exerciţii de înmulţire
- Rezolvări/ compuneri de probleme pornind
de la numere date

25. CLL.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 2.4; 2.5; (oră de lectură) tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă. Citirea
Vi- 4.1  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de texte pentru copii expresivă. Prezentarea
neri citire/lectură prin: unei cărţi citite.
- Citirea unor poezii adecvate Resurse procedurale: lectura Completarea fişelor de
- Căutarea unor cărţi de poezii indicate la explicativă, explicaţia, lectură
colţul de lectură al clasei, biblioteca şcolii conversaţia euristică,
- Prezentarea unor cărţi de poezii citite procedee de citire activă,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului selectivă, conştientă, munca
de lectură în echipe
- Identificarea şi analizarea ilustraţiilor care
însoţesc textul unei poezii
- Ilustrarea prin desen a unei poezii/strofe

160
SEMESTRUL AL II-LEA
Unitatea de învăţare V

Perioada: S1–S4 (4 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice
şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; Lectura textului tipărit/digital, texte –suport citirii. Aprecierea
Luni 4.1; 4.2 -Citirea în forme variate a textelor din din manual, caietul elevului răspunsurilor şi întrebărilor
manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, formulate
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura
ştafetă, citirea expresivă explicativă, explicaţia,
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii conversaţia euristică,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii procedee de citire activă,
desprinse dintr-un text citit selectivă, conştientă, metoda
- Citirea în ritm propriu a unui text predicţiilor, explozia stelară
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe
baza textului citit
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
- Dramatizarea unor dialoguri
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Împărţirea unui număr de două cifre la un


număr de o cifră când restul este 0 (zero) Resurse materiale: manualul
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a tipărit/digital, fişe de lucru,
expresiilor care presupun efectuarea caietul elevului, tabla
operaţiei de împărţire împărţirii Observarea
M: 1.1; 1.2;
- Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de  Împărţirea unui comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; număr de două Resurse procedurale:
participativ în cadrul orei.

161
M. 5.2; 5.3 calcul cifre la un explicaţia, conversaţia, Rezolvarea sarcinilor
- Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi număr de o exerciţiul, problematizarea, propuse
operaţie sau prin operaţie inversă cifră când restul jocul didactic, experimentul,
este 0 demonstraţia, observarea
- Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului,
directă
treimii..., zecimii a unui număr
- Completarea datelor în tabel
- Aflarea deîmpărţitului/ împărţitorului
- Rezolvarea de probleme cu date numerice
care solicită operaţia de împărţire
- Compuneri de probleme cu date numerice/
după scheme, desene

2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; Lectura textului tipărit/digital, texte –suport, citirii. Prezentarea
Marţi 4.1; 4.2  Citirea selectivă a textului dat imagini produselor elevilor
 Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text Resurse procedurale: lectura
 Transcrierea unor fragmente indicate dintr- explicativă, explicaţia,
un text citit conversaţia, observaţia,
 Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri metoda predicţiilor, explozia
referitoare la un text dat stelară, munca în echipe
 Prezentarea în ordine logică, cronologică a
unor imagini care corespund momentelor
unei întâmplări
 Ilustrarea prin desen a unor secvenţe din
textele citite

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

162
100

 Împărţirea unui număr de două cifre la un


număr de o cifră când restul este 0 (zero)
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
M. M: 1.1; 1.2; expresiilor care presupun efectuarea  Împărţirea unui Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; operaţiei de împărţire număr de două tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 - Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de cifre la un caietul elevului, tabla participativ în cadrul orei.
calcul număr de o împărţirii Muncă independentă.
cifră când restul Autoevaluare
- Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi Resurse procedurale:
este 0
operaţie sau prin operaţie inversă explicaţia, conversaţia,
- Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului, exerciţiul, problematizarea,
treimii..., zecimii a unui număr jocul didactic, munca în
- Completarea datelor în tabel echipe
- Aflarea deîmpărţitului/ împărţitorului
- Rezolvarea de probleme cu date numerice
care solicită operaţia de împărţire
- Compuneri de probleme cu date numerice/
după scheme, desene

3. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; orală. tipărit/digital, texte –suport citirii. Aprecierea
Mier- 4.1; 4.2 - Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un Asocierea din manual, caietul elevului, răspunsurilor date
curi text citit elementelor prezentarea unor pagini din
- Exerciţii de reformulare a unui mesaj din descoperite în jurnal
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători textul citit cu
- Minidezbateri pornind de la aspectele experienţe Resurse procedurale: lectura
interesante ale textului proprii explicativă, explicaţia,
- Realizarea de liste cu aspectele semnificative conversaţia euristică, jocul de
descoperite în textele citite şi clasificarea rol, povestirea
acestora în funcţie de diferite criterii

163
Prezentarea unor pagini din jurnalul
-
personal
- Evidenţierea trăirilor asociate experienţelor
personale
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Împărţirea unui număr de două cifre la un


număr de o cifră când restul este 0 (zero)  Împărţirea unui Resurse materiale: manualul
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a număr de două tipărit/digital, fişe de lucru,
expresiilor care presupun efectuarea cifre la un caietul elevului, tabla
operaţiei de împărţire număr de o împărţirii
M: 1.1; 1.2; cifră când restul Rezolvarea exerciţiilor
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de propuse. Verificare
este 0 Resurse procedurale:
M. 5.2; 5.3 calcul explicaţia, conversaţia, selectivă
- Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi exerciţiul, problematizarea,
operaţie sau prin operaţie inversă jocul didactic, demonstraţia
- Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului,
treimii..., zecimii a unui număr
- Completarea datelor în tabel
- Aflarea deîmpărţitului/ împărţitorului
- Rezolvarea de probleme cu date numerice
care solicită operaţia de împărţire
- Compuneri de probleme cu date numerice/
după scheme, desene

4. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport citirii. Aprecierea
Joi 4.1; 4.2  Formularea unui răspuns emoțional față de unor informaţii din manual, caietul elevului răspunsurilor elevilor
textul citit de detaliu
- Exprimarea personală pe baza elementelor Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
din text
conversaţia, procedee de
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ...

164
m-aş simţi/ aş fi ...” citire activă, selectivă,
- Identificarea momentelor narative conştientă, povestirea
principale din text
- Formularea ideii principale pentru un
fragment

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Împărţirea unui număr de două cifre la un


număr de o cifră când restul este 0 (zero)
- Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
Resurse materiale: manualul
expresiilor care presupun efectuarea
tipărit/digital, fişe de lucru,
operaţiei de împărţire caietul elevului, tabla
M: 1.1; 1.2; - Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de  Împărţirea unui împărţirii, culegeri de exerciţii Observarea
2.2; 2.3; 5.1; calcul număr de două comportamentului
M. 5.2; 5.3 cifre la un Resurse procedurale: participativ în cadrul orei.
- Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi
număr de o explicaţia, conversaţia Aprecierea răspunsurilor
operaţie sau prin operaţie inversă cifră când restul date
euristică, exerciţiul,
- Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului, este 0 problematizarea, jocul
treimii..., zecimii a unui număr didactic, demonstraţia
- Completarea datelor în tabel
- Aflarea deîmpărţitului/ împărţitorului
- Rezolvarea de probleme cu date numerice
care solicită operaţia de împărţire
- Compuneri de probleme cu date numerice/
după scheme, desene

5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport citirii. Aprecierea
Vi- 4.1; 4.2 unor informaţii din manual, caietul elevului răspunsurilor elevilor
de detaliu

165
neri  Formularea unui răspuns emoțional față Resurse procedurale: lectura Folosirea corectă a
de textul citit explicativă, explicaţia, semnelor de punctuaţie
- Exprimarea personală pe baza elementelor conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
din text
selectivă, conştientă,
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... exerciţiul, jocul didactic
m-aş simţi/ aş fi ...”
- Identificarea momentelor narative
principale din text
- Formularea ideii principale pentru un
fragment

6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Luni 4.1; 4.2  Formularea unui răspuns emoțional față de unor informaţii din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei.
textul citit de detaliu Aprecierea răspunsurilor
- Exprimarea personală pe baza elementelor Resurse procedurale: lectura elevilor
explicativă, explicaţia,
din text
conversaţia euristică,
- Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... procedee de citire activă,
m-aş simţi/ aş fi ...” selectivă, conştientă
- Identificarea momentelor narative
principale din text
- Formularea ideii principale pentru un
fragment

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Ordinea efectuării operaţiilor


- Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii
de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu/ fără

166
paranteze
- Exerciţii de completare a semnelor
operaţiilor matematice
- Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul  Ordinea Resurse materiale: manualul
însuşite efectuării tipărit/digital, fişe de lucru,
- Exerciţii de completare cu paranteze operaţiilor caietul elevului, tabla Rezolvarea sarcinilor de
împărţirii lucru. Muncă
M. M: 1.1; 1.2; rotunde pentru a obţine un rezultat dat
independentă.
2.2; 2.3; 5.1; Resurse procedurale: Interevaluare
5.2; 5.3 explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

7. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Marţi 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- unor informaţii din manual, caietul elevului, participativ în cadrul orei.
un text literar. Ideile principale de detaliu invitaţii model Prezentarea produselor
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru un elevilor. Interevaluarea:
Resurse procedurale: lectura Turul galeriei
fragment de text
explicativă, explicaţia,
- Formularea ideii principale pentru un
conversaţia euristică,
fragment
procedee de citire activă,
- Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării selectivă, conştientă
unei idei principale

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, texte –suport

167
M: 1.1; 1.2; 100 din manual, fişe de lucru,
2.2; 2.3; 5.1; scheme, plan de rezolvare,
M. 5.2; 5.3  Ordinea tabla înmulţirii şi a împărţirii
efectuării
 Ordinea efectuării operaţiilor operaţiilor Resurse procedurale:
- Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii explicaţia, conversaţia,
de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu/ fără exerciţiul, problematizarea,
paranteze jocul didactic, observarea
Aprecierea răspunsurilor
directă, munca în echipe
- Exerciţii de completare a semnelor date
operaţiilor matematice
- Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul
însuşite
- Exerciţii de completare cu paranteze
rotunde pentru a obţine un rezultat dat

8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Mier- 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- unor informaţii din manual, caietul elevului, participativ în cadrul orei
curi un text literar. Ideile principale de detaliu computerul
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru un
Resurse procedurale: lectura
fragment de text
explicativă, explicaţia,
- Formularea ideii principale pentru un
conversaţia euristică,
fragment
procedee de citire activă,
- Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării selectivă,
unei idei principale
conştientă

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100 Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
 Ordinea efectuării operaţiilor caietul elevului, culegeri de
 Ordinea
- Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii exerciţii şi probleme
efectuării
M: 1.1; 1.2; Completarea fişelor de

168
2.2; 2.3; 5.1; de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu/ fără operaţiilor Resurse procedurale: lucru. Autoevaluare
5.2; 5.3 paranteze explicaţia, conversaţia,
M. exerciţiul, problematizarea,
- Exerciţii de completare a semnelor
jocul didactic
operaţiilor matematice
- Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul
însuşite
- Exerciţii de completare cu paranteze
rotunde pentru a obţine un rezultat dat

9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport citirii. Observarea
Joi 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- unor informaţii din manual, caietul elevului, comportamentului
un text literar. Ideile principale de detaliu axa numerelor participativ în cadrul orei
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru un
Resurse procedurale: lectura
fragment de text
explicativă, explicaţia,
- Formularea ideii principale pentru un
conversaţia euristică,
fragment
procedee de citire activă,
- Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării selectivă, conştientă, jocul de
unei idei principale rol

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Ordinea efectuării operaţiilor


- Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii
de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu/ fără
paranteze
- Exerciţii de completare a semnelor Resurse materiale: manualul
operaţiilor matematice tipărit/digital, fişe de lucru,
- Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul caietul elevului, tabla
înmulţirii şi a împărţirii
însuşite

169
- Exerciţii de completare cu paranteze Resurse procedurale: Rezolvarea sarcinilor de
rotunde pentru a obţine un rezultat dat explicaţia, conversaţia, lucru propuse. Aprecierea
M. M: 1.1; 1.2; exerciţiul, problematizarea, răspunsurilor elevilor
2.2; 2.3; 5.1; jocul didactic, demonstraţia
5.2; 5.3

 Ordinea
efectuării
operaţiilor

10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Extragerea Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text a tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Vi- 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- unor informaţii din manual, caietul elevului, participativ în cadrul orei.
neri un text literar. Ideile principale de detaliu îndreptar ortografic Folosirea îndreptarului
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru un ortografic
Resurse procedurale: lectura
fragment de text
explicativă, explicaţia,
- Formularea ideii principale pentru un
conversaţia euristică,
fragment
procedee de citire activă,
- Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării selectivă, conştientă,
unei idei principale exerciţiul

170
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Lectura Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
1.3; 3.2; 3.3; textului. Textul tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea corectă,
Luni 4.1; 4.2 - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii narativ din manual fluentă, conştientă,
(exemplu: ortogramele, aspecte cursivă.
semnificative descoperite în text) Resurse procedurale: lectura
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe explicativă, explicaţia, Formularea de întrebări şi
baza textului citit conversaţia euristică, răspunsuri pe baza textului
- Completarea unor enunţuri lacunare cu procedee de citire activă, citit
cuvintele potrivite selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unui email adresat unui coleg rol
legat de textul citit
- Continuarea unui text cu început dat

M : Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Împărţirea unei sume/ diferenţe la un


număr de o cifră
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care Resurse materiale: manualul
presupun efectuarea de operaţii de tipărit/digital, texte –suport
 Împărţirea unei
M. M: 1.1; 1.2; împărţire şi adunare/ scădere din manual, fişe de lucru,
sume/ caietul elevilor, culegeri de
2.2; 2.3; 5.1; - Urmărirea respectării efectuării ordinii Rezolvarea de lucru în
diferenţe la un exerciţii şi probleme, atlas de
5.2; 5.3 operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde clasă
număr de o astronomie
cifră
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,

171
jocul didactic

12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Ideile principale Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
Marţi 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- îndreptar ortografic, texte participativ în cadrul orei.
un text literar. Ideile principale model scrise de elevi Folosirea îndreptarului
- Redactarea unui scurt text cu cuvintele- ortografic
Resurse procedurale: lectura
cheie (Metoda Termeni în avans)
explicativă, explicaţia,
- Exerciții de discriminare a aspectelor
conversaţia euristică,
secundare într-un fragment de text de
procedee de citire activă,
aspectul esențial selectivă, conştientă,
- Formularea de idei principale pentru descrierea
fragmente de text
- Formularea părerii personale/ Exprimarea
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
atitudinilor unor personaje

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100 Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, texte –suport
 Împărţirea unei sume/ diferenţe la un
din manual, fişe de lucru,
număr de o cifră caietul elevului, tabla Rezolvarea sarcinilor de
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care înmulţirii şi a împărţirii lucru propuse
presupun efectuarea de operaţii de

172
M: 1.1; 1.2; împărţire şi adunare/ scădere Resurse procedurale:
2.2; 2.3; 5.1; - Urmărirea respectării efectuării ordinii explicaţia, conversaţia,
M. 5.2; 5.3 exerciţiul, problematizarea
operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
 Împărţirea unei
sume/
diferenţe la un
număr de o
cifră

13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Ideile principale Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Apreciarea
Mier- 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr- texte model scrise de copii răspunsurilor elevilor
curi un text literar. Ideile principale
- Redactarea unui scurt text cu cuvintele- Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
cheie (Metoda Termeni în avans)
exerciţiul, problematizarea,
- Exerciții de discriminare a aspectelor
jocul didactic
secundare într-un fragment de text de
aspectul esențial
- Formularea de idei principale pentru
fragmente de text
- Formularea părerii personale/ Exprimarea
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
atitudinilor unor personaje

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

173
100

 Împărţirea unei sume/ diferenţe la un


număr de o cifră
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care
presupun efectuarea de operaţii de
împărţire şi adunare/ scădere
- Urmărirea respectării efectuării ordinii  Împărţirea unei Resurse materiale: fişe de
sume/ evaluare
operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
diferenţe la un
Resurse procedurale:
număr de o conversaţia, explicaţia, Completarea fişelor de
cifră exerciţiul, autoevaluarea lucru. Autoevaluare

M. M: 1.1; 1.2;
2.2; 2.3; 5.1;
5.2; 5.3

14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Ideile principale Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
1.3; 3.2; 3.3; dintr-un text evaluare evaluare
Joi 4.1; 4.2  Evidențierea aspectelor importante dintr-
un text literar. Ideile principale Resurse procedurale:
- Redactarea unui scurt text cu cuvintele- conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
cheie (Metoda Termeni în avans)
- Exerciții de discriminare a aspectelor
secundare într-un fragment de text de
aspectul esențial
- Formularea de idei principale pentru
fragmente de text
- Formularea părerii personale/ Exprimarea
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
atitudinilor unor personaje

174
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Împărţirea unei sume/ diferenţe la un


număr de o cifră
- Recunoaşterea situaţiilor concrete care
M. M: 1.1; 1.2; presupun efectuarea de operaţii de
2.2; 2.3; 5.1; împărţire şi adunare/ scădere
5.2; 5.3 - Urmărirea respectării efectuării ordinii Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru, ,
operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
caietul elevului, scheme şi
desene
 Împărţirea unei
sume/ Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia, Completarea fişelor de
diferenţe la un
exerciţiul, problematizarea, lucru. Observarea
număr de o comportamentului
jocul didactic, experimentul,
cifră participativ în cadrul orei
demonstraţia, observarea
directă

15. CLL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
1.3; 3.2; 3.3; (oră de lectură) tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă. Citirea
Vi- 4.1; 4.2  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de texte pentru copii expresivă. Prezentarea
neri citire/lectură prin: unei cărţi citite.
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru Resurse procedurale: lectura Completarea fişelor de
copii explicativă, explicaţia, lectură
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de conversaţia euristică,
lectură al clasei, biblioteca şcolii procedee de citire activă,
- Prezentarea unor cărţi citite selectivă, conştientă, munca
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului

175
de lectură în echipe

16. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Lectura Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; textului. Textul tipărit/digital, texte –suport comportamentului
Luni 4.1; 4.2 - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii narativ din manual participativ la ore
(exemplu: ortogramele, aspecte
semnificative descoperite în text) Resurse procedurale: lectura
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe explicativă, explicaţia,
baza textului citit conversaţia euristică,
- Completarea unor enunţuri lacunare cu procedee de citire activă,
cuvintele potrivite selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unui email adresat unui coleg rol
legat de textul citit
- Continuarea unui text cu început dat

M : Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

100

 Să exersăm!
Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,
 Să exersăm! caietul elevilor, culegeri de
M. M: 1.1; 1.2; exerciţii şi probleme, atlas de
2.2; 2.3; 5.1; astronomie

176
5.2; 5.3 Resurse procedurale: Aprecierea răspunsurilor
explicaţia, conversaţia, date
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

17. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Redactarea de Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; mesaje în tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
Marţi 4.1; 4.2  Realizarea unei scurte descrieri îndreptar ortografic, texte participativ la ore
diverse situații
- Realizarea unor scurte texte descriptive pe model scrise de elevi
de comunicare
baza unor întrebări de sprijin: Umerașul
amuzant, Floarea mea preferată Resurse procedurale: lectura
explicativă, explicaţia,
conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă,
descrierea

M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la

Resurse materiale: manualul

177
100 tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,
 Să exersăm! caietul elevului, tabla
înmulţirii şi a împărţirii
 Să exersăm!
Resurse procedurale:
M: 1.1; 1.2; explicaţia, conversaţia,
2.2; 2.3; 5.1; exerciţiul, problematizarea
M. 5.2; 5.3 Aprecierea răspunsurilor
date

18. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Să exersăm! Resurse materiale: manualul Observarea
1.3; 3.2; 3.3; tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
Mier- 4.1; 4.2  Să exersăm! texte model scrise de copii participativ la ore.
curi Aprecierea răspunsurilor
Resurse procedurale: date
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

Resurse materiale: fişe de


M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la Completarea fişelor de
evaluare
 Evaluare evaluare
M: 1.1; 1.2; 1 000 000
Resurse procedurale:

178
M. 2.2; 2.3; 5.1;  Evaluare conversaţia, explicaţia,
5.2; 5.3 exerciţiul, autoevaluarea

19. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
1.3; 3.2; 3.3; evaluare evaluare
Joi 4.1; 4.2  Evaluare
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
 Împărţirea exerciţiul, autoevaluarea
numerelor
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la naturale de la 0 Resurse materiale: manualul
M: 1.1; 1.2; la 100 tipărit/digital, fişe de lucru, ,
2.2; 2.3; 5.1; 100 caietul elevului, scheme şi
M. 5.2; 5.3 desene
- Activităţi de remediere/dezvoltare în funcţie Completarea fişelor de
de rezultatele obţinute la test Resurse procedurale: ameliorare/dezvoltare
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, experimentul,
demonstraţia, observarea
directă

20. CLL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Completarea jurnalului de
1.3; 3.2; 3.3; (oră de lectură) tipărit/digital, culegeri de lectură
Vi- 4.1; 4.2  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de texte pentru copii
neri citire/lectură prin:
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru Resurse procedurale: lectura
copii explicativă, explicaţia,
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de conversaţia euristică,
lectură al clasei, biblioteca şcolii procedee de citire activă,
- Prezentarea unor cărţi citite selectivă, conştientă, munca

179
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului în echipe
de lectură

Unitatea de învăţare VI

Perioada: S5–S9 (5 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice
şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Text-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Evaluarea actului cititului
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport (citire cursivă, expresivă,
Luni - Citirea în forme variate a textelor din din manual, caietul elevului, activă, conștientă), fișe de
manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, fișe de lucru lucru, realizarea de
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea organizatori grafici, forme
ştafetă, citirea expresivă Resurse procedurale: lectura de evaluare alternativă
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii explicativă, explicaţia,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii conversaţia euristică ,
desprinse dintr-un text citit procedee de citire activă,

180
- Citirea în ritm propriu a unui text selectivă, conştientă,
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe ciorchinele, brainstorming
baza textului citit
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
- Dramatizarea unor dialoguri

M: Metode de rezolvare a problemelor

 Probleme în care se cunoaşte suma şi


Resurse materiale: manualul
diferenţa numerelor tipărit/digital, fişe de lucru,
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru caietul elevului
numere în rezolvarea unor probleme
- Transformarea unor probleme rezolvate prin Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
schimbarea datelor numerice sau a
exerciţiul, problematizarea,
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care  Probleme care Observarea
jocul didactic, experimentul,
sugerează operaţia, prin adăugarea unei se rezolvă prin comportamentului
M. M: 2.4; 2.5; demonstraţia, observarea
metoda participativ în cadrul orei.
5.1; 5.2; 5.3 întrebări directă
reprezentării Verificare selectivă
- Transformarea problemelor de adunare în grafice
probleme de scădere, a problemelor de (figurativă)
înmulţire în probleme de împărţire şi invers
- Formularea de probleme pornind de la
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele
- Formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată

2. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,

181
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 Cadranele. Tabelul T din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
fișe de lucru independentă,
- Formularea de răspunsuri la întrebări care autoevaluare, evaluare în
vizează înțelegerea textului Resurse procedurale: perechi/echipă
- Utilizarea Stab metodei Cadranele explicaţia, conversaţia
- Identificarea mesajelor care au legătură cu euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
un text citit
diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă), fișe de
- Stabilirea ideii principale pentru un
lucru, realizarea de
fragment citit organizatori grafici, forme
- Ordonarea momentelor narative din text de evaluare alternativă
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru textul
citit
- Formularea părerii personale/ Exprimarea
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
atitudinilor unor personaje
- Utilizarea metodei Tabelul T

M: Metode de rezolvare a problemelor

 Probleme în care se cunoaşte suma şi


diferenţa numerelor
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru
numere în rezolvarea unor probleme Observarea
- Transformarea unor probleme rezolvate prin comportamentului
schimbarea datelor numerice sau a participativ în cadrul orei.
Resurse materiale: manualul
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care Tema de lucru în clasă
tipărit/digital, fişe de lucru,
sugerează operaţia, prin adăugarea unei caietul elevului
întrebări
M: 2.4; 2.5;  Probleme care Resurse procedurale:
- Transformarea problemelor de adunare în
se rezolvă prin explicaţia, conversaţia,

182
M. 5.1; 5.2; 5.3 probleme de scădere, a problemelor de metoda exerciţiul, problematizarea,
înmulţire în probleme de împărţire şi invers reprezentării jocul didactic, munca în
- Formularea de probleme pornind de la grafice echipe
(figurativă)
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele
- Formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată

3. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Mier- Cadranele. Tabelul T din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
curi fișe de lucru independentă,
- Formularea de răspunsuri la întrebări care autoevaluare, evaluare în
vizează înțelegerea textului Resurse procedurale: perechi/echipă
- Utilizarea Stab metodei Cadranele explicaţia, conversaţia
- Identificarea mesajelor care au legătură cu euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
un text citit activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
- Stabilirea ideii principale pentru un diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă), fișe de
lucru, realizarea de
fragment citit
organizatori grafici, forme
- Ordonarea momentelor narative din text
de evaluare alternativă
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru textul Resurse materiale: manualul
citit tipărit/digital, fişe de lucru,
- Formularea părerii personale/ Exprimarea caietul elevului
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
Resurse procedurale:
atitudinilor unor personaje
explicaţia, conversaţia,
- Utilizarea metodei Tabelul T
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, demonstraţia
M: Metode de rezolvare a problemelor

 Probleme în care se cunoaşte suma şi câtul


numerelor (raportul)

183
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru
numere în rezolvarea unor probleme
Observarea
- Transformarea unor probleme rezolvate prin
comportamentului
schimbarea datelor numerice sau a participativ în cadrul orei.
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care Completarea fişelor de
sugerează operaţia, prin adăugarea unei lucru
întrebări
- Transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers
M: 2.4; 2.5;  Probleme care
- Formularea de probleme pornind de la
5.1; 5.2; 5.3 se rezolvă prin
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii metoda
matematice, imagini, desene, scheme, reprezentării
exerciţii, grafice, tabele grafice
- Formularea şi rezolvarea unor probleme (figurativă)
M.
pornind de la o tematică dată

4. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Joi Cadranele. Tabelul T din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
fișe de lucru independentă,
- Formularea de răspunsuri la întrebări care autoevaluare, evaluare în
vizează înțelegerea textului Resurse procedurale: perechi/echipă
- Utilizarea Stab metodei Cadranele explicaţia, conversaţia
- Identificarea mesajelor care au legătură cu euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
un text citit activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
- Stabilirea ideii principale pentru un diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă), fișe de
lucru, realizarea de
fragment citit
organizatori grafici, forme
- Ordonarea momentelor narative din text
de evaluare alternativă
- Precizarea cuvintelor-cheie pentru textul
citit
- Formularea părerii personale/ Exprimarea

184
acordului/ dezacordului față de acțiunile,
atitudinilor unor personaje
- Utilizarea metodei Tabelul T

M: Metode de rezolvare a problemelor

 Probleme în care se cunoaşte suma şi câtul


numerelor (raportul)
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru Resurse materiale: manualul Observarea răspunsurilor
numere în rezolvarea unor probleme tipărit/digital, fişe de lucru, la cerinţe, prin sondaj
caietul elevului
- Transformarea unor probleme rezolvate prin
schimbarea datelor numerice sau a Resurse procedurale:
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care explicaţia, conversaţia
sugerează operaţia, prin adăugarea unei euristică, exerciţiul,
întrebări problematizarea, jocul
M: 2.4; 2.5;  Probleme care
- Transformarea problemelor de adunare în didactic, demonstraţia
5.1; 5.2; 5.3 se rezolvă prin
probleme de scădere, a problemelor de metoda
înmulţire în probleme de împărţire şi invers reprezentării
M. grafice
- Formularea de probleme pornind de la
(figurativă)
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele
- Formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată

185
5. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicare Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 orală. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Vi-  Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de Adaptarea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
neri comunicare în funcţie de partenerul de vorbirii la fișe de lucru independentă,
dialog diferite situaţii autoevaluare, evaluare în
- Dramatizarea unor scene de poveste de comunicare perechi/echipă
- Joc de rol în diverse situaţii de comunicare în funcţie de
cu respectarea regulilor stabilite (de partenerul de Resurse procedurale:
exemplu, „Eşti cu bicicleta în parc şi ai găsit dialog explicaţia, conversaţia
un pui de porumbel căzut din cuib. Este un euristică , procedee de citire
domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi scena!”) activă, selectivă, conştientă,
diagrama, jurnalul de învățare

6. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3. Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Luni  Formularea de întrebări și răspunsuri din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Explicarea cuvintelor necunoscute cu fișe de lucru independentă,
ajutorul dicționarului autoevaluare, evaluare în
- Exerciții de încercare și eroare privind Resurse procedurale: perechi/echipă
explicaţia, conversaţia
termenii potriviți unor imagini date
euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
- Lectura activă, cu creionul în mână
activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, expresivă,
- Formularea de răspunsuri la întrebări care
activă, conștientă)
vizează înțelegerea textului
- Completarea unui text lacunar cu informații
de detaliu din text Resurse materiale: manualul
- Exerciții de transcriere tipărit/digital, fişe de lucru,
- Utilizarea metodei Cadranele penru a caietul elevului
identifica imagini vizuale, auditive și de Resurse procedurale:
mișcare în textul liric explicaţia, conversaţia
- Formularea de întrebări pentru textul literar euristică, exerciţiul,
- Construirea de întrebări în situații de viață problematizarea, jocul
(Întrebările reporterului)

186
- Exerciții-joc de integrare a unor cuvinte- didactic
cheie în structuri prestabilite (Metoda
Cvintetul)

M: Metode de rezolvare a problemelor

- Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi


câtul numerelor (raportul)
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru
numere în rezolvarea unor probleme
- Transformarea unor probleme rezolvate prin
schimbarea datelor numerice sau a
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care
sugerează operaţia, prin adăugarea unei
întrebări
- Transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers
- Formularea de probleme pornind de la
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
 Probleme care
exerciţii, grafice, tabele
se rezolvă prin
- Formularea şi rezolvarea unor probleme
prin metoda
pornind de la o tematică dată reprezentării
M: 2.4; 2.5; grafice Observarea
5.1; 5.2; 5.3 (figurativă) comportamentului
M. participativ în cadrul orei.
Observarea răspunsurilor
la cerinţe, prin sondaj

187
7. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Marţi - Formularea de întrebări și răspunsuri din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Explicarea cuvintelor necunoscute cu fișe de lucru independentă,
ajutorul dicționarului autoevaluare, evaluare în
- Exerciții de încercare și eroare privind Resurse procedurale: perechi/echipă
termenii potriviți unor imagini date explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
- Lectura activă, cu creionul în mână
activă, selectivă, conştientă,
- Formularea de răspunsuri la întrebări care
harta textului
vizează înțelegerea textului
- Completarea unui text lacunar cu informații
de detaliu din text
- Exerciții de transcriere
- Utilizarea metodei Cadranele penru a
identifica imagini vizuale, auditive și de
mișcare în textul liric
- Formularea de întrebări pentru textul literar
- Construirea de întrebări în situații de viață
(Întrebările reporterului)
- Exerciții-joc de integrare a unor cuvinte-
cheie în structuri

M: Metode de rezolvare a problemelor

 Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi


câtul numerelor (raportul)

188
- Utilizarea unor simboluri, desene pentru
numere în rezolvarea unor probleme
- Transformarea unor probleme rezolvate prin
schimbarea datelor numerice sau a
întrebării prin înlocuirea cuvintelor care
sugerează operaţia, prin adăugarea unei
întrebări
- Transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere, a problemelor de Resurse materiale: manualul
înmulţire în probleme de împărţire şi invers tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,
- Formularea de probleme pornind de la
scheme, plan de rezolvare
situaţii concrete, reprezentări şi/ sau relaţii  Probleme care
matematice, imagini, desene, scheme, se rezolvă prin Resurse procedurale:
M: 2.4; 2.5; exerciţii, grafice, tabele metoda explicaţia, conversaţia, Observarea
5.1; 5.2; 5.3 reprezentării exerciţiul, problematizarea, comportamentului
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
grafice jocul didactic, observarea participativ în cadrul orei
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
(figurativă) directă, munca în echipe
M.

8. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Mier-  Formularea de întrebări și răspunsuri din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
curi - Explicarea cuvintelor necunoscute cu fișe de lucru independentă,
ajutorul dicționarului autoevaluare, evaluare în
- Exerciții de încercare și eroare privind Resurse procedurale: perechi/echipă
explicaţia, conversaţia
termenii potriviți unor imagini date

189
- Lectura activă, cu creionul în mână euristică , procedee de citire
- Formularea de răspunsuri la întrebări care activă, selectivă, conştientă,
vizează înțelegerea textului întrebări reciproce, Lucrați în
- Completarea unui text lacunar cu informații pereche/Gândiți/Comunicați
de detaliu din text
- Exerciții de transcriere
- Utilizarea metodei Cadranele penru a Resurse materiale: manualul
identifica imagini vizuale, auditive și de tipărit/digital, fişe de lucru,
mișcare în textul liric caietul elevului
- Formularea de întrebări pentru textul literar
- Construirea de întrebări în situații de viață Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
(Întrebările reporterului)
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
M: Metode de rezolvare a problemelor

 Să exersăm!

Observarea
comportamentului
participativ în cadrul orei.
Verificarea selectivă a
modului de rezolvare a
sarcinilor de lucru
M: 2.4; 2.5;  Să exersăm!
5.1; 5.2; 5.3
M.

190
9. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Joi  Formularea de întrebări și răspunsuri din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Explicarea cuvintelor necunoscute cu fișe de lucru independentă,
ajutorul dicționarului autoevaluare, evaluare în
- Exerciții de încercare și eroare privind Resurse procedurale: perechi/echipă
procedee de citire activă,
termenii potriviți unor imagini date
selectivă, conştientă, cvintetul
- Lectura activă, cu creionul în mână
- Formularea de răspunsuri la întrebări care
vizează înțelegerea textului
- Completarea unui text lacunar cu informații
de detaliu din text
- Exerciții de transcriere
- Utilizarea metodei Cadranele penru a
identifica imagini vizuale, auditive și de
mișcare în textul liric
- Formularea de întrebări pentru textul literar
- Construirea de întrebări în situații de viață
(Întrebările reporterului)

M: Metode de rezolvare a problemelor

 Evaluare

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,

191
caietul elevului

M: 2.4; 2.5;  Evaluare Resurse procedurale: Completarea fişelor de


5.1; 5.2; 5.3 explicaţia, conversaţia, eavluare
M. exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, demonstraţia

10. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Vi-  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
neri citire/lectură prin: fișe de lucru independentă,
- Realizarea unui jurnal de lectură pe baza autoevaluare, evaluare în
unui text citit Resurse procedurale: perechi/echipă
- Elemente de meta-învățare (de ce citesc explicaţia, conversaţia
acest text? cu ce scop? ce gândesc în euristică, procedee de citire
legătură cu textul citit? ) activă, selectivă, conştientă,
întrebări reciproce, jurnalul
de lectură

11. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 scrisă. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Luni  Descrierea unei ființe pe baza unui plan din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
Redactarea de
simplu de idei: Colegul meu/ Colega mea fișe de lucru independentă,
- Identificarea unor trăsături fizice și morale mesaje în
autoevaluare, evaluare în
- Alcătuirea unui plan simplu de idei diverse situații Resurse procedurale: perechi/echipă
- Redactarea unei scurte descrieri pe baza de comunicare explicaţia, conversaţia
planului simplu de idei euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
metoda ”Privesc în jurul
cuvântului”

Resurse materiale: manualul

192
tipărit/digital, texte –suport
din manual, fişe de lucru,
M : Fracţii  Fracţii caietul elevului Observarea
comportamentului
 Fracţii subunitare şi echiunitare cu Resurse procedurale: participativ în cadrul orei.
numitorul mai mic sau egal cu 10 explicaţia, conversaţia, Aprecieri verbale
M. M: 2.4; 2.5; exerciţiul, problematizarea,
- Exerciţii de divizare a unui întreg într-un
5.1; 5.2; 5.3 jocul didactic
număr de părţi egale
- Diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ...,
zecime (citire, scriere)
- Reprezentarea intuitivă a unor fracţii
utilizând desene, haşuri

12. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 scrisă. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Marţi  Scrierea paragrafelor în care se folosesc Redactarea de din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
conectorii narativi: mai întâi, apoi, în cele mesaje în fișe de lucru independentă,
din urmă diverse situații autoevaluare, evaluare în
de comunicare Resurse procedurale: perechi/echipă
- Asocierea conectorilor narativi
explicaţia, conversaţia
fragmentelor adecvate: Salata de fructe
euristică , procedee de citire
- Redactarea unui scurt text folosind activă, selectivă, conştientă
conectorii narativi: Mă pregătesc pentru
școală

M: Fracţii

 Fracţii subunitare şi echiunitare cu


numitorul mai mic sau egal cu 10
- Exerciţii de divizare a unui întreg într-un  Fracţii
număr de părţi egale
- Diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., Resurse materiale: manualul

193
zecime (citire, scriere) tipărit/digital, texte–suport Observarea
- Reprezentarea intuitivă a unor fracţii din manual, fişe de lucru, comportamentului
utilizând desene, haşuri caietul elevului participativ în cadrul orei

M. M: 2.4; 2.5; Resurse procedurale:


5.1; 5.2; 5.3 explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

13. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Analiza și aprecierea
3.3; 3.4; 3.6 scrisă. tipărit/digital, texte–suport textelor redactate
Mier-  Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite Redactarea de din manual, caietul elevului,
curi - Formularea de întrebări care vizează mesaje în fișe de lucru, resurse web
descrierea unor experiențe de învățare diverse situații despre viața lui Mihai
comune elevilor (un proiect, o sebare, o de comunicare Eminescu
excursie)
- Redactarea de paragrafe pe baza
conectorilor narativi ”mai întâi”, ”apoi”, ”în
cele din urmă” în scopul prezentării unei
activități realizate de elevi în comun

M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor


Resurse procedurale:
M. 5.1; 5.2; 5.3
- Identificarea şi analiza datelor din ipoteza  Fracţii explicaţia, conversaţia

194
unei probleme euristică , procedee de citire
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în activă, selectivă, conştientă
enunţurile problemei care sugerează
operaţiile matematice studiate Resurse materiale: manualul
- Asocierea rezolvării unor probleme cu tipărit/digital, caietul elevului,
reprezentarea grafică/desen fişe de lucru
- Rezolvarea de probleme prin metoda
mersului invers Resurse procedurale:
- Compunerea de probleme care să se rezolve explicaţia, conversaţia,
prin metoda mersului invers exerciţiul, problematizarea,
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a jocul didactic
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene

Observarea
comportamentului
participativ în cadrul orei.
Completarea fişelor de
lucru

14. L.L.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
scrisă. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Joi 3.1; 3.2; 3.3; - Realizarea unui proiect integrat care vizează Redactarea de din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
3.4; 3.6 legăturile dintre experiențele proprii şi cele mesaje în fișe de lucru, resurse web independentă,
prezentate în textul studiat diverse situații despre viața lui Mihai autoevaluare, evaluare în
de comunicare Eminescu perechi/echipă

Resurse procedurale:
 Fracţii explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă

Resurse materiale: manualul


M: Fracţii Completarea fişelor de
tipărit/digital, caietul elevului,

195
 Scrierea fracţiilor echiunitare şi subunitare fişe de lucru lucru. Verificare selectivă
- Scrierea unor fracţii subunitare pornind de
M: 2.4; 2.5; Resurse procedurale:
la mulţimi de obiecte, de la un desen/
5.1; 5.2; 5.3 explicaţia, conversaţia,
M. reprezentare grafică sau un text exerciţiul, problematizarea,
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor jocul didactic
fracţiilor date
- Determinarea unor fracţii când numărătorul
şi/ sau numitorul îndeplinesc anumite
condiţii
- Completarea numărătorului/ numitorului
unei fracţii cu respectarea unor condiţii date
- Rezolvări de probleme

15. LL.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 (ora de lectură) tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Vi-  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
neri citire/lectură prin: fișe de lucru independentă,
- Citirea unor poezii adecvate autoevaluare, evaluare în
- Căutarea unor cărţi de poezii indicate la Resurse procedurale: perechi/echipă
colţul de lectură al clasei, biblioteca şcolii explicaţia, conversaţia
- Prezentarea unor cărţi de poezii citite euristică, procedee de citire
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului activă, selectivă, conştientă
de lectură
- Identificarea şi analizarea ilustraţiilor care
însoţesc textul unei poezii
Ilustrarea prin desen a unei poezii/strofe

16. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Luni  Transmiterea în scris a unor idei  Textul literar. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Redactarea de mesaje pe baza unor imagini Lectura textului fișe de lucru independentă,
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) autoevaluare, evaluare în
- Prezentarea în scris a unor situații de viață Resurse procedurale: perechi/echipă
explicaţia, conversaţia

196
trăite (absența de la școală în cazul bolii, euristică , procedee de citire
dezamăgirea pe care o aduce un prieten) activă, selectivă, conştientă

M: Fracţii
Resurse materiale: manualul
 Scrierea fracţiilor echiunitare şi subunitare tipărit/digital, fişe de lucru, Observarea
culegeri de exerciţii şi comportamentului
M: 2.4; 2.5; - Scrierea unor fracţii subunitare pornind de
probleme , caietul elevului participativ în cadrul orei
5.1; 5.2; 5.3 la mulţimi de obiecte, de la un desen/
M. reprezentare grafică sau un text  Fracţii Resurse procedurale:
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor explicaţia, conversaţia,
fracţiilor date exerciţiul, problematizarea,
- Determinarea unor fracţii când numărătorul jocul didactic
şi/ sau numitorul îndeplinesc anumite
condiţii
- Completarea numărătorului/ numitorului
unei fracţii cu respectarea unor condiţii date
- Rezolvări de probleme

17. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Textul literar. Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
Marţi  Transmiterea în scris a unor idei literare aprecieri verbale, muncă
- Redactarea de mesaje pe baza unor imagini independentă,
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
- Prezentarea în scris a unor situații de viață explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică , procedee de citire
trăite (absența de la școală în cazul bolii,
activă, selectivă, conştientă,
dezamăgirea pe care o aduce un prieten)
metode ale gândirii critice

197
M: Fracţii

 Compararea fracţiilor subunitare cu acelaşi


numitor
- Compararea unor fracţii cu acelaşi numitor
cu ajutorul unor obiecte familiare sau a unor Resurse materiale: manualul
reprezentări grafice tipărit/digital, fişe de lucru,
 Fracţii culegeri de exerciţii şi
probleme , caietul elevului
M. M: 2.4; 2.5; Observarea
5.1; 5.2; 5.3 Resurse procedurale: comportamentului
explicaţia, conversaţia, participativ în cadrul orei.
exerciţiul, problematizarea, Aprecierea răspunsului
jocul didactic elevilor

18. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Textul literar. Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
Mier-  Transmiterea în scris a unor idei literare aprecieri verbale, muncă
curi - Redactarea de mesaje pe baza unor imagini independentă,
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
- Prezentarea în scris a unor situații de viață explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică , procedee de citire
trăite (absența de la școală în cazul bolii,
activă, selectivă, conştientă,
dezamăgirea pe care o aduce un prieten)
metode ale gândirii critice

M: Fracţii

M: 2.4; 2.5;  Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi

198
M. 5.1; 5.2; 5.3 numitor
- Determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici
Resurse materiale: manualul
sau mai mari decât o fracţie dată
tipărit/digital, fişe de lucru,
- Ordonarea fracţiilor subunitare, folosind  Fracţii culegeri de exerciţii şi Completarea fişelor de
exemple practice din viaţa cotidiană sau probleme, caietul elevului lucru. Autoevaluare
reprezentări grafice
- Intuirea echivalenţei unei fracţii subunitare Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu
exerciţiul, problematizarea,
acelaşi numitor, cu ajutorul unor
jocul didactic
reprezentări grafice sau exemple familiare

19. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Textul literar. Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
Joi  Transmiterea în scris a unor idei literare aprecieri verbale,
- Redactarea de mesaje pe baza unor imagini acordarea de
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) Resurse procedurale: puncte/premii
- Prezentarea în scris a unor situații de viață explicaţia, conversaţia
euristică, procedee de citire
trăite (absența de la școală în cazul bolii,
activă, selectivă, conştientă,
dezamăgirea pe care o aduce un prieten)
chestionarul, evaluarea în
format digital

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de evaluare
M: Fracţii
Resurse procedurale: Aprecierea
 Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi comportamentului
explicaţia, conversaţia,
numitor exerciţiul, autoevaluarea participativ la ore
M:2.4; 2.5; 5.1;
M. - Determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici
5.2; 5.3  Fracţii
sau mai mari decât o fracţie dată
- Ordonarea fracţiilor subunitare, folosind
exemple practice din viaţa cotidiană sau
reprezentări grafice
- Intuirea echivalenţei unei fracţii subunitare

199
cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu
acelaşi numitor, cu ajutorul unor
reprezentări grafice sau exemple familiare

20. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Textul literar. Resurse materiale: fișe de Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 Lectura textului evaluare individuală și colectivă,
Vi-  Transmiterea în scris a unor idei aprecieri verbale,
neri - Redactarea de mesaje pe baza unor imagini Resurse procedurale: evaluarea pe bază de
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) explicaţia, conversaţia criteriile specifice evaluării
- Prezentarea în scris a unor situații de viață euristică , procedee de citire naționale la clasa a IV-a
activă, selectivă, conştientă
trăite (absența de la școală în cazul bolii,
dezamăgirea pe care o aduce un prieten)

21. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Luni  Transmiterea în scris a unor idei  Textul literar. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Redactarea de mesaje pe baza unor imagini Lectura textului fișe de lucru independentă,
(paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) autoevaluare, evaluare în
- Prezentarea în scris a unor situații de viață Resurse procedurale: perechi/echipă
explicaţia, conversaţia
trăite (absența de la școală în cazul bolii,
euristică , procedee de citire
dezamăgirea pe care o aduce un prieten)
activă, selectivă, conştientă

M: Fracţii

 Să exersăm!
- Exerciţii şî probleme diverse cu fracţii

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru, Observarea
 Să exersăm! comportamentului
M: 2.4; 2.5; culegeri de exerciţii şi

200
M. 5.1; 5.2; 5.3 probleme , caietul elevului participativ în cadrul orei

Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

22. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Să exersăm! Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
Marţi  Să exersăm! literare aprecieri verbale, muncă
independentă,
Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
metode ale gândirii critice

M: 2.4; 2.5; M: Fracţii  Evaluare


5.1; 5.2; 5.3 Resurse materiale: manualul
 Evaluare tipărit/digital, fişe de lucru, Completarea fişelor de
M.
culegeri de exerciţii şi evaluare
probleme , caietul elevului

Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

23. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Evaluare Resurse materiale: resurse Completarea fişelor de
3.3; 3.4; 3.6 web, enciclopedii, dicționare evaluare
Mier-  Evaluare literare
curi
Resurse procedurale:

201
explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă, Completarea fişelor de
metode ale gândirii critice lucru. Autoevaluare

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de lucru,
culegeri de exerciţii şi
M: Fracţii  Vreau să ştiu
probleme, caietul elevului
mai mult!
M: 2.4; 2.5;  Vreau să ştiu mai mult!
Resurse procedurale:
5.1; 5.2; 5.3 - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în
M. explicaţia, conversaţia,
funcţie de rezultatele obţinute la test
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic

24. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Vreau să ştiu Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 mai mult! web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
Joi  Vreau să ştiu mai mult! literare aprecieri verbale,
- Activităţi de dezvoltare/remediere în funcţie acordarea de
de rezultatele obţinute la test Resurse procedurale: puncte/premii
explicaţia, conversaţia
euristică, procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
chestionarul, evaluarea în
format digital

Resurse materiale: manualul


tipărit/digital, fişe de evaluare

Resurse procedurale: Completarea fişelor de


M: Fracţii lucru
 Vreau să ştiu explicaţia, conversaţia,
M:2.4; 2.5; 5.1;  Vreau să ştiu mai mult! mai mult! exerciţiul, autoevaluarea
M. 5.2; 5.3 - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în
funcţie de rezultatele obţinute la test

202
25. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse  Textul literar Resurse materiale: fișe de Observarea sistematică
3.3; 3.4; 3.6 (oră de lectură) evaluare individuală și colectivă,
Vi-  Formarea şi dezvoltarea competenţelor de aprecieri verbale,
neri citire/lectură prin: Resurse procedurale: evaluarea pe bază de
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru explicaţia, conversaţia criteriile specifice evaluării
copii euristică , procedee de citire naționale la clasa a IV-a
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de activă, selectivă, conştientă
lectură al clasei, biblioteca şcolii
- Prezentarea unor cărţi citite
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului
de lectură

Unitatea de învăţare VII

Perioada: S10–S18 (9 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale


Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice
şi procedurale

1. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte-suport din manual  Intuirea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.3; 2.4; 25; claselor tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Luni 4.3; 4.4; 4.5  Substantivul. Substantive care denumesc morfologice. din manual, caietul elevului autoevaluare,
un singur/ mai multe obiecte. Genul Substantivul interevaluare
substantivelor Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia Aprecierea textului
- Exerciţii de identificare a substantivelor într-
euristică, procedee de citire redactat în funcție de
un text
activă, selectivă, conştientă, criterii specifice (temă
- Exerciţii de recunoaştere a substantivelor organizatori grafici, abordată, părțile unei
după număr/ ceea ce denumesc brainstorming, exercițiul de compuneri, ordonarea
- Exerciţii de pronunţare/ scriere corectă a redactare logică și coerentă a
unor substantive enunțurilor, utilizarea

203
- Completarea unor enunţuri/ texte lacunare expresiiilor artistice,
cu substantive așezarea texului în pagină
- Completarea unor tabele cu substantive lizibilitatea, ortografia și
punctuația, originalitatea)

M: Elemente intuitive de geometrie Observarea sistematică


Resurse materiale: manualul individuală și colectivă,
tipărit/digital, fişe de lucru,
 Localizarea unor obiecte autoevaluare,
culegeri de exerciţii şi interevaluare
- Observarea planului clasei și legenda cu probleme, caietul elevului,
semne și simboluri convenționale. Stabilirea trusa de geometrie
valorii de adevăr a unor enunțuri legate de
planul clasei Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
M: 1.1; 1.2; - Realizarea planului unei camere de copil  Elemente
exerciţiul, problematizarea,
3.1; 3.2; 5.1; după indicații precise și legendă prestabilită intuitive de
M. demonstrația, jocul didactic
5.2; 5.3 - Poziționarea unor elemente în rândurile și geometrie
coloanele unui tabel
- Stabilirea coordonatelor pieselor de șah
poziționate pe o tablă de șah

2. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte-suport din manual  Intuirea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.3; 2.4; 25; claselor tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Marţi 4.3; 4.4; 4.5  Substantivul. Substantive care denumesc morfologice. din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
un singur/ mai multe obiecte. Genul Substantivul
substantivelor Resurse procedurale: Aprecierea textului
explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
- Exerciţii de identificare a substantivelor într-
euristică, procedee de citire criterii specifice (temă
un text
activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
- Exerciţii de recunoaştere a substantivelor organizatori grafici, compuneri, ordonarea
după număr/ ceea ce denumesc brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
- Exerciţii de pronunţare/ scriere corectă a redactare enunțurilor, utilizarea
unor substantive expresiiilor artistice,
- Completarea unor enunţuri/ texte lacunare așezarea texului în pagină

204
cu substantive lizibilitatea, ortografia și
- Completarea unor tabele cu substantive punctuația, originalitatea)

Observarea sistematică
individuală și colectivă,
autoevaluare,
Resurse materiale: manualul interevaluare
tipărit/digital, fişe de lucru,
M: Elemente intuitive de geometrie culegeri de exerciţii şi
probleme, caietul elevului,
 Punct, linie dreaptă, semidreaptă, segment trusa de geometrie
de dreaptă
Resurse procedurale:
- Asocierea noțiunilor corecte cu elementele
explicaţia, conversaţia,
geometric date (punct, dreaptă etc.)  Elemente
exerciţiul, problematizarea,
- Identificarea semidreptelor într-un desen intuitive de
M: 1.1; 1.2; demonstrația, jocul didactic
geometrie
3.1; 3.2; 5.1; complex
M. 5.2; 5.3 - Exerciții de construcție a unor segmente de
dreaptă. Utilizarea instrumentelor de
geometrie în exerciții de construcție
- Identificarea instrumentelor necesare
efectuării măsurărilor
- Pozițiile unei drepte/ semidrepte. Exerciții
de construcție

3. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte-suport din manual  Intuirea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.3; 2.4; 25; claselor tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
Mier- 4.3; 4.4; 4.5  Substantivul. Substantive care denumesc morfologice. din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
curi un singur/ mai multe obiecte. Genul Substantivul
substantivelor Resurse procedurale: Aprecierea textului
explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
- Exerciţii de identificare a substantivelor într-

205
un text euristică, procedee de citire criterii specifice (temă
- Exerciţii de recunoaştere a substantivelor activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
după număr/ ceea ce denumesc organizatori grafici, compuneri, ordonarea
- Exerciţii de pronunţare/ scriere corectă a brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
unor substantive redactare enunțurilor, utilizarea
- Completarea unor enunţuri/ texte lacunare expresiiilor artistice,
așezarea texului în pagină
cu substantive
lizibilitatea, ortografia și
- Completarea unor tabele cu substantive
punctuația, originalitatea)

Observarea sistematică
individuală și colectivă,
autoevaluare,
interevaluare

M: Elemente intuitive de geometrie


Resurse materiale: manualul
 Linie frântă. Linie curbă tipărit/digital, fişe de lucru,
- Jocuri de identificare a liniei frânte și curbe culegeri de exerciţii şi
- Asocierea unor desene cu linia frântă/ curbă probleme, caietul elevului,
trusa de geometrie
- Completarea tabelară cu informații
observate într-un desen (numărul de Resurse procedurale:
segmente, poziția segmentelor) explicaţia, conversaţia,
- Argumentarea unei păreri personale exerciţiul, problematizarea,
M: 1.1; 1.2; folosind limbajul matematic adecvat și  Elemente demonstrația, jocul didactic
3.1; 3.2; 4.1; intuitive de
noțiunile specifice
4.2; 5.1; 5.2; geometrie
5.3

M.

4. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte-suport din manual  Intuirea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.3; 2.4; 25; tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,

206
Joi 4.3; 4.4; 4.5  Substantivul. Substantive care denumesc claselor din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
un singur/ mai multe obiecte. Genul morfologice.
Substantivul Resurse procedurale: Aprecierea textului
substantivelor
explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
- Găsirea substantivelor cu sens asemănător/ euristică, procedee de citire criterii specifice (temă
opus celor date activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
- Exerciţii de grupare/ clasificare/ ordonare a organizatori grafici, compuneri, ordonarea
unor substantive brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
- Exerciţii de despărţire în silabe a unor redactare enunțurilor, utilizarea
substantive expresiiilor artistice,
- Exerciţii de schimbare a numărului unor așezarea texului în pagină
substantive lizibilitatea, ortografia și
Resurse materiale: manualul punctuația, originalitatea)
- Alcătuirea unor propoziţii cu substantive tipărit/digital, fişe de lucru,
date culegeri de exerciţii şi
- Realizarea acordului gramatical probleme, caietul elevului,
- Exerciţii de transformare a altor părţi de trusa de geometrie Observarea sistematică
vorbire în substantive