ȘCOALA POSTLICEALĂ

SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumător,

Cnd!dt,

"#$%
&'E'G' “ED(CATION” ) &ILIALA DORO*OI
1
 ȘCOALA POSTLICEALĂ

ÎNGRI+IREA PACIENT(L(I C(
CIROZĂ *EPATICĂ

"#$%

2
 MOTTO

“Dă bolnavilor știința și talentul tău dar nu uita

dragostea și compasiunea.”

(T. Ghițescu)

C(PRINS
AG!"#$T........................................................................................................%

&
'T'*...............................................................................................................+
*A,'T-!- ' DAT# G#$#A-# D#,# /A-0....................................11
1.1. ,##$TA#A $Ț'!$'- D# A$AT"'# Ș' ''-G'# A
A,AAT!-!' A#*TAT..............................................................................11
1.2. A$AT"'A Ș' ''-G'A '*AT!-!'..........................................13

1.2.1.
1.2.2. '$TD!*##..............................................................................13
A$AT"'A "-G'*0 A '*AT!-!'..............................13
1.2.&. T!*T!A '*AT!-!'.............................................................14
1.2.3. 5A*!-A'AȚ'A '*AT!-!'...................................................1+
1.2.6. '$#5A7'A '*AT!-!'................................................................1+
1.2.%. ''-G'A '*AT!-!'...............................................................18
*A,'T-!- '' ,##$TA#A T##T'*9 A /-''...............................21
2.1. D#'$' Ț'# (G#$#A-'T9 Ț') ..............................................................21
2.2. #T',ATG#$'#...................................................................................22
2.&. A$AT",AT-G'#........................................................................23
2.3. '',AT-G'#..................................................................................26
2.6. '",T"AT-G'#............................................................................28
2.%. *-A''*A#A *'#'.....................................................................&1
2.4. #:,-A' D'AG$T'*#................................................................&&
2.+. D'AG$T'*!- *'#-.............................................................&%
2.8. #5-! Ț'# Ș' *",-'*A Ț'' ...............................................................&4
2.1;. TATA"#$T!- *'#'..................................................................3;
2.1;.1. TATA"#$T!- "#D'*A- < D'#TA.....................................3;
2.1;.2. TATA"#$T!- *='!G'*A-..........................................32
2.1;.&. TATA"#$T!- *",-'*A Ț''- ....................................32
2.1;.3. ,G$T'*!- *'#'.....................................................3&
*A,'T-!- ''' -!- A'T#$T#' "#D'*A-# >$ >$G'?'#A
/-$A5'- *! *'0 =#,AT'*0 >$G'?'' G#$#A-#............36
*A,'T-!- '5 ,AT'*',A#A A'T#$T#' "#D'*A-# -A
'$T#5#$7'' A!T$"# @' D#-#GAT#..............................................34
3.1. ,AT'*',A#A A'T#$T#' "#D'*A-# -A A*T# D#
'$5#T'GA7'# @' TATA"#$T................................................................6;
3.2. T#=$'*A ,!$*Ț'#' A/D"'$A-# (,AA*#$T#A) ................62

3
*A,'T-!- 5 >$G'?'' ,#*''*#..........................................................64
*A!- '.........................................................................................................68
*A!- ''........................................................................................................42
*A!- '''.......................................................................................................+1
*A,'T-!- 5' #D!*A7'# ,#$T! 0$0TAT#......................................8+

*$*-!''.....................................................................................................1;;
/'/-'GA'#...............................................................................................1;2

ARG(MENT

Alegerea acestei teme nu a ost BntCmplătoare ci s<a datorat caEuisticii

variate de ciroEe hepatice BntClnite Bn spitale și chiar Bn amilie surprinECndu<mă

6
recvența din ce Bn ce mai mar e a uneia di ntre aec țiunile g rave cronice ale
icatului.
Acest lucru se BntCmplă datorită negliFării stării de sănătate de către multe
persoane prin alimentație gre șita administrarea intempensivă a medica ției cu
agresivitate hepat ică a netratării sau tratări i incorecte a bolilor inec țioa se.
/ineBnțeles că nu Bi putem invinui pe cei cu ciroEe genet ice biliare sau
congestive.
dată instalată boala (pacientul ală prin controale BntCmplătoare sau prin
preEentarea la medic cu o anumită simptomatologie) bolnavii trec prin & stadii
(dupa teoria lui #agle)
1. $egarea realită ții (pacientul stă nemi șcat umblă ără țintă)
2. Disperare (teamă vinovăți e rustrare depresie)

&. Acceptare (recunoaște inevitabilitatea pierderii și Bși reorganiEeaEă viața).

unt caEuri Bn care pa cien ții apeleaEă la HarmeceH și HvrăFitoriiH sau tot
elul de practici iluEorii Bn speran ța că aceste ac țiuni vor i mai eicace decCt
tratamentele medicale. *u toate eorturile depuse de medici ace știa nu pot
obține t ratarea ciroEelor moartea survenind prin apari ția complicațiilor. Dar de
cCțiva ani mai eIistă o șa nsă transplantul hepatic. *ei care au avut norocul să
beneicieEe de acesta Bși pot prelungi viațacu anumite controale periodice Bnsă
pentru ceilal ți rămCne speranța ameliorării simptomatologiei și BntCrEierea pe cCt
posibil a complicațiilor cu aFutorul colectivului medical.
$e rămCne speranța unor noi descoperiri Bn domeniul medicinei prin
care acesta aec țiune a icatului să poată i vindecabilă Bn totalitate.
HAsistenta medicală are datoria morală de a Bntre ține speranța dar este
neindicat Bn a cultiva speran țe d eșarteH. (,A-G "A'A)
H>n casa iecarui om se ală cCte o cutie a ,andorei care păstreaEă
nealterată speranța ca pe cel din urm ă dar lăs at omului pe pămCnt. #a are
uncție in strumentală Bn căutarea HbineluiH pierdut și oricCt de absurde ar i
miFloacele olosite pentru Bndeplinirea speranței omul nu va Bnceta nici o clipă
să le BntrebuințeEe. *ăci ceea ce pare aberant celui sănătos și ericit poate i

%
undament al speranței pentru cel bolnav sau lovit de soartă. peran ța este atCt
de importantă ca ără ea s<ar schimba chiar cadru l eIisten țial umanH.

ISTORIC

*iroEa hepatică este o boală cunoscută Bncă din antichitate. >n secolul al
''<lea B.e.n. Areteus din *apadochi a descris multe din trăsăturile chimice ale
ciroEei hepatice pe care o numeste HsJillosH. Dar abia Bn 1%+6 este comunicat

4
primul caE chimic de ciroEă hepatică (/roKn Anglia). >n 148& se ace legătura
cauEală dintre consumul de alcool și ciroEa hepatică concomitent cu descrierea
icatului cirotic (/aille).
Denumirea de ciroEă a ost introdusă de -acrence Bn 1818. #a derivă din
grecescul HJillJosH care Bnseamnă galben<portocaliu și care se reeră la
granulațiile de culoare observate pe supraa ța icatului.
,e lCngă alcool eIistă actori multipli ce determină această boală virusuri
toIine și medicamente boli imunologice boli metabolice și al ți actori.
#voluția ciroEei este impreviEibilă de cele mai multe ori progresivă
agravată de complica ții redutabile. Descoperirea tardivă a bolii și diicultă țile
terapeutice ac ca prognosticul ciroEei să ie reEerv at. Astel pacien ții la care
este asociată și ascita nu trăiesc mai mul t de 6 ani iar cei la care boala s<a

descoperit Bn prima aEă pot supravie țui și 2; ani.

Diagnosticul de ciroEă hepatică se ace pe baEa datelor chimice iș
eIplorărilor de laborator. Diagnosticul complet trebuie să includă etiologia
bolii aspectul bolii aspectul morologic gradul disuncției hepatice gradul
hipertensiunii portale eIisten ța complica țiilor clasa child eIisten ța bolilor
asociate. #Iamenele paraclinice pentru conirmarea diacnosticului sunt
ecograia abdominală biopsia hepatică esoagoscopia.
ata supraviețuirii bolnavilor cu ciroEă hepatică și ascită dupa 6 ani de la
stabilirea diagnosticului este Bn medie de 6 L 4M.
,rognosticul și evolu ția bolii nu pot i apreciate pe baEa unu i singur
parametru pentru că acestea depind de o serie de variabile etiologia stadiul
evolutiv al bolii preEen ța unor complica ții răspunsul la tratament.
*iroEa hepatică are o serie de complica iiț maFore care pun via aț
pacientului Bn pericol encealopatia portosistemica hemoragia digestivă
superioară peritonita bacteria nă spontană insuicien ța renală adenocarcinomul
hepatic.
,roilaIia ciroEelor constă Bn tratarea corectă a hepatitelor epidemice și a
celor cronice cu dispensariEare Bndelungată combaterea actorilor susceptibili să

+
Bmbolnavească icatul tratarea la timp și corectă a bolilor care avor iEeaEă
hepatopatiile cronice. ,roilaIia complica țiilor are de asemenea o importan ță
deosebită ea iind realiEată prin combaterea cauEelor declan șatoare de
complicații. Tratamentul urmăre ște suprimarea cauEelor combaterea procesului
inlamator și a reac țiilor imunologice Bn eIces stimularea regenerării hepatice și
prevenirea complicațiilor. Tratamentul va i individualiEat compleI metodic
sistematiEat. >n ciroEele decompensate repaosul la pat e obligatoriu iar Bn cele
compensate relativ pCna la 13 ore pe Ei.
,acientii cu ciroEă vor i spitaliEa ți la interval de 3 L 6 luni pentru a
aprecia evolu ția bolii daca pacientul a urmat sau nu prescrip iile
ț iș
recomandările medicale ăcute la spitaliEarea anterioară sau dacă apar
complicații.

#chipa de BngriFire are un rol deosebit deoarece ea trebuie să educe

pacienții să respecte un regim igieno<dietetic adecvat să respecte orarul de
odihnă să nu ac ă eorturi iEice și psihice deosebite pentru a preveni apari ția
complicațiilor sau a bolilor supraadăugate.
!n alt lucru deosebit de important este și acela că pacientul nu trebuie să
consume alcool sau alte subst an țe toIice medicamentoase deoarece acestea
agraveaEa evoluția bolii.
,rincipiul undamental reeritor la ciroEa hepatică este proilaIia sau
prevenirea acesteia prin menținerea unui regim adecvat de viață ără abuEuri și
prin tratarea corectă a tuturor aec țiunilor hepatice.

8
 PARTEA GENERALĂ

CAPITOL(L I DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. ,##$TA#A $ Ț'!$'- D# A$AT"'# Ș' ''-G'# A

A,AAT!-!' A#*TAT
Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca uncNii
principale digestia Oi absorbNia principiilor alimentare Oi totodată eliminarea
reEiduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate.
Aparatul digestiv este alcătuit din tubul digestiv Oi glandele aneIe.
Tubul digestiv este ormat din următoarele segmente cavitate bucală
aringe esoag stomac intestinul subNire Oi intestinul gros.

1;
 Cavitatea bucală este porNiunea iniNială a tubului digestiv. uperior este
delimitată de bolta palatină inerior de planOeul bucal lateral de obraFi anterior
de buEe Oi posterior se continuă cu aringele. #ste căptuOită de mucoasa bucală
iar Bn interiorul ei se ală cele două arcade dentare Oi limba care este un organ
musculo<ibros situat posterior.
uncNiile pe care le BndeplineOte cavitatea bucala sunt uncNia de
masticaNie Bnceputul digestiei glucidelor uncNia de onaNie uncNia receptoare
uncNia de apărare Oi uncNia iEionomică.
Faringele este un organ care aparNine atCt aparatului digestiv cCt Oi
aparatului respirator. e ală situat Bn partea posterioară a cavităNii bucale.
uncNiile aringelui sunt conducere a bolului alimentar către esoag Oi
uncNia de apărare Bmpotriva inecNiilor care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe

cale respiratorie.
Esofagul este un organ musculo<membranos tubular care ace legătura
Bntre aringe Oi stomac. >ncepe la nivelul vertebrei a 4<a cervicală Oi se termină Bn
dreptul vertebrei a 11<a toracală. #ste lung de 26 L &; cm Oi are un calibru care
variaEă Bntre 1; L 22 cm. /olul alimentar este condus din aringe Bn esoag prin
releIul de deglutiNie. ,rin coordonare nervoasă musculatura ormeaEă unde
contractile care Bmping bolul spre stomac.
Stomacul este un organ musculo<glandular este segmentul tubului
digestiv situat Bntre esoag Oi intestinul subNire. orma lui este asemănătoare cu
cea a literei P?”. tomacu l Bncepe de la cardia apoi urmeaEă orniIul porNiunea
verticală care este corpul stomacului se continuă cu antrul piloric Oi se termină
cu oriiciul piloric.
tomacul are uncNie motorie Oi uncNie secretorie.
Intestinul subţire Bncepe la pilor Oi se termină la nivelul valvulei ileo<
cecale. #l are trei segmente duoden FeFun Oi ileon.
Duodenul are orma unei potcoave și i se descriu 3 porNiuni
< prima porNiune bulbul duodenal;
< a doua porNiune descendentă;

11
 < a treia porNiune orizontală;
< a patra porNiune ascendentă;
Duodenul are două uncNii principale secretorie Oi motorie.
Jejuno  ilionul are un calibru mai mic Oi umple cea mai mare parte a
cavităNii peritoneale. "ucoasa ormeaEă cute circulare Oi nenumărate viloEităNi
intestinale realiECnd o supraaNă enormă cu mare rol Bn absorbNia intestinală.
?eFuno<ilionul are trei uncNii motorie secretorie Oi de absorbNie.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv. #l Bncepe de la
valva ileo<cecală Oi se termină cu anusul. -ungimea lui variaEă Bntre 16 L & m.
'ntestinul gros este BmpărNit Bn următoarele segmente cecul colonul ascendent
colonul transvers colonul descendent colonul sigmoid Oi rectul.
Cecul este situat Bn osa iliacă dreaptă Oi are un grad de mobilitate.

Colonul ascendent continuă cecul Oi este situat Bn lancul drept urcCnd

vertical pCnă la partea inerioară a icatului.
Colonul transvers este situat oriEontal.
Colonul descendent se ală Bn lancul stCng pCnă la nivelul crestei iliace.
Colonul sigmoid continuă colonul descendent situat Bn osa iliacă stCngă
Oi Bn pelvis are orma literei P”.
!ectul este situat Bn pelvis Oi este porNiunea terminală. e Bntinde de la
unghiul recto< sigmoidian pCnă la anus.
Intestinul gros are uncNie de motricitate secreNie Oi absorbNie. ecreNia
intestinului gros se reEumă la mucus. uncNia de absorbNie este mai redusă Oi se
eIercită mai ales la nivelul cecului Oi al ascendentului.
Glandele anexe ale aparatului digestiv sunt glandele salivare icatul Oi
pancreasul.
"landele salivare secretă saliva pe care o varsă prin canale Bn cavitatea
bucală. Glandele salivare sunt 2 parotide sublinguale Oi submaIilare situate Bn
vecinătatea cavităNii bucale cu care comunică prin canalele eIcretoare. #le sunt
glande de tip tubulo<acinos. >n parotide predomină celule seroase ce secretă

12
produs apos Bn sublinguale celule mucoase iar Bn submaIilare ambele tipuri de
celule astel se eIplică dierenNa dintre secreNiile lor.
'nervaNia glandelor salivare provine din pleIul cervical iar cea
parasimpatică din nervii aciali (pentru glandele submaIilare Oi sublinguale) Oi
glosoaringieni (pentru parotide).
#ancreasul este glandă miItă situată retroperitoneal Bnapoia stomacului
avCnd o poEiNie transversală. ,ancreasului i se descriu un cap situat Bn potcoava
duodenală un corp Oi o coadă.
,ancreasul eIocrin are o structură tubulo<acinoasă ramiicată
asemănătoare glandelor salivare. *elulele acinilor pancreatici secretă sucul
pancreatic care este colectat Bn două canale mari (capul) principal (Qirsung)
care se deschide Bmpreună cu coledocul Oi un canal accesor (antorini) care se

dechide Bn canalul Qirsung sau Bn duoden.

1.2. ANATOMIA ȘI &IZIOLOGIA &ICAT(L(I

$'"'$' Introdu-.r.

&!-tu/ .0t. -./ m! mr. or1n d!n -or2' Or1 n 2/!n d. -on0!0t.n ță
3.rmă, 3!-tu/ -4ntr.șt. / du/t $"##5$%## 1 -u 60./. 1o/!t.' E0t. 0!tut 7n
/o8 0u9d!3r1mt!-ă ș! 2rt. !nt.rnă  :!2o-ondru/u! 0t4n1'
icatul Bncepe să uncNioneEe din luna a '5<a a vieNii intrauterine.
DeEvoltarea icatului este enormă organul repreEentCnd Bn această aEă 1;M din
greutatea corporală pentru că la naOtere să repreEinte numai 6M din greutatea
noului nascut.
*reOterea icatului are loc Bn meEogastrul ventral Bn porNiunea sa cranială
prin trabecule epiteliale numite cilindri hepatici. Aceste celule vor orma
hepatocitele iar spaNiile dintre ele vor i umplute de vase sanguine care vor

1&
orma sinusoidele. După naOtere creOterea icatului continuă dar proportional
mult mai puNin decCt restul organelor abdominale.
icatul este unic Bntre organele corpului uman datorită capacitaNilor sale
de regenerare de reintregire a celulelor ce au ost distruse de o boală sau de o
leEiune pe termen scurt. Dar dacă icatul sueră leEiuni repetate pe termen lung
modiicările devin ireversibile intererCnd cu uncNia acestuia iind un organ
oarte activ cand el este bolnav Bntregul corp sueră.
$'"'"' Antom! mor3o/o1!-ă  3!-tu/u!
icatul uman este un organ de culoare roOu<caramiEiu care se ală
localiEat Bn cavitatea abdominala la nivelul hipocondrului drept dar se Bntinde Oi
Bn epigastru și chiar Oi Bn hipocondrul stCng.
-a un adult sănătos greutate a icatului variaEă Bntre 16;;<14;; g ceea ce

repreEintă circa 1R3; din greutatea totală a corpului.

icatul este proteFat de carcasa cartilaginoasă a coastelor și este menNinut
Bn poEiNie prin urmatoarele miFloace de iIare
1. -igamentul alciorm de legătură cu peretele abdo minal Oi diaragm pe aNa
superioară
2. -igamentul rotund de legătură cu peretele abdominal la partea anteri oară a
OanNului antero<posterior stCng
&. -igamentul coronar de legătur ă cu diaragmul pe aNa posterioa ră
3. #piploonul gastro<hepatic sau ligamentul hepato<esoago<gastro duodenal
6. 5ena cavă inerioară
%. /reOa abdominală
4. ,ediculul hepatic.
icatul are o orma neregulată ce poate i asemănată cu un ovoid cu aIul
cel mai mare Bndreptat transversal iar eItremitatea cea mai voluminoasă
Bndreptată spre dreapta. icatul are urmatoarele dimensiuni diametrul
transversal de 2+ cm diametrul antero<posterior de 1+ cm Oi + cm grosime.
icatului i se descriu 2 eNe

13
a. aNa antero<superioară (superioară) rotunFită este Bmpăr țită de către
ligamentul alciorm (o cută peritoneală care leagă icatul de diaragm) Bn
două părNi inegale lobul drept mai mare Oi mai conveI Oi lobul stCng mai mic
și aproape plan.
Această aNă a icatului vine Bn contact cu diaragmul Oi prin intermediul
acestuia cu pleura plămCnii pericardul Oi inima.

a$ Ficatul  fa ța superioară
b. aNa postero<inerioară (inerioară) sau viscerală care priveOte Bn Fos Bnapoi
Oi la stCnga se ală Bn raport cu stomacul duodenul colonul rinichii Oi
glanda suprarenală dreaptă.
Această aNă este străbătută de & Oanturi care Bmpreună descriu litera P=”
Oi anume
 OanNul longitudinal al icatului (situat mai spre stCnga) este OanNul venei
ombilicale și al canalului venos. ,oEiNia sa corespunde destul de eIact cu
linia de inserNie hepatică a ligamentului suspensor Oi contribuie Bmpreună cu
acestea la delimitarea celor doi lobi hepatici lobul drept Oi lobul stCng
 OanNul veEiculei biliare Oi al venei cave este situat la % L 4 cm spre dreapta

de OanNul precedent Oi este repreEentat de depresiuni ce găEduiesc

ormaNiunile respective. #ste mai puNin adCnc decCt OanNul venei ombilicale Oi
al canalului venos Oi este situate Bn plină masă a lobului drept

16
 b$ Ficatul  fa ța inferioară
 OanNul transvers sau hilul icatului care uneOte cele două OanNuri longitudinale.
Acesta este hilul hepatic Oi apare ca o eIcavaNie largă Oi proundă care
măsoară % L + cm lungime și 2 < 26 cm lăNime. ,e aici intră artera hepatică
vena portă ilete nervoase Oi ies din icat canalele biliare vase limatice. >n
hil se mai găsesc Oi glanglioni limatici ce se alătură preerenNial
ramiicaNiilor venei porte.
Aceste trei OanNuri Bmpart aNa inerioară a icatului Bn patru lobi
< lobul pătrat < situat Bnaintea OanNului transvers Bntre OanNul venei ombilicale

Oi veEicula biliară
< lobul Spiegel < se găseOte Bnapoia sanNului transvers
< lobul st%ng &i lobul drept < de o parte Oi de alta a OanNurilor antero<posterioare.
$'"';' Stru-tur 3!-tu/u!
icatul preEintă două BnveliOuri
• un BnveliO seros care BnveleOte tot icatul cu eIcepNia unei benEi transversale
la nivelul supraeNei superioare unde icatul este aderent direct la diaragm
• un BnveliO repreEentat de capsula Glisson care acoperă icatul Oi intră la
nivelul hilului Bn interiorul organului de<a lungul vaselor Oi căilor biliare.
-obul hepatic este ormat din

1%
 celulele hepatice (hepatocitul este unitatea morouncNională a icatului)
 capilare sinusoide care provin din capilariEarea venei perilobulare
 vena centrolobulară spre care converg sinusoidele
 canaliculele biliare intralobulare.
*elulele hepatice sunt dispu se Bn spa țiu sub orma unor plăci sau lame 
Bntre care se delimiteaEă spaNii Bn care se găsesc capilare sinusoidale. >n
grosimea unei lame Bntre hepatocite adiacente se ormeaEă canaliculele biliare
intramoleculare. *analiculele biliare repreEintă porNiunea iniNială a căilor biliare
intrahepatice. #le se continuă cu canale din ce Bn ce mai mari astel prin
intermediul pasaFelor =ering (colangiole) canaliculele biliare se unesc ormCnd
canalele perilobulare al caror diametru atinge 3;<%; microni. -a conluenNa
dintre mai multe canale perilobulare iau naOtere canalele interlobulare a căror
lărgime este Bntre %; L 2;; microni. #le se continuă cu canale biliare din ce Bn ce
mai mari (canale biliare segmentare) al caror diametru este cuprins Bntre 2;; L
6;; microni.
5ena perilobulară de la nivelul spaNiului portal patrunde Bn lobul hepatic Oi
ormeaEă sinusoidul hepatic Bn alcătuirea cărora se găsesc celule endoteliale și
celulele Super.
>nainte de a orma sinusoidul ramura perilobulară a venei poate preEenta

un sincter muscular numit sincter de intrare.

amura perilobulară a arterei hepatice după ce dă ramuri care
vasculariEeaEă elementele spaNiului portal pătrunde Oi iese Bn lobul Oi se
Bndreaptă spre sinusoidul hepatic Bn care se termină. -a locul de pătrundere Bn
sinusoid eIistă un sincter muscular arterial. inusoidul lobului hepatic
repreEintă deci locul de FoncNiune al sCngelui arterial adus de artera hepatică cu
sCngele portal adus de vena portă. Aceste sinctere menNionate repreEintă un
sistem de reglaF a luIului sangvin la nivelul icatului pe de o parte iar pe de altă
parte de egaliEare a presiunii sCngelui mai mare Bn sCngele arterial Oi mai mică
Bn sCngele portal necesară amestecului de sCnge arterial cu cel portal.

14
 5enele centrolobulare părasesc lobul pe la baEa lor Oi devin vene
sublobulare (coletoare). #le se unesc Oi ormeaEă venele hepatice (2<&) care sunt
tributate venei cave inerioare. #le părăsesc icatul la nivelul marginii
posterioare.
$'"'<' V0-u/r!=ț! 3!-tu/u!
#ste realiEată de artera hepatică care aduce sCng ele arterial și de vena
portă care aduce sCnge venos uncNional.
Cngele pleacă de la icat prin venele suprahepatice care colecteaE ă tot
sCngele din acest organ Oi Bl varsă Bn vena cavă inerioară. 5asele limatice se
adună Bntr<o reNea subseroasă care aFunge la ganglionii sternali mediastinali
anteriori pancreaticolienali cu lima colectată de pe aNa inerioară Oi din
limaticele septurilor intrahepatice.

$'"'%' In.r6>! 3!-tu/u!

$ervii icatului provin din pleIul hepatic ormat din ibre simpatice ce ies
din ganglionul celiac Oi din ibre parasimpatice ce se desprind din ambii nervi
vagi. inapsa ibrelor simpatice este Bn ganglionul celiac.
e disting două pleIuri nervoase distincte
 anterior (provine din partea stangă a pleIului celiac Oi realiEeaEă o reNea Bn
Furul arterei hepatice medii inervCnd icatul stCng)
 posterior (provine din partea dreaptă a trunchiului celiac Oi inerveaEă icatul
drept iind alcătuit din & sau 3 trunchiuri nervoasebine individualiEate).
$'"'?' &!=!o/o1! 3!-tu/u!
icatul are o mare capacitate de regenerare demonstrate prin aptul că
după o hepatectomie par țială regenerarea Bncepe după 23 de ore atinge maIim ul
Bn 3 L 6 Eile și se termină Bn 13 Eile. unc țiile lui sunt multiple iind Bndeplinite
la nivelul hepatocitului. $u voi aminti decCt unc țiile lui principale.
unctiile metabolice se eIercitU Bn metabolismul glucidic proteic și
mineral. >n metabolismul glucidic icatul intervine Bn osorilarea iș
polimeriEarea glucidelor Bn glicogen asigurCnd reEerve de glucoEa și menținerea
hemeostaEei glicemice. -a nevoie abrică glucoEa din proteine și grăsimi

1+
(gliconeogeneEa). >n metabolismul proteic icatul are unc ieț
proteinoormatoare și de echilibru proteic uncție ureogenă. intetiEeaEă
albumina 4;M din V<globuline 6;M din W<globuline protrombina iș
ibrinogenul cataboliEeaEă nucleoproteinele. >n metabolismul lipidelor intervine
Bn abs orb ția gră similor și Bn os arilarea lor Bn sin teEa și Bn est eriicarea
colesterolului Bn sinteEa lipoproteinelor osolipidelor și trigliceridelor. >n
metabolismul mineral ac ționeaEă prin depoEitarea ierului și a cuprului și
intervine Bn reparti țiaș apei ț i a electroli ilor
ș (ionii de $a S i *l).
uncția bil iarU comportU
ș țsecre ia i eIcre ia bil ei cu rol important Bn
digestiaț și absorb iaț grăsimilor Bn absorb ia vitaminelor
ș liposolubile (A D # i
S) Bn absorb ția ierului și a calciului alimentar. /ila se varsU Bn inte stine Bn
cantități de %;; L 1;;; mlR23 de or e. #a con ine
ț 84 M apU i șurmătorii

componenți principali sUruri biliare pigmen ți biliari colesterol lecitine și sUruri

anorganice.
uncția anti toIicU constU Bn aptul cU icatul dispune de activita ți prin
care substan țele toIice de origine eIogenU (ca și acelea reEultate din
metabolismele endogene) sunt tra nsormate Bn subs tan țe mai pu țin toIice și
eliminate ca atare. $eutraliEarea substan țelor toIice este reali EatU de icat cu
aFutorul proceselor de conFugare a acestor substan țe cu sulul de eIemplu
(acțiunea de suloconFugare). icatul este un important depoEit de vitamine A
/2 /12 D S. #l intervine Bn convertirea carotenilor Bn vitaminU A Bn
transormarea vitaminei /1 Bn cocarboIilaEU Bn conFugarea vitaminei / 2 pentru
ormarea ermentului galben respirator Bn procesul de sintetiEare a protrombinei
cu aFutorul vitaminei S.
inteEa ermenților necesari proceselor vitale este Bndepl initU Bntr<o oarte
mare mUsurU de icat. ermen ții sunt procese macro moleculare legate de grupUri
active iar sinteEa lor repreEintU o activitate laborioasU a hepatocitului și necesitU
integritatea anatomicU și unc ționalU a icatului. "ai amintim interven ia ț
icatului Bn men ținerea echilibrului acido<baEic rolul icatului ca depoEit al apei
și posibilitatea lui de a echilibra perturbUrile circulatorii.

18
CAPITOL(L II PREZENTAREA TEORETIC@ A BOLII

2;
 'iferenţa dintre un ficat normal și unul afectat de ciroză
2.1. D#'$' Ț'# (G#$#A-'T9 Ț')
*iroEa este deinită de către rganiEaNia "ondială a ănătaNii ca un proces
diuE caracteriEat prin ibroEă Oi transormarea arhitecturii hepatice normale Bn

noduli de regenerare cu dispariNia organiEării lobulare normale. *iroEa este

urmarea necroEei hepatocelulare Oi a inlamaNiei repreEentCnd stadiul inal al
tuturor aecNiunilor hepatice cronice.
ibroEa nu este sinonimă cu ciroEa. ibroEa ără ciroEă poate apărea Bn
insuicienNa cardiacă Bn obstrucNiile căilor biliare Bn aecNiunile hepatice
granulomatoase sau Bn ibroEa hepatică congenitală. $ici ormarea de noduli ără
ibroEă aOa cum se produce Bn hiperplaEia nodulară regenerativă a icatului nu
este ciroEă.
"odiicarea structurală a icatului interereaEă cu luIul sanguin hepatic Oi
uncNiile hepatocitare determinCnd pe plan clinic maniestări de hipertensiune
portală Oi insuicienNă hepatică. *iroEa hepatică este răspCndită Bn Bntreaga lume
cu o recvenNa crescCndă Bn ultimele decenii. >n țările deEvoltate creOterea
recvenNei se datoreaEă Bndeosebi consumului de alcool Bn timp ce Bn țările Bn
curs de deEvoltare principala cauEă o repreEintă hepatitele virale / Oi *.
Asocierea consumului de alcool cu inecNiile virale repreEintă condiNii agravante.

"'"' ETIOPATOGENIE
>n etiopatogenie ciroEele hepatice intervin Bn mai multe cauEe
($ Cauze infec țioa se L ocupă un loc important Bn țara noastră cele mai
multe dintre ele iind de natură virotică prin virusul hepatitic celelalte caEuri
aparțin vi rusurilor nehepatice siilisului tuberculoEei și a altor inec ții
bacteriene
)$ Cauze nutri ționale L prin caren țe de proteine de actori lipotropi sau de
vitamine
*$ Cauze to+ice
 alcoolul prin ac țiunea sa steatogenă (icatul unui om sănătos poate

21
 metaboliEa mai mult de 1%; L 1+; gREi riscul de ciroEă apare la un consum
Eilnic de aproIimativ 1+; g alcoolREi timp de 1;L16 ani)
 toIinele industriale (compuși organoosorici deratiEante insecticide)
 medicamentele cu agresivitate hepatică cum sunt
< antibioticele cloramenicol oIacilina penicilina eritromicina
< anesteEicele cloroorm haloten
< antireumaticele și relaIantele musculare enilbutaEona săruri de aur
< hormonii și vitaminele corticosteroiEi estrogeni contracepti ve orale
vitamina A
< analgeEicele paracetamol papaverină.
,$ -nmagazinarea .n ficat a unor substan țe  depoEitarea ierului Bn icat și Bn
alte organe provoacă hemocromatoEa iar depoEitarea cuprului este responsabilă

de apariția degenere scenței hepatolenticulare

/$ Stagnarea bilei (Bn ciroEele biliare) L se poate datora unor obstacole
eItrahepatice. taEa biliară poate să ie primitivă prin hepatita cronică
colostatică ca urmare a unei hepatite virale și probabil cu interven ția unui
mecanism imunologic.
0$ Cauze dismetabolice1 obeEitate diabet
2$ Cauze endocrine1 hiperoliculinemie hipertiroidie
3$ Factori genetici1
 după unele studii ciroEa este mai recvent asociată cu grupa de sCnge A('')
 s<au descris mai multe caEuri de ciroEă la aceea și amilie
 marea maForitate a alcoolicilor cronici nu deEvoltă ciroEă hepatică și aceasta
datorită printre al ți actori și reEisten ței genetice
 se crede că unele grupe rasiale sau entice sunt mai reEistente (negrii din
.!.A.) și altele mai susceptibile (evreii indienii americani) la deEvoltarea
ciroEei.
“*iroEa cardiacă” este controversată. $u sunt suiciente decompensările
cardiace repetate pentru a aFunge la ciroEă și probabil că Bn apari ția ei intervin

22
actori cirogeni mai importan ți. "ai degrabă poate eIista o ciroEa hepatică la
cardiaci cCnd apar alterări uncționale hepatice și splenomegalie.
actorii preEentați mai sus au importan ță inegală Bn etiologia *= dac ă
pentru unii avem doveEi concludente acestea lipsesc la alții. >n plus Bn multe
caEuri nu putem stabili nici o cauEă (ciroEa “idiopatică” sau “criptogenetică”).
AbuEul de alcool și hepatită virală tip / repreEintă principalele cauEe. >n
unele țări ca de eIemplu ran ța predomină etiologia alcoolică Bn țara noastră
predomină etiologia virotică.
e vorbe ște tot mai mult de plurietiologia ciroEelor interven iaț
concomitentă sau adesea succesivă a mai multor actori (alcoolism X malnutriție
X hepatită virală) la acela și bolnav.
"';' ANATOMOPATOLOGIE
A. Macroscopic:
5olumul icatului variaEă Bn unc ție de momentul evolutiv al ciroEei ca
regulă maForitatea caEurilor preEintă spre stadiul term inal al evolu ției lor un
icat mic atroic cu o greutate de %;; L 8;; g. >n aEa hipertroică a ciroEelor
cCnd procesul de regenerare nodulară parenchimatoasă este activ volumul
icatului este mare greutatea lui putCnd depă și & Jg.
*uloarea icatului este Bn general mai clară decCt Bn mod normal este
variabilă Bn uncție de tipul de ci roEă.
upraața icatului este neregulată mamelonată datorită nodulilor de
regenerare a căror dimensiuni variaEă Bn unc ție de tipul morologic al ciroEei
micronoduli cu diam etrul sub 1 mm disem ina ți pe toată supraața icatului și
macronoduli cu diametrul obișnuit Bntre & L 3 cm (dar Bn unele caEuri depă șind
1; cm). *uloarea nodulilor este dierită (galbenă verEuie ro șie brună) Bn
uncție de Bncărcarea pigmenta ră și vCrsta lor. *onsisten ța icatului este dură.

,e sec țiune se observă nodulii de regenerare identici cu cei de pe

supraața icatului prinși Bn ochiurile unei re țele de țesut conFunctiv de culoare
alb<cenușie.

2&
 B. Microscopic:
Aspectul microscopic de ansambu indierent de tipul etiologic al ciroEei
este acela al unei remanieri a arhitecturii normale a icatului. ,arenchimul
hepatic este ragmentat de septurile conFunctive care BnconFoară nodulii de
regenerare iar reperele normale ale icatului lipsesc. unt preEente semne
celulare de regenerare (mitoEe celulare celule biRmultinucleate) steatoEa și
necroEe celulare ormarea de neocanalicule biliare și un iniltrat inlamator
(limocite plasmocite) discret.

"'<' &IZIOPATOLOGIE
1. Hipertensiunea polară (HTP)
'nstalarea =T, marcheaEă trecerea de la hepatita cronică (=*) la ciroEa
hepatică (*=).
*reșterea presiunii Bn circula ția p ortală este determinată de blocarea
sistemului port la dierite nivele
a$ intrahepatic ciroEa hepatică (prin nodulii de regenerare cea mai recventă
cauEă)
b$ prehepatic tromboEa venei splenice scurtcircuitarea circula ției hepatice

datorită persistenței venei ombilicale

c$ posthepatic sindromul /udd<*hiari (tromboEa venei suprahepatice).
*onsecințele iEiopatologice ale instalării hipertensiunii polare sunt
următoarele
a. deEvoltarea sau accentu area anastomoEelor portocave (cardioesoagiene
hemoroidale abdominale cutanate)
b. splenomegalia
c. avoriEarea apari ției ascitei
d. diminuarea debitului sanguin portal la nivelul icatului și reducerea
aportului de oIigen și substan țe nutritive.
Aceste consecințe iEiopatologice se traduc Bn plan clinic prin preEen ța
23
circulației venoase colaterale abdominale splenomegaliei și ascitei.
2. Tulburările hidroelectrolitice
Acestea sunt recvente BntClnite Bn ciroEe a caror evolu ție se ace Bn
imensa maForitate a caEurilor de la aEa compensată vascular (preascitic ă) la
una de decompensare vasculara (ascitică).
a4 5scita și edemul
>n mecanismul de ormare a ascitei cirogene intervin mai mul ți actori
 hipoalbuminemia L Bn ciroEa hepatică scăderea presiunii ancotice a plasmei
(secundară hipoalbuminemiei) asociată cu creșterea presiunii hidrostatice
(secundară hipertensiunii polare) determină o accentu ată trecere a apei și
electroliților din segmentul arterial al capilarelor Bn sectorul intersti țial și o
diminuare a reabsorb ției apei și electroli țil or din intersti țiu Bn segmentul

venos al capilarelor reEultatul iind apari ția a scitei și edemului.

-a el ca și Bn caEul hipertensiunii polare nici hipoalbuminemia singură
nu produce apari ția a scitei pentru instalarea acesteia este necesară asocierea
celor doi actori (hipoalbuminemie și hipertensiune polară ) ambii preEen ți Bn
ciroEa hepatică decompensată vascular
 cresterea permeabilită ții capila re
 tulburarea circulației lim atice

b4 6ulburările metabolismului sodiului1

Deși ca valoare absolută sodiul total al organismului este crescut Bn
ciroEele ascitogene natremia acestor bolnavi este deseori scăEută ca urmare a
intervenției dilu ției (reten ia
ț de apă depă șește pe cea de s odiu) deple ției
terapeutice schimbul Bntre ioni i de sodiu și cei de potasiu sau regimului
alimentar desodat.
c4 6ulburările metabolismului potasiului1
=ipopotasemia L este secundară tratamentului cu diuretice
hiperaldosteronismului aportului alimentar redus administrării de
corticosteroiEi peruEiilor cu ser gluconat și pierderile digestive.
=ipopotasemia poate duce la coma hepatică.
26
 d4 6ulburările metabolismului fosfocalcic1
*iroEa hepatică cu evolu ție Bndelungată poate i Bnso țită de osteoporoEă
secundară probabil insuicienței de absorbție intestinală a calciului și vitaminei
D caren țelor alimentare de calciu sau a altor actori.
e4 Echilibrul acido7bazic
>n maForitatea caEurilor de ciroEă hepatică decompensată vascular eIistă
alcaloEa metabolica și respiratorie.
. !cterul
'cterul din ciroEa hepatică cunoa ște următoarele cauEe
− puseu acut de hepatită virală sau alcoolică
− colestaEă intrahepatică (litiaEă sau colangită)
− puseu de hepatocitoliEă cu tulburarea conFugării și a eIcre ției billi are
− hiperhemoliEă prin hipersplenism.
3. He"oragiile
>n apari ția hem oragiilor intervin mai multe mecanisme
 =ipertensiunea polară L determină apariția varicelor esoagiene și gastrice
care prin rupere produc hemoragii digestive (hematemeEa Bn special și
melena)
 tulburări ale hemostaEei timpul plasmatic Y insuicien ța hepatocelulară
se Bnso țe ște de un deicit global al actorilor plasmatici ai coagulării
timpul vascular Y ragilitate vasculară.
 alți actori ulcer gastric sau duodenal gastrită hemoragică.
6. Tulburări endocrine
Deși Bn cursul evolu ției ciroEei hepatice s<au descris anomalii tiroidiene
hipoiEare și corticosuprarenale singura tulburare care pe plan clinic atrage
atenția este ins uicien aț gonadică. -a bărbat va apare atroie testicul ară

bilaterală și impoten ță seIuală iar la emeie diminuarea libidoului tulburări ale

ciclului menstrual la ambele seIe se constată hipopiloEitate.
=iperestrogenismul este implicat și Bn producerea stelu țelor vasculare și

2%
eritemului palmar. "ai apar e ginecomastie atroie mamară și uterină
sterilitate.
!na dintre tulburările cele mai importante este intoleran ța la
glucoEă care Bn multe caEuri Bmbracă aspectul unui diabet Eaharat maniest.
"ecanisme implicate
 creșterea secreției de glucagon s
 creșterea reEistenței la insulină
 tratamentul cu diuretice tiaEidice și corticosteroiEi.
%. Tulburări cardio#vasculare
=ipervolemia și preEen ța șanțurilor arteriovenoase antreneaEă o creștere
a debitului cardiac cu posibilă apari ție a dispneei și cianoEei. -a maForitatea se
BntClnește o hipotensiune arterială secundară stocării unei importante cantită ți
de sCnge Bn sistemul port și scăderii reEisten ței la i necții.
4. Tulburări respiratorii
 insuicien ță respiratorie restrictivă se BntClne ște Bn ciroEele cu ascită
voluminoasă care determină Bmpingerea diaragmului Bn sus. Apari ția
bronșitelor și pneumoniei este avoriEată de scăderea reEisten ței la inec ții.
>n 1;M din caEuri ciroEa hepatică decompensată vascular este Bnso țită de
hidrotoraI unilateral (cel mai recvent Bn dreapta).

+. Tulburări digestive
<au descris o serie de maniestări bucoaringiene (depapilarea limbii
uscăciunea mucoasei labiale etc.) secundare caren țelor vitaminice. !lcerul
gastric și duodenal precum și litiaEa veEiculară sunt mai recvente. -a bolnavii
cirotici care nu au ulcer cercetarea secre ției gastrice evidențiaEă hipoaciditatea.
 parte dintre bolnavi preEintă o insuicie n ță pancreatică eIocrină.
8. Tulburări renale
'n ciroEa hepatică Bn ciuda unei hipervolemii globale volumul sanguin
eicace este scăEut și aceasta are repercursiuni și asupra teritoriului renal
(sindrom hepato< renal acidoEa tubulară renală).
1;. Tulburări nervoase

24
 Apariția simptomelor atestă preEența unui stadiu avansat al ciroEei.
11. Alte tulburări
a) ebra L moderată Bnso țe ște deseori un puseu evolutiv. "ai poate i
preEentă Bn inecții bacteriene pulmonare cutanate
b) anemia L apare ca urmare a unor mecanisme multiple
< anemia hipocromă L secundară unei hemoragii digestive
< anemia hemolitică L rară
< anemia microcitară L ca urmare a ac țiunii medulotoIice a alcoolului și
carenței de /12 și acid olic.
c) scăderea reEisten ței la inec iiț L apare Bn cont rast cu cre șterea
gamaglobulinelor care repreEintă suportul imunologic de anticorpi.
"'%' SIMPTOMATOLOGIE
*iroEa hepatică poate eIista sub orma a două stadii
1. tadiul compensat (stabiliEat sau inactiv)
2. tadiul decompensat (activ) cCnd simtomatologia este evidentă și
Egomotoasă.
($ Ciroza compensată se caracteriEeaEă prin unc ționalitate Pnormală”
(parenchimRmeEenchim) cu men ținerea ibroEei Bn șaceea
ș ț i propor ie i
răspCndire ără elemente celulare sau vreun răspuns umoral<imunologic

accentuat.
"aniestările nespeciice sunt astenie atigabilitate disconort
abdominal scăderea poten ței seIuale iar la emei apari ția ineIplicabilă a
amenoreei a unor gingivoragii și epistaIis. -a eIamenul obiectiv se constată
hepatomegalia de consisten ță ermă marginea inerioară a icatului ascu țită
splenomegalie moderată. "ai rar sunt preEente stelu țele vasculare și emiEemul
pulmonar.
)$ Ciroza decompensată poate i vasculară sau parenchimatoasă.
a$ Decompensarea vasculară se maniestă prin instalarea ascitei accentuarea
splenomegaliei și a circula ției portale (varice esoagiene și gastrice).
*reșterea brutală a tensiunii portale poate declan șa o hemoragie digestivă
2+
 superioară prin ruperea unei varice esoagiene sau gastrice consecin ța
circulației anastomotice.
b$ Decompensarea parenchimatoasă eviden țiaEă deicitul celular hepatic iar
simptomele principale care apar sunt icterul edemele și ascita hemoragii
diuEe encealopatia portală și coma hepatică.
'n ciroEa hepatică decompensată starea generală a bolnavului este alterată
cu agitație episodică și deEorientare temporospa țiala. Aspectul bolnavului Bn aEa
de decompensare vasculară este caracteristică icter stelu țe vasculare eritem
palmar hepatomegalie ascită desen venos abdominal (circulație abdominală
cavo<cavă și porto<cavă) ginecomastie atroie testiculară contractura
DupuZtren ebra noninec țioasă edeme ale membrelor inerioare hernie
ombilicală (Bn caEurile cu ascită).

Ginecomastia uni sau bilaterală se deEvoltă Bn special la bolnavii cu ciroEa

alcoolică și la cei care ac tratament cu pironolactonă. După transplant hepatic
ginecomastia regreseaEă.
*irculația colaterală este mai recventă Bn lancuri (circula ție cavo<cavă).
'cterul apare cand bilirubina depă șe ște 26 mg survine episodic Bn unele
ciroEe ca semn de prăbu șire prin necro Ea hepatocitară iar Bn altele cum sunt
ciroEele biliare are un caracter permanent.
=iperpigmentația apare Bn hemocromatoEa datorită depoEitelor de
hemosiderină și melanină.
teluțele vasc ulare arboriEa ții Bn ormă de stea Bn Furul unei arteriole
dilatate apar mai recvent la cei cu hipertensiune portală. -a emei acestea pot
apărea Bn al doilea și al treilea trimestru de sarcină dar dispar după 2 luni de la
naștere. teluțele vasculare dispar Bn cCteva săptămCni după transplantul hepatic.
emnul bacnotei 8paper mone9 s:9n8 este asociat cu stelu țele vasculare.
Acesta consta Bn venectaEii multiple care apar Bn aria venei cave superioare și
seamănă cu nervurile din bancnote. #ste mai recvent la alcoolici.
#ritemul palmar predomină Bn ciroEa alcoolică și se datoreaEă
anastomoEelor arterio<veno ase. "odiicări similare pot apare Bn timpul sarcinii

28
Bn poliartrita reumatoidă. #Iistă amilii cu eritem palmar ără a i Bn rela ție cu o
boală cunoscută.
plenomegalia este preEentă Bn +; L 8; M din caEurile de ciroEă. ,oate i
variabilă ca vol um de gradul '' și ''' de consisten ăț crescută de reg ulă
nedureroasă. Deseori splenomegalia este Bnso țită de semne hematologice ale
hiperspleniei anemie leucopenie trombocitopenie. *Cnd se produc necroEe
intrasplenice splenomegalia devine dureroasă.
=ipertensiunea portală se maniestă prin meteorism intestinal apoi prin
aparițiaț circula iei colaterale
ș interne
ț i eIterne. Dil ata iile venoase apar la
nivelul esoagului sub ormă de varice esoagiene și la nivelul rectului
(hemoroiEi interni). #Iterior apare un desen venos evident pe peretele
abdominal cu localiEare Bn păr țile laterale sau mai rar periombilical.

Ascita apare oa rte rec vent ca semn de Bnso țire a bolii ea putCnd i
BntClnită la orice ormă a bolii. #ste preEentă de regulă Bn ciroEa atroică (sau
ciroEa -aennec) de origine etilică cCnd se reace oarte u șor. >n patogenie
actorii cei mai importan ți ai ascitei sunt hipertensiunea portală
hiperalbuminemia drenaFul limatic actorii hemodinamici renali.
#demele apar Bn aEele mai avans ate de obicei Bnso țitoare ale ascitei.
=idrotoraIul drept poate i BntClnit Bn & L 3 M din caEurile de ciroEă
hepatică.
Tulburările cardio<vasculare relectă instalarea ciroEei datorită circula ției
arterio<venoase la care se adau gă tulburările de ventil a ție și hipertensiunea
pulmonară secundară.
"'?' CLASI&ICAREA CIROZEI
!. $in punct de vedere "or%ologic:
($ icronodulară
)$ acronodulară
*$ i+tă
($ Ciroza micronodulară

&;
 ,rincipalii actori etiologici sunt alcoolul hemocromatoEa obstruc ția
biliară cronică.
icatul poat e i normal mărit Bn volum sau mic șorat (atroic) dar de
consistență ermă. $odulii de regenerare sunt mici sub & mm diametru
răspCndiți uniorm pe toată supr aa ța icatului. icatul are culoarea galbenă
(ciroEa alcoolică) ro șu deschis (Bn hemocromatoEă) verEui (Bn ciroEa biliară) .
)$ Ciroza macronodulară1
Are ca determinan ți etiologici hepati ta cronică virală  hepatita cronică
autoimună ciroEa criptogenică.
e caracteriEeaEă prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de &
mm care dau un aspect neregulat la palparea icatului. $odulii sunt răspCndi ți
pe toată supraața icatului și au dimensiuni variabile.

*$ Ciroza mi+tă1
e caracteriEeaEă prin asocierea ormei micronodulare cu cea
macronodulară.
!!. $in punct de vedere etiologic deosebi":
($ Ciroza alcoolică <portală sau grasă4= care cuprinde
a) ciroEa atroică (-aennec)
b) ciroEa hipertroică (=anot < Guilbert).
)$ Ciroza postnecrotică <post hepatică4 Bn care rolul pri ncipal Bl de ține hepatita
virală acută și hepatita activă cronică. "ai sunt incriminate Bn etiologia sa
unele intoIicații (cu cloroorm osor) și inec ții.
*$ Ciroza biliară este reEultatul leEiunii cronice a căilor bilia re cu obstruc ția
prelungită a acestora Bn teritoriul intra și eItrahepatic. ,oate i
a4 ciroza biliară primitivă L o inlama ție cronică asociată cu ibroEa și
obturarea căilor biliare intrahepatice
b4 ciroza biliară secundară L reEultatul obstrucției biliare de durată a căilor
eItrahepatice.
,$ >emocromatoza este determinată de depunerea Bn eIces a ierului Bn țesutul
hepatic. #ste o boală ereditară.

&1
/$ ?oala @ilson este de asemenea o boală ereditară determinată de depunerea
cuprului Bn țesutul hepatic.
0$ Ciroza cardiacă este o entitate rară dete rminată de insuicien aț cardiacă
dreaptă sau globală prelungită prin staEa venoasă la care se adaugă. Bn
stadiile inale. ischemia.
2$ Ciroza caren țială
3$ Ciroza splenomegalică <?anti4
A$ Ciroza criptogenetică cu etiologie necunoscută$
(B$Ciroza medicamentoasă poate i determinată de tuberculostatice (hidraEida)
clorura de vinil eIpunere la arsenic (prin ingerare din apa de băut)
"etrotreIat sau vitamina A anticoncep ționale.
"'' EPLORARI DIAGNOSTICE
#Iplorarile paraclinice se adreseaEa unctiei hepatice modiicarilor
histologice hipertensiunii portale si etiologiei.
A' E2/orr. 3un- ț!.! :.2t!-. presupune determinarea mai multor
parametrii biochimici ce se structureaEa Bn așa numitele sindroame biochimice
hepatice
a) sindromul de hepatocitoliEă
b) sindromul de activitate meEenchimală

c) sindromul hepatopriv
d) sindromul bilioobstructiv
e) leucopenia L provocată de hipersplenism
) hipersplenism.
'n ciroEa hepatică pot i preEente toate aceste sindroame sau numai unele.
#Iistă uneori un asincronism Bntre activitatea meEenchimală iș cea
parenchimatoasă.
"odiicarile hematologice ce apar sunt
 anemia L semn ce nu lipse ște Bn cursul evolu ției ciroEei

&2
 trombocitopenia L are la origine hipersplenismul caracteriEat prin
hiperuncția splinei maniestat prin distru gerea uneia sau mai multor linii
celulare cCt și un deicit de megacariogeneEă
 tulburări de coagulare L se datoreaEă atCt sinteEei deicitare a actorilor de
coagulare (ibrinogen L actorul ' protrombina L actorul '' proaccelerina L
actorul 5 procvertina L actorul 5''' actorul tuart<,roKen) cCt și a
eIcesului de ibrinoliEă
 bilirubinemia este crescută.
E+plorări funcționale1
Testele unc ționale sunt intens poEitive
< AAT L aspartataminotranseraEa este crescută
< A-AT L alaninaminotranseraEa este crescută
< A L osataEa alcalină este crescută
< GGT L gama glutil transpeptidaEa colinesteraEa (pseudocolinesteraEa) este
crescută
< sideremia este crescută
< proteinele plasmatice sunt scăEute pe seama albuminelor
< testul /, (bro m sulon L taleina) arată valori sub % L 4 M cu timpul de
Bmbunătățire peste 1; minute

< raportul TGRTG, este mai mare decCt 2 (prin inhibi ția ormării TG, sub
actiunea etanolului par țial reversibilă prin piridoIal<osat)
< hipoalbuminemia apare prin deicit de sinteEă hepatică
< hiperglobulinemia apare prin stimularea nespeciică a sistemului reticulo<
endotelial
< hiperamoniemia apare prin dei cit de epurare hepatică și prin strCmtarea
icatului de circulația colaterală.
B' E2/orr. mor3o/o1!-ă  3!-tu/u! se realiEeaEă prin
< ultrasonograie
< reEonanța magnetică nucleară ("$)
< tomograia computeriEată (T*)
&&
 < scintigraia hepatosplenică
< laparoscopia
< angiograia
< punc ția biopsică hepatică (,/=) L Bn scopul dep istării etiologiei
< eIamenul radiologic baritat
< paracenteEa
< ecograia.
#cograia este o metodă u șor de eIecutat și larg răspCndită. electivitatea
neomogenă sugereaEă structura nodulară a icatului poate i oarte bine viEibilă
dimensiunile venei porte poate indica hipertensiunea portală.
>n ecograia Doppler circula ția colaterală perturbările circulatorii pot i
indicatori pre țioși ca și depistarea eventualelor tromboEe de venă portă sau venă

splenică ce pot eIplica uneori hipertensiunea portală. #Iplorarea căilor biliare

intrahepatice se ace pentru diagnosticul dieren țial al ciroticilor icterici (cu
colestaEă pronunțată).
#Iplorări vasculare
< radiometria L eIamen necesar mai ales Bn ciroEa biliară
< splenoportograia L poate urniEa date despre vasculariEa ția intrahepatică și
poate decela o tromboEă splenoportală
#Iplorări radiologice L indicate Bn ciroEa biliară
C' *!2.rt.n0!un. 2ort/ă poate i apreciată prin
a) măsurarea directă a presiunii portale
b) măsurători hemodinamice portale ( ecograia Doppler)
c) aprecierea diametrului venei porte (mai mare de 1& L 13 mm)
d) aprecierea endoscopică.
D' Et!o/o1! -!ro=.! :.2t!-. L poate i sugerată de anamneEa și aspectul clinic.
"arJerii de laborator olosi ți pentru diagnosticul etiologic sunt
a) pentru ciroza posthepatică ?1
< Ag =/s din ser
< Ag =/c din ser

&3
 < AD$ viral circulant din ser
< AD$ polineroEa serică
b) pentru ciroza posthepatica C1
< anticorpi =*5 (metoda #-'A)
< antigenul =*5 (microscopic prin luorescen ță L viEibil Bn citoplasma
hepatocitelor)
< A$ viral L din ser sau icat prin metoda Hpolimerose change reactionH
c) pentru ciroza autoimună1
< anticorpi antinucleari
d) ciroza alcoolică poate i sugerată de
< creșterea imunoglobulinelor A GGT
< corpusculii "ollarZ (pe ragmente de biopsie hepatică)

< TG [ TG,

e) .n boala @ilson1
< cupremia totală scăEută.
) ciroza biliară1
< imunoglobuline gamma crescute
< imunoglobulinele " crescute
< determinarea anticorpilor antinucleari antitiroidieni antiplachetari
antireceptori ai acetilcolinei antimitocondriali.
"'' DIAGNOSTIC(L CIROZELOR
A' D!1no0t!-u/ 2o=!t!6
Diagnosticul poEitiv se baEeaEă pe anamneEă tablou clinic și pe
investigațiile paraclinice.
Diagnosticul ciroEelor trebuie să preciEeEe atCt orma clinică a bolii cCt și
stadiul ei evolutiv de acestea depinECnd Bn mare măsura atitudinea terapeutică.
/. D!1no0t!-u/ d!3.r.nț!/
5a i deosebit de la caE la caE după predominan aț simptomelor. >n
caEurile de ascită diagnosticul dieren țial va i ăcut cu

&6
  peritonita tuberculoasă
 peritonita carcinomatoasă
 ascita din decompensările cardiace repetate
 ascita din simiEa pericardică.
*Cnd eIistă numai hepatomegalie diagnosticul dieren țial se ace cu
 neoplasmul hepatic
 chistul hidatic
 siilisul hepatic.
!n diagnostic die ren țial care treb uie ăc ut cu aten ție este cu hepatita
cronică agresivă și cu hepatita cronică cirogenă.
>n hepatita cronică eIistă semne de reEerve unc ționale hepatice albu<
minuria rămCne peste &6 gM indicele de protrombină peste 6; M  /, peste
%M cu timpul de BnFum ătă țire sub 1; minute iar hipertens iunea portală este ără
reluI. ,reciEarea o va ace Bnsă punc ția hepatică arătCnd Bn hepatite păst rarea
arhitecturii hepatice.
"'' EVOL( ȚIE ȘI COMPLICAȚII
A' E6o/uț! -!ro=./or
#voluția ciroEelor este progresivă
 *iroEele ascitogene evolueaEă mai rapid Bn 1 L 2 ani.
 *iroEele biliare au o evolu ție mai Bndelungată de 6 L 1; pCnă la 16 ani.
Greșelile de regim alimentar administrarea unor medicamente Bn mod
inoportun paracenteEele repetate pot i cauEe care grăbesc evolu ția prin
instalarea encealopatiei portale a comei hepatice sau prin declan șarea unei
hemoragii digestive. Cr șitul letal survine prin hem oragii digestive masive prin
encealopatie portală comă hepatică insuicien ță renală sau inec iiț
intercurente Bndeosebi pneumonie.
B' Com2/!-ț!!/. -!ro=.!
($ >emoragiile digestive

&%
 =emoragiile digestive hematemeEa sau melena survin relativ recvent Bn
cursul ciroEei la 2; L &; M din caEuri atCt Bn perioa da preascitică cCt și Bn
perioada ascitică.
#le au tendință la recidivă sunt deseori abundente și uneori rapid mortale.
1; L 16 M din cirotici mor prin hemoragie masivă. =emoragia are loc Bn
maForitatea caEurilor la nivelul peretelui gastric sau al esoagului inerior prin
ruperea dilatațiilor venoase din pleIul submucos mai rar Bn alte regiuni. !neori
hemoragiile digestive au loc “Bn pCnEă” la nivelul capilarelor mucoasei.
=emoragiile naEale gingivale sau cutanate constituie simptome obi șnuite
Bn cursul ciroEei și nu devin complicate decCt atunci cCnd sCngerarea este
repetată și drenantă.
=emoragiile țin de un gr ad de ragilitate capilară iș de o tendin ăț

hemoragipară pe care le au ciroticii și care sunt gener ate Bn primu l rCnd de o

insuiciență hepatică avansată.
=emoragiile sunt deseori urmate de icter sau ascită . /ărba ții ac mai des
hematemeEe decCt emeile. După hemoragiile mari splina scade Bn volum.
)$ 6rombozele și tromboflebitele portale
TromboEele și trombolebitele din cursul ciroEei -aennec survin Bn toate
aEele evolu ției dar mai des Bn aEa terminală. #le sunt avoriEate de staEa
portală de resorbțiile toIice și bacteriene de la nivelul intestinului.
*linic accidentele trombotice portale Bmbraca două orme
• o orma pu țin Egomotoasă tradusă printr <o stare subebrilă prelun gită Fenă
sau durere Bn hipocondrul drept u șoară pareEă intestinală și printr<o reacere
mai rapidă a lichidului de ascită. >n lichid apar elemente inlamatorii L
granulocite și poEitivarea reac ției ivalta. Aceste tulburări decurg dintr<o
tromboEă par țială a trunchiului port sau din tromboEa unor ramuri
intrahepatice portale. #volu ția lor este rel ativ benignă și cedeaEă Bn cCteva
săptămCni după un tratament cu antibiotice
• o orma gravă cu debut brusc prin dureri Bn abdomenul superior urmate la
scurt interval de hematemeEe sau melene masive.  pareEă accentuată
&4
 intestinală arată inarctele produse de trom boEă. Ascita apare rapid sau cre ște
brusc necesitCnd evacuarea la scurt interval. Aspectul ascitei devine deseori
hemoragic.
ebra se instaleaEă Bn Eilele următoare. /olnavii aFung Bntr<o stare de
colaps circulator și deseori sucombă după cCteva Eile de evolu ție.
*$ Encefalopatia hepato7portală
e caracteriEeaEă prin tulburarea stării de constien ă
ț agita ie
ț
psihomotorie tulburări de vorbire insomnie urmată de somnolență pCnă la
pierderea cunostiinței delir (“demența hepatică”). *oncomitent constatăm
tremurături ca bătăile de aripi (lapping tremor).
e instaleaEă de obicei rapid Bn cateva ore și e declan șată de hemoragii
digestive de o alimenta ție cu proteine Bn eIces de disbact erii intestinale sau de

administrarea unor medicamente ca clorură de amoniu metionină.

*auEa encealopatiei o constituie intoIicarea sistemului nervos central cu
substanțe care reEultă din degradarea proteinelor intestinale și care nu au putut i
metaboliEate de icat. De asemenea intervin pierderile de electroliti ($aX S<)
iar un rol important Bl de ține $= &.
,$ Coma hepatică
*oma hepatică din ciroEe poate apăre a Bn cadrul insuicien ței hepatice
cronice terminale Bn encealopatia hepato portală și Bn caEurile cu hiperaldo<
steronism secundar (cu tulburări electrolitice).
>n insuiciența hepatică cronică coma poate i declan șata (rar) de anumi ți
actori
• eort iEic
• abuE de alcool medicamente
• inecții intercurente
• hemoragii digestive
• intervenții chirurgicale.
>nainte de apari ția comei se accentueaEă rapid sindromul cutanat apare
somnolența scade diureEa apar tulbu rările psihice apoi se instaleaEă coma.
&+
 >n cursul comei se constată hemoragii diureEă scaEută adesea ebr ă și
icter tulburări neurologice eItrapiramidale tulburări psihice polimor e. #volu ția
este recvent atală.
/$ Infecțiile intercurente
'necțiile intercurente sunt complica ții recvente și de o gravitate
deosebită Bn ciroEe ele con stituind de multe ori cauEa sar șitului de obicei prin
trecerea spre coma hepatică.
*ele mai recvente sunt
< pneumoniile acute
< stailococii
< eriEipel.
,roblema canceriEării ciroEei nu se pune ca o complica ție.

0$ 5scita
Ascita repreEintă o acumulare de lichid in cavitatea peritoneală. -ichidul
de ascită se acumuleaEă cCnd cantitatea de limă ormată Bn icat depă șeste
capacitatea de drenare a canalului toracic. e adaugă și hiperaldosteronismul L
volumul abdominal crește urina scade.
"'$#' TRATAMENT(L CIROZEI
Tratamentul ciroEelor urmăreste suprimarea cauEelor combaterea

procesului inlamator și a reacțiilor imunologice Bn eIces stimularea regenerării

hepatice și prevenirea complica țiilor.
e recomandă spitaliEări la 3 L 6 luni și Bn cursul decompensărilor.
epausul este obligatoriu Bn pat Bn ciroEele decompensate. >n cele compensate
repausul va i relativ pCnă la 13 hREi și cCte o lună Bn repaus complet la pat.
"'$#'$'TRATAMENT(L MEDICAL 5 DIETA
D!.t
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet și bogat Bn vitamine
 ,roteinele vor i de 16 gRJilocorpREi aportul iind redus Bn caEurile cu
encealopatie portală

&8
  Glucidele Bn cantitate de 3;; gREi
 -ipidele vor i limitate la %; L +; gREi iind preerate cele de srcine
vegetală
 estricțiile vor i alcoolul conservele aumăturile meEelurile
brCnEeturile ermentate
 e vor interEice prăFelile sosurile cu rCnta ș condimentările iritante. >n caE
de hemocromatoEă regimul alimentar va ține seama de diabetul coeIistent
 >n caEurile cu ascită se va reduce aportul de lichide iar regimul va i
hiposodat.
Trtm.ntu/ 2to1.n!-
Tratamentul patogenic viEeaEă combaterea inlama țiilor și a proceselor
imunologice și stimularea regenerării hepatice.
*orticoterapia cu acțiune antiinlamatoare imunodepresoare diuretică și
de stim ulare a apetitului are indica ții Bn ciroE ele cu hipersplenism ascită și
colostaEă. $u se va administra cortiEon Bn caEurile de tromboEă portală.
Terapia imunodepresivă nu este recomandabilă Bn ciroEe.
,entru stimularea regenerării hepatocitare se prescriu eItracte hepatice
concentrate bine puriicate cu vitaminele / 1 /2 /12 * și # și preparate ca
"ecopar ,urinor -itrison.

>n sindroamele hemoragipare se administreaEă vitamina S sub controlul

indicelui de protrombină.
Trtm.ntu/ 0-!t.!
Dieta va i hiposodată bogată Bn vitamina S cu sucuri de ructe ructe
uscate și cu o u șoară restric ție de lichide.
*linostatismul este un actor important pentru Bmbunătă țirea diureEei.
Dintre diureticele olosite Bn tratamentul ascitei sunt de preerat
Triemteren &; mgREi Amilorid &; mgREi urosemid $eriI !riI.
e olosesc cu mult succes spironolactonele (aldactone).
,entru a ob ține o bună diureEă tre buie corectată hipovolemia prin peruEii
cu solu ții hipertonice de glucoEă cu albumină umană cu masă eritrocitară cu
3;
"anitol la nevoie se pot ace transuEii cu sCnge ciroticul suportCnd bine
sCngele și greu anemia.
,aracenteEa nu se recomandă. e va ace numai de necesitate dacă ascita
FeneaEă uncțiile cardio<respiratorii și se scot cantități de maIim 2 L & litri.
Trtm.ntu/ .t!o/o1!- ) se adreseaEă aec țiunilor responsabile de apari ia
ț

ciroEelor astel
• Bn ciroEele biliare cu obstacol eItrahepatic se va trece la Bndepărtarea
obstacolului
• Bn inec țiile căilor biliare se vor ace tratam ente cu antibiotice conorm
antibiogramei
• Bn caEul coeIistenței luesului se va ace tratam ent cu penicilină
• Bn hemocromatoEa se va Bncerca eliminarea ierului Bn eIces prin emisii

repetate de sCnge
• Bn degenerescen ța hepato<lenticulară se va ace tratament conorm
indicațiilor medicului specialist.
"'$#'"' TRATAMENT(L C*IR(RGICAL
Tratamentul chirurgical este un tratament de necesitate nu se ace
proilactic el inluențCnd neavorabil evoluția bolii.
plenectomia este indicată Bn primul stadiu al ciroEei de tip bantian și Bn
hipersplenismul sever.
AnastomoEele porto<cave caută să suprime hipertensiunea portală.
-igaturi vasculare de varice esoagiene de varice gastrice se ac tot de
necesitate și atunci cCnd starea bolnavului nu permite interven ții de amploare.
"'$#';' TRATAMENT(L COMPLICAȚIILOR

&. Trata"entul ciro'ei hepatice co"pensate:

e vor evita eorturile iEi ce mari. Alimenta ția trebuie să ie bogată (26;;

L &;;; calorii) echilibrată cu aport de proteine 16 L 2 gRJgcorp (Bn absen ța

encealopatiei portale) și cu apo rt normal de gl ucide și lipide cu aciEi gra și

31
nesaturați. Alcoolul va i suprimat deinitiv. e vor administra suplimente
vitaminice * și / oral sau parenteral anaboliEante ($aposim "adiol).
>n ciroEa post necrotică e indicată corticoterapia (,rednison ;6 L 1
mgRJgcorp) mic șorandu<se doEele treptat și imunosupresoare (Eotioprina<
'muran 1;; L 2;; mgREi) toate olosite cu pruden ță.
Asocierea ,rednisonului (;26 mgRJgcorp) cu citostatice (3 mg Bn 23 ore)
urmărește eectul avorabil și reduce riscul.
. Trata"entul ciro'ei hepatice deco"pensate
Decompensarea apare după boli intercurente interven ții chirurgicale
hemoragii digestive boli inec țioase. Tratamentul viEeaEă sindrom edematos
sindrom de insuicien ță hepatică anemie hemora giile digestive ence alopatie
portală și comă hepatică.

Tratamentul hemoragiei digestive se ace cu peruEii de sCnge iEo grup

iEo h substituien ți plasmatici (DeItran) uneori aplica rea sondei cu baloane
-egstoJen</locJmore hemostatice retrohipoiEa iar pentru prevenirea
encealopatiei portale secundară hemoragiei se recomandă clisma evacuatoare
administrare de $eomicină 3 L % gREi. >n caEurile eItreme se ace ligatura
varicelor.
Tratamentul comei hepatice provocată de hiperamoniemie tulburări
hidroelectrolitice severe sau insuicien ță hepatică gravă presu pune un ansamblu
de măsuri care se adreseaEă actorului etiologic. ,entru scăderea amoniogeneEei
se combate constipa ția cu laIative lora prot olitică cu $eomicină & L 3 gREi sau
Tetraciclină 2 L & gREi și regim hipoproteic. >n caEuri deosebite se administreaEă
lactoEă acid glutamic sau clorhidrat de arginină Bn peruEie endovenoasă.
Tratamentul comei hepatice necesită Bn primul rCnd măsuri de control și
igieno<dietetice Bnregistrarea temperaturii și a pulsului la 3 L % ore eIamen
Eilnic general doEarea la 1 L 2 Eile a $a*- SX Bn sCn ge și urină a reEe rvei
alcaline a unei doEări la & Eile a bilirubinei.
oarte importante sunt măsurile de BngriFire aerisirea camerei igiena
bolnavului și a ruăriei schimbarea recventă a poEiției bolnavului.

32
 egimul alimentar prevede un aport echilibrat de lichide suprimarea
proteinelor și reintroducerea lor dupa revenirea cunoștinței (cCte 1; L 2; gREi
dacă bolnavul Bnghite se dau sucuri Bndulcite dacă nu glucoEă 2; M pe sondă
sau && M pe cateter intravenos pCnă la 2;; mlREi.
e vor adauga ;2 pCnă la ;6 g $a REi și 16g S la iecare litru de solu ție
glucoEată.
"'$#'<'PROGNOSTIC(L CIROZEI
,rognosticul Bndepărtat al ciroEelor este Bntotdeauna sever.
>n ceea ce prive ște prognosticul imediat este mai bun Bn caEur ile Bn care
ascita cedeaEă rapid la repaus dietă sau diuretice.
 terapie corectă poate rCna evolu ția unei ciroEe hepatice decompensate.
,rognostic mai bun au caEurile Bn care decompensarea este precipitată de un

actor reversibil (hemoragie hepatită etilică).

,rognosticul depinde de gradul insuic ien ței hepato<celulare.  hemoragie
din varicele esoagiene este urmată de coma hepat ică daca insuicien ța hepatică
este importantă dar poate i bine supor tată dacă unc ția hepatică este bună.
>n ciroEa hepatică decompensată numai 21M din bolnavi supravi e țuiesc %
ani iar peste 46M mor Bn acest interval.
/olnavii la care apare ascita au doar 3;M șanse de a trăi 2 ani.
"oartea Bn ciroEa hepatică se produce Bn &;M din caEuri prin hemoragie
din varicele esoagiene Bn 26M din caEuri prin comă hepatică iar restul prin alte
complicații mai ales peritonită bacteriană spontană neoplasm și sindrom
hepatorenal.

3&
 CAPITOL(L III ROL(L ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRI+IREA BOLNAVILOR C( CIROZĂ *EPATICĂ
ÎNGRI+IRI GENERALE

*adrele medii medicale trebuie să aibă cunoOtinte temeinice despre

această boală dar nu numai ele trebuie să Bn țeleagă semniicaNiile simptomelor
căci din analiEa lor se poate stabili diagnosticul se poate interveni salvator Bn
caEul agravărilor sau apariNiei unor complicaNii.
>ndatoririle asistentei Bncep Bncă de la preEentarea bolnavului la
consultații. /olnavii cu ciroEă sunt o categorie aparte de pacien ți ei iind oarte
sensibili atCt psihic cCt și iEic de aceea rolul asistentei medicale care vine Bn
contact permanent cu aceștia este oarte important.
-a indicaNia medicului asistenta recolecteaEă produse biologice

pregăteOte pacientul Bn vederea dieritelor eIplorări atCt iEic cCt și psihic

BnsoțeOte pacientul la aceste eIaminări. Totul trebuie acut cu blCnde țe tact
siguranNa ineNe spriFinind moral bolnavul Oi contribuind la buna reuOită a
investigaNiilor deci la aplicarea urgentă a tratamentului.
>ngriFirea bolnavilor Bn sec ția de boli interne repreEintă o muncă oarte
diicilă compleIă asigurată de echipa de BngriFire a cărei membru este asistenta
medicală.
"unca asistentei medicale constă Bn Bndeplinirea sarcinilor legate de
BngriFirea bolnavului igiena mediului patului bolnavului poEiNia Bn pat
eectuarea tuturor eIaminărilor paraclinice cerute de medic eectuarea
tratamentului supravegherea Oi urmărirea eectului medicaNiei deci realiEarea
33
rolului delegat al asistentei. #a este cea care ia măsuri de supraveghere
permanentă a bolnavului.
,entru a<Oi Bndeplini cu succes toate aceste roluri asistenta trebuie să
cunoască Oi să dispună de dragoste pentru proesie
< sarcinile de BngriFire trebuie cunoscute Oi stăpCnite
< eIaminările paraclinice pot inluen ța psihicul bolnavului dar dacă pregătirile
și eIecutarea lor sunt corecte reEultatele pot i superioare celor scontate
< regimul igienic repaosul Bn ciroEa hepatică nu este absolut obligatoriu decCt
Bn aEele avansate dar eIista o anumit ă restricNie pe care bolnav ii au tendin ța
să nu o respecte
< regimul alimentar constituie o prob lemă serioasă pentru că nu este o dietă
uOor de respectat dar cu Bn țelegere Oi mai ales prin cuno aOterea alimentelor

permise și nepermise a modului de preparare se poate aFunge la reEultate

bune
< tratamenul medicamentos cere cunoaOterea tehnicilor de administrare a
medicamentelor (cale doEă ritm) Oi posibilele reacNii adverse.
recvent acNiunea medicamentelor e BntClnită de inluenNa psiho<
terapeutică (eect ,lacebo) adică de eIplicarea enomenelor astel BncCt
bolnavul să capete Bncredere Bn medicamentația administrată. ,rocedurile
iEoterapeutice sunt recvent utiliEate iar supravegherea bolnavilor repreEintă
obiectivul numărul unu al asistentei.
*iroEa hepatică constituie o reerin ță “specială” chiar cu un tratament
corect prognosticul este reEervat. De aceea rolul asistentei medica le este cu atCt
mai mare cu cat evolu ția este mai impreviEibilă.

36
 CA,'T-!- '5 ,AT'*',A#A A'T#$T#' "#D'*A-# -A
'$T#5#$7'' A!T$"# @' D#-#GAT#

olul asistentei medicale este acela de a aFuta individul Bn menNinerea

sănătăNii Bn recuperarea ei sau de a<i asigura acestuia o moarte liniOtită atunci
cCnd Eilele Bi sunt pe sCrOite. #a aFută bolnavul să<Oi recapete independenNa cCt
mai repede Oi să realiEeEe planul terapeutic stabilit de medic. Asistenta
eectueaEă activitatea de BngriFire Oi Bn echipă cultivCnd respect aNă de sănătate
Oi aNă de problemele de viaNă omenie caritate dovedind BnNelepciune Oi
responsabilitate.
A. !T*+,*-!! AT//M*
1. 'nternarea bolnavului
 primire caldă omenească plină de BnNelegere diminueaEă stresul suerit
la internare Oi uOureaEă adaptarea lui la mediul spitalicesc.
'mediat după internare pacientul va i preluat de asistenta Oeă a secNiei
care va Bnregistra datele de identitate ale bolnavului de pe oaia de observaNie Bn
registrul de P'nternări<'eOiri” al secNiei va nota numărul de Bnregistrare Oi va
preda bolnavul asistentei de salon.

Asistenta de salon va conduce bolnavul la pat Oi Bl va aFuta să<Oi aranFeEe

obiectele personale Bn noptieră. După aceasta asistenta de salon va amiliariEa
bolnavul cu topograia secNiei cabinetul asistentelor sala de tratament sala de
mese grupul sanitar Bi va eIplica bolnavului ce are de ăcut Bn vederea recoltării
produselor pentru analiEele de laborator Oi pregătirea pentru investigaNii.
2. Asigurarea condiNiilor de microclimat
Asistenta medicală asigură aerisirea Oi ventilaNia salonului o luminoEitate
nu prea puternică pentru a nu produce disconortul bolnavului are griFă ca
salonul să ie curat noptierele să ie rumos aranFate. De asemenea asistenta
medicală de salon are griFă ca Bn salon să ie liniOte pentru ca bolnavii să se poată
odihni Oi pentru ca aceOtia să se simtă cCt mai bine.
3%
&. Asigurarea repausului iEic Oi psihic al bolnavului
/olnavul trebuie convins să respecte repausul absolut iEic Oi psihic mai
ales Bn perioada acută a bolii deoarece activitatea iEică Oi psihică precoce
provoacă recidive sau agravări nerecuperabile. /olnavul nu se va ridica din pat
ără aprobarea medicului va respecta durata Eilnică de părăsire a patului va
evita lectura sau studiile diicile.
,oEiNia cea mai bună care asigură o bună ventilaNie a icatului este cea de
decubit dorsal. >n ciroEele ascitogene bolnavul trebuie lăsat să<Oi aleagă singur
poEiNia cea mai comodă dictată de volumul ascitei.
epausul este obligatoriu la pat Bn ciroEele decompensate. >n cele
decompensate repausul va i relativ pCnă la 13 ore pe Ei Oi cCte o lună repaus
complet la pat. 5or i interEise eorturile iEice Oi intelectuale.

3. Asigurarea alimentaNiei
Aceasta va i racNionată Bn mese mici Oi dese pentru a avoriEa drenaFul
biliar permanent. AlimentaNia Bn ciroEă trebuie să Nină cont de evoluNia cronică a
aecNiunii de mecanismul patogenic Oi de tulburările dispeptice ale bolnavului.
>n general ea trebuie să aducă toNi actorii de nutriNie necesari pentru menNinerea
echilibrului nutritiv deci trebuie alcătuită din
< proteine de bună calitate aproIimativ 12;<13; gREi cu acNiune protectoare Oi
de regenerare a celulei hepatice (brCnEă iaurt lapte albuO de ou carne)
< glucide sub ormă de EarEavaturi ructe cereale pentru a aduce vitaminele
actorii lipotropi Oi mineralele necesare
< lipide Bn cantitate redusă sub ormă de ulei sau unt.
,regătirea alimentelor trebuie ăcută cCt mai simplu Oi Bn aOa el BncCt să
se stimuleEe apetitul. Totodată regimul trebuie să ie liposodat pentru a
Bmpiedica retenNia sodată Oi consecutiv apoasă. e eIplică pacientului care sunt
restricNiile alimentare Oi anume alcoolul conservele aumăturile meEelurile
brCnEeturile ermentate.
6. Asigurarea igienei bolnavului Oi prevenirea inecNiilor

34
 /olnavii cu ciroEă hepatică sunt oarte sensibili la inecNii de aceea nu vor
i aOeEaNi Bn saloane cu pacien ții suerind de angine inecNii cutanate inecNii
pulmonare.
Asistenta medicală va Nine seama de normele de prevenire a inecNiilor
intraspitaliceOti respectCnd cu stricteNe măsurile de asepsie Oi antisepsie Bn
eectuarea tuturor manoperelor.
%. upravegherea bolnavului
Asistenta medicală va urmări Oi eectua Eilnic monitoriEarea temperatu rii
pulsului respiraNiei TA culoarea tegumentelor culoarea scaunelor (observCnd
apariNia melenei) culoarea Oi cantitatea urinei edemele modiicări de
comportament aportul de lichide greutatea corporală inormCnd medicul cu
privire la apariNia modiicărilor Bn starea bolnavului.

4. ,regătirea bolnavului pentru eectuarea recoltărilor de laborat or și a unor

eIplorări
Asistenta medicală pregăteOte psihic Oi iEic bolnavul Bn vederea recoltării
eIamenelor de laborator eIplicCndu<i acestuia necesitatea tehnicii precum Oi Bn
ce constă tehnica.
Asistenta medicală pregăteOte bolnavul pentru eIplorările radiologice
endoscopice Oi pentru paracenteEă (acolo unde este caEul).
B. !T*+,*-!! $*0*GAT*
Dintre intervenNiile cu rol delegat ac parte
 recoltarea probelor de sCnge Bn vederea eectuării eIamenelor de laborator
 recoltarea urinei pentru eectuarea eIamenului sumar de urină uroculturii
 pregătirea bolnavului Bn vederea eectuării investigaNiilor paraclinice.
!na dintre intervenNiile cu rol delegat este Oi administrarea tratamentului.
Tratamentul este dierit Bn uncNie de stadiul evolutiv al ciroEei dar nici un
tratament nu stopeaEă Oi nu produce reversia procesului de ciroEă.
Tratamentul trebuie să ie individualiEat compleI metodic Oi sistematiEat.
e recomandă spitaliEări la 3 L 6 luni Oi Bn cursul decompensărilor.

3+
 Tratamentul ciroEelor urmăreOte suprimarea cauEelor combaterea
procesului inlamator Oi a reacNiilor imunologice Bn eIces stimularea regenerării
hepatice Oi prevenirea complicaNiilor. epausul este obligatoriu la pat Bn ciroEele
decompensate Bn cele compensate repausul va i relativ pCnă la 13 oreREi Oi cCte
o lună repaus complet la pat.
5or i interEise eorturile iEice Oi intelectuale.
Dieta trebuie să asigure un regim complet Oi bogat Bn vitamine. estricNiile
vor privi alcoolul conservele aumăturile meEelurile brCnEeturile rămCntate.
>n modul de preparare culinară se vor interEice prăFelile sosurile cu
rCntaO condimentele iritante.
<'$' PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGAFIE I TRATAMENT
Asistenta medicală recolteaEă sCnge pentru
 E5EDE 'E 5?!56! -D CI!G5 'EC#EDS56H;
 5ID6!5DSFE!5GEE (transaminaEele)
− uOor crescute
− Bn ciroEa hepatică alcoolică TG (AAT) este crescut preponderent aNă de
TG, (A-AT) adesea raportul TGRTG, \ 2
− osataEa alcalină serică este crescută 1; L 18 u./
 6ES6 C SF56 'E GIDC L are valori crescute de obicei mai mari sau
egale cu 2; uml
 "55"?IDEE SE!ICE L cresc de regulă atingCnd recvent valori
mai mari sau egale cu & gR1;; ml Oi o proporNie de &6 M Bn electrooreEă
 6E!5D5 5 "CGH L Bn ciroEa hepatică este aectată la cca 4; M
din bolnavi 3; M au toleranNă scăEută la glucoEă iar la cca &; M din bolnavii
cu ciroEă hepatică apare diabetul Eaharat
 5ID5CIGII 5!56ICI (AA) L (tiroEina triptoanul enilalamina) sunt
crescuNi Bn ser din cauEa metaboliEării deicitare iar aminoaciEii aliatici
(ramiicaNi ca valina leucina) au nivele serice reduce
38
 E6IDID5 L creOte Bn ser odată cu aminoaciEii aromatici
 !EE5 L are o sinteEă hepatică aectată dar nu scade Bn ser datorită reEerve i
uncNionale a icatului
 KS> este crescut
 ?II!?ID5 L din ser uOor crescută
 CES6E! L esteriicat din ser este scăEut
 E!I6!CI6EE L & L 3 milioane R mm &
 6I# 'E #!6?IDH L uOor crescut
#*GA'A
− se evidenNiaEă ascita splenomegalia permeabilitatea diametrele vaselor Oi
viteEa de luI Bn circulaNia portală
− are rol Bn diagnosticul hipertensiunii portale
#cograia permite aprecierea diametrelor icatului.
-obul caudat apare mărit Bn raport cu lobul drept.
*iroEa este sugerată Bn creOterea neregularităNii ecogenităNii cu preEenNa
Eonelor dense respective distribuite neregulat Oi de ecogenitate crescută.
T"GA'A *",!T#'AT0 (T.*.) L permite aprecierea
dimensiunilor icatului mărirea lobului caudat detecteaEă supraaNa neregulată
(nodulară) a icatului stratoEa creOterea conNinutului de ier hepatic. #a
detecteaEă de asemenea ascita splenomegalia Oi după olosirea substanNei de
contrast circulaNia portă Oi anastomoEele portasistemice permiNCnd diagnosticul
hipertensiunii portale. Tomograia computeriEată nu diagnosticheaEă ciroEa
aceleaOi modiicări tomograice putCnd i preEente Bn hepatita alcoolică Oi
granulomatoEele hepatice.
,!$*7'A /','*0 =#,AT'*0 (,./.=.) conirmă diagnosticul. ,./.=.
poate i diriFată prin ecograie cu T.*. sau cu laparoscopul (care permite

viEualiEarea supraeNei nodulare a icatului). #ste indicată Bn caEuri limită de

diagnostic Oi oarte adesea este contraindicată (risc de sCngerare).

6;
 <'"' TE*NICA P(NC ȚIEI ABDOMINALE HPARACENTEZA
D.3!n!ț!. ,unc ția abdominală (paracenteEa) constă Bn traversarea peretelui
abdominal cu aFutorul unui trocar Bn dierite scopuri.
>n cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascită) care poate avea
drept cauEă
o obstacole Bn circulaNia portală ceea ce determină hipertensiune portală (Bn
ciroEa hepatică insuicienNa cardiacă tumorile peritoneale)
o inlamaNia (Bn peritonita tuberculoasă).
S-o2
o e+plorator
 punerea Bn evidenNă a preEenNei lichidului peritoneal
 recoltarea lichidului Oi eIaminarea sa Bn laborator pentru stabilirea
naturii sale
o terapeutic
 evacuarea unei colecNii libere de lichid Bn ascitele masive
 pentru eectuarea dialiEei peritoneale.
Ind!->!!
o ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii și respiratorii prin
presiunea asupra diaragmului venei cave inerioare
o ascitele care nu se reEorb prin metode obiOnuite de tratament
o traumatismele Bnchise ale viscerelor abdominale cCnd se bănuieOte
hemoperitoneu
o pentru diagnosticul citologic bacteriologic și enEimatic al ascitei.
Contr!nd!->!!
o chisturi ovariene mari hidroneroEă bilaterală sarcină
o se eIecută cu prudenNă la pacienNii cu diateEe hemoragice Oi Bn precomă
o colecNiile de lichid Bnchistate se evacueaEă numai chirurgical.
Lo-u/ 2un->!.!

61
 o pe linia "onroe<ichter < Bn osa iliacă stCngă la punctul de unire a 1R&
medii cu cea miFlocie a liniei ce uneOte ombilicul cu spina iliacă antero<
superioară stCngă
o pe linia ombilico<pubiană la miFlocul ei.
Pr.1ăt!r. 2un->!.!
 materiale
 de protecNie a patului pe care se eIecută puncNia
 pentru deEinecNia tegumentului
 instrumente si materiale sterile trocar gros cu diametrul de &L3 mm cu
un mandren ascuNit Oi unul bont de reEervă seringi de 6 Oi 2; ml ace de
6L% mm bisturiu pense hemostatice cCmp chirurgical mănuOi
chirurgicale comprese tampoane tuburi prelungitoare
 pentru recoltarea și colectarea lichidului eprubete cilindru gradat
găleată gradată de 1; l
 pentru BngriFirea locului puncNiei L cearOa Bmpăturit pe lungime
romplast
 substanNe medicamentoase anesteEice locale tonice<cardiace
 paravan tăviNă renală
 pacientul
 pregătirea psihică se inormeaEă asupra necesităNii puncNiei i se asigură
securitatea Oi intimitatea
 pregătirea iEică se invită să urineEe iar dacă este caEul se ace sondaF
veEical se deEbracă regiunea abdominală se aOeaEă pacientul Bn
decubit dorsal Bn pat peste cerOaul Bmpăturit Bn lung la marginea
patului Oi trunchiul uOor ridicat se măsoară circumerinNa abdominală
E.-u>! 2un->!.!
•
se ace de către medic aFutat de una<două asistente
• se deruleaEă Bn salon sau Bn sala de tratamente
"edicul Asistenta1 Asistenta2
62
 < BOi spală mCinile le deEinecteaEă.
< pregăteOte patul cu mu<
Oama aleEă cerOa
< alege locul puncNiei < aOeaEă pacientul Bn
poEiNie corespunEătoare

locului ales
< pregăteOte locul
puncNiei deEinecție de
tip '''
< serveOte seringa
Bncărcată cu anesteEic
< menNine pacientul Bn
< ace anesteEia locală
poEiNia dată
< serveOte mănuOile
chirurgicale medicului
< proteFeaEă locul
< serveOte cCmpul
puncNiei cu cCmpul
chirurgical
steril
< deEinecteaEă locul
puncNiei.
< serveOte bisturiul sau
direct trocarul

< eIecută inciEia sau < supravegheaEă

direct puncNia cu permanent aciesul
trocarul scoate respiraNia starea
mandrenul bolnavului
< recolteaEă Bn eprubete
lichidul de ascită
< serveOte tubul
prelungitor al canulei
trocarului (pentru
evacuare)
< adapteaEă tubul < supravegheaEă scurgerea < supravegheaEă
prelungitor lichidului Bn vasul pacientul
6&
 colector
< schimbă poEiNia pacientului dacă se Bntrerupe scurgerea lichidului.
< retrage trocarul
< deEinecteaEă locul
< aplică agraa "ichel puncNiei
dacă a olosit bisturiul < ace o cută a pielii
pentru inciEie < aplică pansament uscat
compresiv
< se strCnge cerOaul Bn Furul abdomenului iIC ndu<se
cu ace de siguranNă.

In1r!8!r. u/t.r!oră  2-!.ntu/u!

o se aOeaEă comod Bn pat astel ca locul puncNiei sa ie cCt mai sus pentru a

evita presiunea asupra oriiciului Oi scurgerea lichidului Bn continuare

o se asigură o temperatură optimă Bn Bncăpere Oi liniOte
o după % ore se BndepărteaEă cerOaul strCns Bn Furul abdomenului
o se măsoară circumerinNa abdominală Oi se noteaEă
o se suplineOte pacientul pentru satisacerea nevoilor sale
o se monitoriEeaEă pulsul T.A. se noteaEă valorile Bnregistrate Bn 23 ore
o pansamentul se schimbă respectCnd măsurile de asepsie
o
agraele se scot după 3+ L 42 de ore.
Pr.1ăt!r. 2rodu0u/u! 2.ntru .m!nr.
o eIamenul macroscopic constă Bn măsurarea cantităNii de lichid evacuat
aprecierea aspectului dat determinarea densităNii
o reacNia ivalta
o eIamenul citologic bacteriologic biochimic eprubetele cu lichid
etichetate se trimit la laborator

Notr. 2un->!.! 7n 3o! d. o90.r6>!.

o se noteaEă cantitatea de lichid evacuat data ora numele persoanei care a

eIecutat puncNia

63
 o se noteaEă circumerinNa abdominală Bnainte și după puncNie
A--!d.nt.
o colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităNii abdominale

o hemoraie digestivă maniestată prin hematemeEă șiRsau melenă

o perorarea intestinului determină peritonită
o persistenNa oriiciului de puncNie prin care se scurge lichid.

CAPITOL(L V ÎNGRI+IRI SPECI&ICE

,rocesul de BngriFire este o metodă organiEată Oi sistematică care permite

acordarea de BngriFiri individualiEate.
Acesta cuprinde cinci etape
1. *ulegerea de date (interviul)
2. AnaliEa Oi interpretarea lor (problemă diagnostic de BngriFire)
&. ,laniicarea BngriFirilor (obiective)

66
 3. ealiEarea intervenNiilor (aplicarea lor)
6. #valuarea.
*ulegerea de date Bncepe de la sosirea pacientului Bn spital sau de la
primul contact Bntre asistentă Oi pacient prin acea comunicare terapeutică pe
toată perioada spitaliEării.

'normaNiile culese trebuie să ie complete concise să relecte starea de

sănătate a pacientului din toate dimensiunile bioiEiologice sociologice
psihologice culturale Oi spirituale obiceiuri de viaNă Oi reacNiile emoNionale aNă
de boală. Trebuie cunoscute problemele de boală anterioare (bolile copilăriei
vaccinări traumatisme intervenNii chirurgicale alergii medicamentoase) precum
Oi starea de sănătate a amiliei (antecedente heredo<colaterale) inclusiv dacă
amilia este luată Bn evidenNă cu o serie de boli (diabet aecNiuni cardiace
hipertensiune arterială aecNiuni neuropsihice).
,laniicarea BngriFirilor ne permite determinarea scopurilor care trebuie
urmărite determinarea obiectivelor de atins (reEultatul aOteptat) stabilirea
miFloacelor pentru reEolvarea obiectivelor (pentru atingerea reEultatelor).
ealiEarea intervenNiilor constituie momentul realiEării conOtiente Oi
voluntare a intervenNiilor planiicate pentru a obNine reEultatul aOteptat.
#valuarea se ace pe baEa aprecierii reEultatelor obNinute Bn starea de
sănătate a pacientului Bn uncNie de obiectivele propuse.

6%
 CAZ(L I
*!-#G##A DAT#-
Num., 2r.num. A. $.
V4r0t 6& ani
S. masculin
Gr.utt. 4+ Jg
Înă/ț!m. 14%
R./!1!. ortodoIă
Nț!on/!tt. romCn
64
Str. -!6!/ă căsătorit 2 copii maFori
O-u2ț!. pensionar
Ant.-.d.nt. 2.r0on/.
< sechele de T/* pulmonar din 2;;6
< cardiopatie ischemică
< angor de eort
< veche ractură gambă stCngă osteosinteEă metalică
< insuiciență venoasă cronică
< ciroEă hepatică cu ascită diagnosticată Bn urmă cu un an.
Ant.-.d.nt. :.r.do-o/t.r/.
< mama cardiacă suerind și de diabet Eaharat tip ''
< tatăl cu arteriopatie obliterantă a membrelor inerioare.

Cond!ț!! d. 6! ță bune locuiește Bntr<un apartament cu 2 camere singur soția
iind plecată din țară
Com2ortm.nt Bn preEent nu consumă alcool nu umeaEă
Dt !nt.rnăr!! ;1. ;2. 2;16
Dt .t.rnăr!! ;%. ;2. 2;16
Mot!6./. !nt.rnăr!! dispnee inspiratorie la eorturi mici astenie atigabilit ate
dureri precordiale la eort dure re la nivelul hipocondrului drept cre șterea Bn
volum a abdomenului (ascită) edeme ale membrelor inerioare stare de
disconort abdominal inapetență sindrom dispeptic.
D!1no0t!- m.d!-/ / !nt.rnr.
< ciroEă hepatică de etiologie =*5 decompensată vascular iș
parenchimatos
< varice esoagiene grupa ' ''
< encealopatie
< cardiopatie ischemică
< hipersplenism
< insuiciență venoasă cronică.
I0tor!-u/ 9o/!!

6+
 ,acientul Bn vCrstă de 6& de an i Bn eviden ță cu ciroEă hepatică de un an a
ost internat pentru astenie eItremă dispnee respiratorie la eorturi mici dureri
precordiale la eort ascită edeme ale membrelor inerioare sindrom dispeptic.
/olnavul este diagnosticat din 2;;4 cu cardiopatie ischemică angor de eort Bn
tratament constant cu ,ropanolol. -a domiciliu a continuat tratamentul cu
ilimarină urosemid Aspatoort -agosa dar nu a respectat Bntocmai indica țiile
și regimul impus de boală. e adreseaEă clinicii pentru tratament de specialitate.
E2/orăr! 2r-/!n!-.
Ecografie abdominală1
• icat mic cu un contur neregulat structură relativ omogenă și ecogenitate
ușor crescută
• colecist cu pere ții mult Bngro șa ți cu aspect stratiicat preEentCnd Bn

lumen cCteva puncte releIogene Bn schi ță

• vena portă de 16 mm
• splină omogenă de 126 L 1& cm Bn aIul lung
• veEica urinară destinsă
• pancreas ără modiicări deosebite
• rinichi Bn limite normale.
E+amen de urină1
• ,roteine L urme
• ,uroi L negativ
• GlucoEă L negativ
• !robilinogen L intens poEitiv
• ,igmenți biliari L negativ
• ediment calitativ L numeroase cristale de oIalat de *a și hematii

E+aminarea lichidului ascitic1

•-D= L ++
• ,roteine L transudat 12+ M.

68
E+aminări hematologice și biochimice1
D.num!r.n/!=.! V/or!o9! nut.
ț
=ematocrit 2+
M
=emoglobina 8&
M
-eucocite 66;;Rmm&
&
Trombocite 226;;;Rmm
eticulocite
$eutroile 12
MM
%+
-imocite 2%
M
"onocite %M
5= mm
4;L&;
ideremie 66 M ml
Glicemie 1;1 mg M
,roteinetotale %gM 44gM
Albumine &3 M &32 M
V1 globuline %1 M
V2 globuline 8& M
W globuline 68 M
-ipide 412 mg M
*olesterol 16% g M
TZmol 1; !Rl
/ilirubina totală 18 mg M
/ilirubina directă ;++ mg M
/ilirubina indirectă 1%2 M
osataEa alcalină 18% !Rl
TG 123 !Rl
TG, 16& !Rl
*oagulograma T] \ 2;^^
A,TT \ &+^^
'onograma serică $aX \ 1&; m#_Rl
SX \ 36 m#_Rl
eEerva alcalină 24 m#_Rl
!ree 22 mg M
,roteine totale +&4 gRl
*reatinină ;8 mg M

6abel cu cele (, nevoi fundamentale după Kirginia >enderson1

%;
Nr' Mn!3.0tăr! d.
-rt' N.6o! 3undm.nt/ă Sur0 d. d!3!-u/tt. d.2.nd.nță
- anIietate - eItremități uscate
N.6o! d.  r.02!r ș!
1. - diicultate de respira ție calde colorate
 6. o 9ună
- durere - bradipnee
-!r-u/ț!.
- -
astenie iEică
- anIietate T.A. \ 8;R%;
- hidratare mm=g
insuicientă
- durere cantitativ și calitativ
- obișnuințe alimentare - inapetență
2. N.6o! d.  9. ș! 
deicitare - ingestie de alimente
m4n-
- atigabilitate și lichide ce nu
satisac nevoile
organismului
- -
alimentație neadecvată disconort
- anIietate abdominal
- hidratare neadecvată - inapetență
- obișnuințe alimentare - senEația de
&.
N.6o! d.  ./!m!n deicitare plenitudine balonare
post<prandială
- edeme la membrele
inerioare
- ascită
- anIietate - astenie
3. N.6o! d.  dorm! ș! - durere - oboseală
 0. od!:n! - dispnee - neliniște
- iritabilitate
N.6o! d.  3! -urt ș! - oboseală - leEiuni tegumentare
6. 7n1r!8!t, d.  2rot.8 - intoleranța la eort
t.1um.nt./. ș!
mu-o0./.

%1
Nr' Mn!3.0tăr! d.
-rt' N.6o! 3undm.nt/ă Sur0 d. d!3!-u/tt. d.2.nd.nță
- lipsa de cunoa ștere a - neliniște
miFloacelor aFutătoare - insomnie
- lipsa de cunoa ștere a - hipotensiune
%. N.6o! d.  .6!t
-
2.r!-o/./. obiceiurilor sănătoase de astenie
viață - inapetență.
- diicultatea de a se
adapta la boală.

%2
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
B(  B)$B)$)B(/ ,acientul să preEinte o - am așeEat pacientul Bn poEi ție ortopneică pentru a - la o oră după
($ 'ificultate .n a respirație cu recven ță avoriEa respirația a șeECnd Bn spatele pacientului două măsurile aplicate
respira datorită normală Bn decurs de 3 L perne starea pacientului
durerii și an+ietății 6 Eile. - am aerisit salonul este u șor ameliorată
manifestată prin - am Bnvățat pacientul să respire corect (să inspire iar la 12 h de la

dispnee= bradipnee$ pround pe nas și să eIpire pe gură) intervenții starea

- monitoriEeE uncțiile vitale not eE valorile obținute Bn pacientului s<a
oaia de temperatură Bmbunătățit
- monitoriEeE respira ția recven ța amplitudinea ritmul - T.A. \ 13;R%;
- pacientului i s<a administrat 2 pe mască la indicația mm=g
medicului % lRh cu intermitență 1; min. de 2 ori pe oră
- am supravegheat cu mare atenție modul de administrare
a 2 debitul și recven ța administrării
- am pregătit materialele necesare eectuării
paracenteEei
- se eectueaEă paracenteEa pentru a u șura respira ția.
B(  B0$B)$)B(/ ,acientul să ie - pacientul a ost alimentat parenteral cu GlucoEă 6 M - pacientul este

%&
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
)$ 5limentație echilibrat 2I1;; ml cu 1 . 5itamina * 1 . 5itamina /1 /% și 1 echilibrat
deficitară datorată hidroelectrolitic Bn & Eile . Gluconolactat de *a hidroelectrolitic apt
regimului impus și nutrițional Bn 6 Eile. - am preEentat pacientului necesitatea unei diete conirmat de
manifestată prin hiposodate totodată am eIplorat gusturile pacientului reEultatele
stare de disconfort - alimentele au ost servite la ore regulate ionogramei

abdominal= - aportul de proteine s<a scăEut deoarece pacientul

inapetență$ preEintă encealopatie Bnsă alimentația rămCne bogată
Bn glucide și lipide (suc natural apa plată ceai Bndulcit
cu miere)
- pe parcursul reEolvării encealopatiei se vor corecta
carențele Bn proteine
B(  B0$B)$)B(/ ,acientul să ie - Eilnic am realiEat bilanțul hidroelectrolitic - pacientul e echilibrat
*$ Eliminare echilibrat 'ngestia 6;; ml glucoEă 6 M 26; ml suc de ructe hidroelectrolitic
inadecvată cantitativ hidroelectrolitic și să nu 16; ml alimente edemele și ascita s<au
și calitativ datorită preEinte risc de inecție #Icre ția 2;;; ml diureEă 1;; ml scaun 3;;; ml micșorat
alimentației urinară. lichid ascitic transpirație nesemniicativă - Bn urma tratamentului

inadecvate= - pacientul a ost Eilnic cCntărit administrat pacientul

%3
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
manifestată prin - pacientului i s<a indicat să nu consume mai mult de 1 nu mai preEintă
edeme= ascită$ litru de lichide pe Ei mai ales din cele bogate Bn $a inecție urinară
- pentru a diminua ascita și edemele pacientului i s<a - Bn urma eectuării
administrat pironolactonă &I2 tbREi urosemid 1 tbREi paracenteEei s<au
- pacientului i s<a eectuat paracenteEa eliminat 3 litri de

- am participat la eectuarea intervenției prin pregătirea lichid ascitic

materialelor și a intrumentarului medical - pacientul respiră mai
- pe lCngă alimentație parenterală pacientului i s<a ușor ameliorCndu<se
administrat ceai Bndulcit supe strecurate dispneea
- pacientului i s<a introdus masa de prCnE ormată din - pacientul este
supă de EarEavat pila de oreE cu carne de pui iartă echilibrat nutrițional
toate ără sare și hidroelectrolitic

- pe lCngă alimentația parenterală pacientului i s<au are potă de mCncare

introdus toate cele trei mese principale nu se mai simte
- pacientului i s<au servit 6 L % meseREi la ore regulate și slăbit
Bn volum redus alimentația e bogată Bn ier vitamine
proteine și glucide

%6
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
- am educat amilia și am cerut de la bucătăria spitalului
respectarea regimului
- am administrat la indicația medicului multivitamine
&I1 tbREi preparate din ier pentru combaterea anemiei
< sulat de ier &I1 tbREi

- pentru corectarea deicitului de proteine pacientului i

s<au administrat hidroliEate de proteine (aminoplasmal)
16; mlREi
- pentru reacerea parenchimului hepatic s<au administrat
2 iole Aspatoort
- am aplicat pansamentul compresiv după eectuarea
tehnicii
B($B)$)B(/ ,acientul să beneicieEe - pacientului Bi administreE lichide calde Bnainte de - Bn urma măsurilor
,$ 'ificultate .n a de un somn cantitativ și culcare lapte ceai de mu șe țel ceai de tei luate pacientul
dormi și a se odihni calitativ satisăcător. - Bntocmesc Bmpreună cu pacientul un program de doarme mai bine
datorită durerii și odihnă noaptea iar diminea ța
an+ietății= - aFut la crearea unui climat de lini ște și conort pentru a se simte mai odihnit

%%
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
manifestată prin nu suprasolicita analiEatorii auditivi și viEuali
insomnie= oboseală$ - nu se pot administra medicamente cu eect sedativ iar
Bn acest scop administreE medicamente cu eect u șor
sedativ de tipul eniramină 1 tb seara la culcare
pentru a evita eectul toIic al barbituricelor
B(  B0$B)$)B(/ ,acientul să nu preEinte - am eIplicat pacientului necesitatea respectării - pacientul nu preEintă
/$ !isc de riscul complicațiilor. repausului iEic și al tratamentului complicații
complicații - pentru a nu<i periclita respirația și uncția respiratorii și
infecțioase datorită cardiovasculară a pacientului s<a eectuat paracenteEa cardiovasculare
suferinței hepatice eliminCnd 3 litri de lichid ascitic - pacientul nu preEintă
manifestat prin - după eectuarea tehnicii am deEinectat locul puncției și complicații
apariția edemelor și am aplicat o compresă sterilă pentru prevenirea inecțioase valoarea
ascitei$ inecției temperaturii corpului
- am sătuit pacientul să nu se mi ște prea mult Bn pat și să iind de &4o *
nu se ridice după eectuarea punc ției - Bn urma BngriFirilor
- am asigurat ca pacientul să ie echilibrat nutrițional acordate pacientul
administrCndu<i o dietă bogată Bn glucide vitamine și nu preEintă leEiuni

%4
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
OBIECTIVE EVAL(ARE
N(RSING ALE ASISTENTEI MEDICALE
proteine tegumentare
- am asigurat curățenia lenFeriei de corp și de pat a
pacientului pentru a preveni alterarea tegumentelor
- am supravegheat catetetrele venoase aplicate pentru
realiEarea peruEiilor
B(  B0$B)$)B(/ ,acientul să<și eectueEe - am educat pacientul Bn vederea acceptării și eectuării - Bn urma măsurilor
0$ Incapacitatea de singur BngriFirile toaletei corporale luate pacientul e
auto.ngrijire datorită personale pe perioada - am stimulat dorința pacientului de a< și eectua singur BngriFit și curat
asteniei manifestată spitaliEării și la toaleta personală eIecută activități ce
prin inapetență$ domiciliu. - am aFutat pacientul să se mobiliEeEe. nu<l suprasolicită
iEic.

%+
%8
 EPICRIZA
,acientul se eIterneaEă din spital preEentCnd o stare generală ameliorată.
Acesta este inormat cu privire la maniestările bolii și tratamentul acesteia.
#Iternarea se ace cu următoarele recomandări
-
va continua tratamentul prescris de medic
- va avea o alimenta ție adecvată regim hiposodat și va reduce aportul de lichide
- va evita băuturile alcoolice și umatul.

4;
 CAZ(L II
*!-#G##A DAT#-
Num., 2r.num. D. 5.
Dt n șt.r!!  26. ;1. 18&8
V4r0t 4% ani
S. masculin
Gr.utt. +3 Jg
Înă/ț!m. 141
R./!1!. ortodoIă
Str. -!6!/ă văduv de 6 ani & copii maFori
O-u2ț!. pensionar
Ant.-.d.nt. 2.r0on/., 3!=!o/o1!-. ș! 2to/o1!-.  ciroEă hepatică cu ascită
diagnosticată de circa 2 ani cu repetate internări cu ameliorarea stării generale
Cond!ț!! d. 6! ță bune locuiește singur Bntr<un apartament cu 2 camere la bloc
Com2ortm.nt nu consumă alcool nu umeaEă
Mot!6./. !nt.rnăr!! astenie eItremă cre ștere Bn volum a abdom enului edeme
ale membrelor inerioare stare de disconort abdominal
S.mn. 0u9!.-t!6. hipertensiune arterială dispnee tuse anIietate
I0tor!-u/ 9o/!!

,acientul Bn vCrsta de 4% de ani a ost internat datorită dispneei marcante

creșterii Bn volum a abdomenului. e remarcă și edeme ale membrelor
inerioare. ,acientul se adreseaEă clinicii pentru tratament de specialitate.
Dt !nt.rnăr!! ;1.;3.2;16
Dt .t.rnăr!! ;3.;3.2;16
D!1no0t!- m.d!-/ / !nt.rnr.
< ciroEă hepatică decompensată vascular hipertensiune arterială

41
In6.0t!1ț!! d. /9ortor
V/or!norm/. V/or!r./.
-eucocite 31 L 1; 64
=emoglobina 12 L 14 1&8
=ematii 3 L 66 &8

/ilirubinatotală
=ematocrit ;1
3;L62
11 &13
321
Trombocite 16;L3;; 1+3
T.G.. % L 63 %;
T.G.,. + L 66 %1
Glicemie 4;L116 84
!ree 6;
1;
L %63
*reatininăBnsCnge ;2L12 13;
'$ ;+
16
L 1+;
Aciduric 23L% &8;
Ecografie abdominală1 ascită Bn cantitate mică cu benEi de ibrină neomogen
icat mărit Bn volum cu contur neregul at 5,\16 colecist cu multiple ecoge nită ți
și cu un con de umbră splină ` 136 cm Bn aIul lung. ,ancreas ără modiicări
deosebite rinichi Bn limite normale. tomac cu Bngroșare parietală 5.$.
transonică. Aspect de ciroEă hepatică cronică decompensare portală.

6abel cu cele (, nevoi fundamentale după Kirginia >enderson1

Nr' N.6o! Mn!3.0tăr! d.
Sur0 d. d!3!-u/tt.
-rt' 3undm.nt/ă d.2.nd.nță
N.6o! d.  r.02!r -
insuiciență - T.A. \ 18;R1;; mm=g
respiratorie  - tuse
1. ș!  6. o 9ună
- alterarea respira ției
-!r-u/ț!.
- circulație inadecvată
- intoleranța la eort - mișcare deicitară
N.6o! d.  0. - alterarea mobilită ții
2. m!ș- ș!  6. o - oboseală
9ună 2o0tură - edeme ale membrelor
inerioare
&. N.6o! d.  dorm! - vCrsta Bnaintată - alterarea somnului
ș!  0. od!:n! - treEiri recvente Bn

42
Nr' N.6o! Mn!3.0tăr! d.
-rt' 3undm.nt/ă Sur0 d. d!3!-u/tt. d.2.nd.nță
timpul somnului

N.6o! d.  0. - intoleranța la eort - diicultate de a se

3. 7m9ră- ș! Bmbrăca R deEbrăca
d.=9ră-
N.6o! d.  - T \ &%3o*
m.nț!n. - transpirații minime
6. t.m2.rtur L
-or2u/u! 7n /!m!t.
norm/.
N.6o! d.  3! -urt - intoleranța la eort - vCrsta Bnaintată
ș! 7n1r!8!t, d.  - diicultate Bn
%. 2rot.8 autoBngriFire
t.1um.nt./. ș!
mu-o0./.
- anIietate - vulnerabilitate teamă
- nesiguranță - alterarea vederii vedere
4. N.6o! d.  .6!t Bncețoșată
2.r!-o/./. - diicultate de a se

proteFa și a se eri de
pericole
N.6o! d.  7n6ă ț
+.
-um 0ă5 ș! 2ă0tr.=. - lipsa inormațiilor - cunoștințe insuiciente.
0ănătt.

4&
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
N(RSING OBIECTIVE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
B(  B*$B,$)B(/ ,acientul să preEinte asigur repausul iEic și psihic
− B($B,$)B(/
($ Circulație T.A. și puls Bn limite monitoriEeE unc țiile vitale
− TA \ 18;R1;; mm=g
inadecvată normale. asigur un regim alimentar adecvat
− T\&%o*
manifestată prin avoriEeE circula ția
− ș a eE bolnavul
șț Bn poEi ie eECnd DiureEa \ 1+;; mlR23h
hipertensiune − recolteE probe biologice pentru eIamenul de B)$B,$)B(/

arterială datorită laborator TA \ 11;R6; mm=g

complicațiilor bolii$ − Bnsoțesc pacientul la radiologie , \ 8; bătăiRmin.
− educ pacientul ca să acă repaus la un anumit interval B*$B,$)B(/
de timp TA \ 11;R%; mm=g
− recolteE sCnge pentru eIamenul de laborator , \ +; bătăiRminut
=-G5= glicemie uree creatinină ibrinogen
eIamen de urină
− administreE la indicația medicului urosemid
Auronal "etoprolol  < ; <  Aspatoort
pironolactonă
B(  B)$B,$)B(/ ,acientul să preEinte o −asigur repausul la pat Bn poEiție de decubit dorsal B($B,$)B(/

)$ 5lterarea bună respirație. −

monitoriEeE respirația recven ța amplitudinea și ,acientul preEintă

respirației ritmul respirației dispnee.
43
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
N(RSING OBIECTIVE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
manifestată prin monitoriEeE unc țiile vitale
− B)$B,$)B(/
dispnee datorată noteE valorile obținute Bn oaia de temperatură
− ,acientul preEintă o
an+ietății= durerii$ asigur oIigenoterapia
− bună respirație.
educ pacientul să respire corect
−

− administreE 2 prin sondă naEală 3 L % litri R min.

−

B(  B*$B,$)B(/ ,acientul să preEinte o asigur condiții corespunEătoare de cono rt iEic și B($B,$)B(/

*$ 5lterarea bună postură. psihic ,acientul preEintă o
mobilității − educ pacientul să< și crească treptat activitatea iEică toleranță scăEută la
manifestată prin să alterneEe repausul cu odihna eort.
imposibilitatea de − BncuraFeE pacientul să ee ctueEe mi șcări pasive și B)$B,$)B(/
deplasare ș i active ,acientul preEintă
fatigabilitate − eIplic pacientului că activitatea Eilnică trebuie diminuarea
datorită efectului reluată progresiv atigabilității.
bolii$ B*$B,$)B(/
,acientul preEintă o mai
bună toleranță la eort.
B(  B)$B,$)B(/ ,acientul să preEinte −

așeE pacientul Bntr<o poEiție comodă care să<i asigure B($B,$)B(/

,$ 5lterarea un somn odihnitor ,acientul a dormit + h
46
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
N(RSING OBIECTIVE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
somnului manifestată un somn odihnitor. −planiic BngriFirile și intervențiile delegate astel dar s<a treEit obosit.
prin treziri frecvente BncCt să evit treEirea B)$B,$)B(/
datorată v%rstei −administreE la indicația medicului DiaEepam biectiv realiEat
.naintate și a −1 cprRseara pacientul preEintă un
an+ietății$ somn odihnitor.

B(  B*$B,$)B(/ ,acientul să preEinte −

conștientiEeE pacientul Bn legătură cu importan ța ,e perioada spitaliEării

/$ 'ificultate de a se tegumente și mucoase menținerii curate a tegumentelor și mucoaselor pacientul și<a menținut
auto.ngriji curate. − aFut pacientul Bn satisacerea nevoilor undamentale integre tegumentele și
manifestată prin mucoasele și nu a
intoleranță la efort devenit o sursă de
datorită v%rstei$ inecții nosocomiale.
B($B,$)B(/ ,acientul să ie − BncuraFeE pacientul și Bi inspir Bncredere ,acientul olosește
0$ 'ificultate de a echilibrat psihic și să − BncuraFeE pacie ntul și<l Bnso țesc pentru eectuarea ochelari și B și
evita pericolele aibă vederea unui control otalmic Bmbunătățește vederea.
manifestată prin Bmbunătățită.
teamă=
vulnerabilitate=

4%
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I DELEGATE
N(RSING OBIECTIVE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
nesiguranță= datorită
alterării vederii$
B(  B*$B,$)B(/ ,acientul să ie − evalueE nivelul de cuno știn țe al pacientului B($B,$)B(/
2$ 'eficit de inormat cu privire la − urniEeE pacientului cuno știn țele necesare BngriFirii la ,acientul a primit
cunoștințe manifestat maniestarea bolii și domiciliu inormații despre boală
prin cunoștințe tratamentul pe care − inormeE pacientul privind regimul de via ță evitarea și tratament.
insuficiente datorate trebuie să<l urmeEe. actorilor de risc precum și despre tratamentul ce B*$B,$)B(/
lipsei de informații$ trebuie continuat urosemid "etoprolol  < ; <  ,acientul a acumulat
Auronal Aspatoort pironolactonă vitaminele / 1 cunoștințe noi a Bn țeles
/%  recomandările privind
regimul de viață
evitarea actorilor de
risc și tratamentul ce
trebuie urmat.

44
4+
 EPICRIZA
,acientul se eIterneaEă din spital preEentCnd o stare general ameliorată
mi
ș șcare i postură adecvată
ț circula ie Bn limite
ș ț normale o bună respira ie i un
somn odihnitor.
,acientul este inormat cu privire la maniestările bolii și tratamentul
acesteia.
,acientul este eIternat cu următoarele recomandări
- după eIternare pacientul trebuie să se preEinte la medicul de amilie pentru a
i dispensariEat
- va evita medicamentele cu ac țiune hepatotoIică
- va continua tratamentul indicat
-
Bși va relua activită țile Eilnice dar va rămCne sub control medical
ambulatoriu
- va evita eortul iEic eIcesiv
- va evita oboseala și stresul
- va avea o alimenta ție adecvată regim hepatic.

48
 CAZ(L III
*!-#G##A DAT#-
Num., 2r.num. *. 5.
Dt n șt.r!!  18. ;&. 18%4
S. masculin
Gr.utt. 4; Jg
Înă/ț!m. 1%+
R./!1!. ortodoIă
Str. -!6!/ă căsătorit 2 copii maFori
O-u2ț!. pensionar pe caE de boală
Ant.-.d.nt. 2.r0on/., 3!=!o/o1!-. ș! 2to/o1!-. ciroEă hepatică pe ond etilic
din 2;12
Cond!ț!! d. 6! ță bune locuiește Bntr<un apartament cu 3 camere Bmpreună cu
soția care lucreaEă și cei doi copii
Com2ortm.nt nu respectă regimul alimentar consumă alcool ocaEional
umeaEă
I0tor!-u/ 9o/!!
,acient este cunoscut cu ciroEă hepatică pe ond etilic din 2;12 urmCnd
tratament hepatoprotector intermitent și regim alimentar. A mai ost spitaliEat Bn
repetate rCnduri pentru edem e și ascită hemoragie digestivă inerioară de la
nivelul pachetului hemoroidal și enomene de encealopatie portală.
>n ultimele 6 luni este a treia internare pentru sindrom edematos (edeme și
ascită) ără răspuns la terapia diuretică.
Mot!6./. !nt.rnăr!! actuala internare este precipitată și de apari ția unei erup ții
roșii < violacee la nivelul gambei drepte dureroasă și cu semne celsiene locale.
Dt !nt.rnăr!! 2. ;&. 2;16
,acientul *. 5. e interneaEă de urgență Bn .T.'. pe data de 2.;&.2;16 ora
+3; cu următoarele maniestări de dependen ță
< alterarea proundă a stării generale
+;
 < anIietate
< greață vărsături alimentare și biliare
< tahipnee
< respirație supericială
< tahicardie
< hipotensiune
< ebră și risoane
< durere vie la nivelul hipocondrului drept
< balonare inapeten ță
< edeme ale membrelor pelvine
< erupție cutanată ro șie L violacee la nivelul gambei drepte
< prurit cutanat icter

< somnolență diurnă

< treEiri nocturne repetate
< oligurie.
D!1no0t!- m.d!-/ / !nt.rnr.
< ciroEă hepatică decompensată vascular și parenchimatos
< eriEipel al gambei drepte
< sindrom hepato<renal.
Dt. d. /9ortor 7n =!u !nt.rnăr!!
< =T \ &1M
< =/ \ %3M
< =' \ 2+;;Rm &
< 5= \ 2+ mm la 1 h
\ 6& mm la 2 h
< ormulă leucocitară = \ 2M == \ 6+M /a \ ;M #o \ 1M -i \
&4M "o \ 2M trombocite iEolate Bn grupe mici
< TG \ %+3 nJatRl TG, \ +34 nJatRl
< /il. t \ 6% mmolRl /il. dir. \ 2& mmolRl /il. indir. \ && mmolRl
< . alcalină \ 2+%; nJatRl

+1
 < Glicemie \ 3% mmolRl
< proteine totale \ 6+ gM albumin \ &4gM G \ 21 gM
< uree \ 1;1% mmolRl creatinina serică \ 213 umolRl
< ionograma serică $aX\1&4 mmolRl =X \ 3% mmolRl *aXX \ ;+% mmolRl
< TA \ 11;R%; mm=g
< , \ ++ bătăiRmin.
< T \ &+4o *.
6abel cu cele (, nevoi fundamentale după Kirginia >enderson1
Nr' N.6o! Mn!3.0tăr! d.
Sur0 d. d!3!-u/tt.
-rt' 3undm.nt/ă d.2.nd.nță
- durere - respirație supericială
N.6o! d.  r.02!r - diminuarea mobilită ții - tahipnee
1. ș!  6. o 9ună - anIietate - tahicardie
-!r-u/ț!. - intoleranța la eortul - edeme
iEic. - hipotensiune arterială.
- anIietate - greață
N.6o! d.  9. ș!  - obișnuințe alimentare - inapetență
2.
m4n- culturale dierite - vărsături.
- slăbiciune oboseală.
- alimentație inadecvată - vărsături alimentare și
- anIietate biliare
- diminuarea mobilită ții - oligurie.
&. N.6o! d.  ./!m!n
- lipsa cunoașterii nevoii
de hidratare a
organismului.
3. N.6o! d.  0. - diminuarea mobilită ții - mișcare deicitară și o
m!ș- ș!  6. o - oboseală slăbiciune postura inadecvată
9ună 2o0tură - circulație inadecvată. - deplasare greoaie

(edeme ale membrelor

pelvine)
- poEiție Bn decubit

+2
Nr' N.6o! Mn!3.0tăr! d.
-rt' 3undm.nt/ă Sur0 d. d!3!-u/tt. d.2.nd.nță
dorsal
- durere la mobiliEarea
membrului.
- anIietate - somnolență diurnă
- durere - insomnie nocturnă
N.6o! d.  dorm!
6. - stare depresivă. - dispnee din cauEa
ș!  0. od!:n!
volumului crescut al
abdomenului.
N.6o! d.  - proces inecțios - risoane
m.nț!n. inlamator - ebră
%. t.m2.rtur - T \ &+4o*

-or2u/u! 7n /!m!t.
norm/.
- deshidratare - tegumente Bn tensiune
N.6o! d.  3! -urt
- slăbiciuneRoboseală din cauEa edemului
ș! 7n1r!8!t, d. 
- perturbarea imaginii - erupție eritematoasă
4. 2rot.8
de sine. violacee din cauEa
t.1um.nt./. ș!
eriEipelului
mu-o0./.
- icter și prurit cutanat.
- -
anIietate anIietate
- neadaptarea la situa ție. - somnolență
N.6o! d. 
+. - comunicare
-omun!-
inadecvată la nivel
aectiv.
N.6o! d.  - ț!on - anIietate. - diicultate Bn a ac ționa
8. du2ă -r.d!nț./. ș! după credin ță.
6/or!/. 2.r0on/.

+&
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
(3$B/$)B(/= ora A(B ,acientul să preEinte analiEeE Bmpreună cu pacientul și descopăr care
− (3$B/$)B(/= ora ()/B
($ 5limentație diminuarea senEației sunt situațiile care accentueaEă senEa ția de grea ță < persistă vărsăturile și grea ța
insuficientă din de grea ță și vomă (3$B/$)B(/= ora (2BB
cauza bolii hepatice= diminuarea constat că acestea sunt accentuate de mirosuri
− < pacientul se hidrateaEă oral
complicată cu vărsăturilor Bn neplăcute aportul alimentelor ingestia de lichide < pacientul a preEentat

sindrom hepato7 termen de 23h. Bn cantitate mare vărsături bilioase

renal= manifestată ,acientul să<și −oer pacientului regimul prescris de medic < senEa ția de grea ță s<a
prin inapetență și recCștige treptat hipoprotidic normocaloric hiposodat diminuat parțial
greață$ apetitul. − racționeE necesarul caloric Bn trei mese < se men ține alimenta ția
#valueE pacientul la principale și două gustări servite astel micul insuicientă caloric
orele 1& 14 și 21. deFun la ora +;; prCnEul la ora 12;; cina la ora administrată oral
;; ;;
18  prima gustare la ora 1; iar gustarea a doua (3$B/$)B(/= ora )(*B
la ora 16;; < obiectiv nerealiEat se
− aerisesc bine salonul Bnaintea iecărei mese accentueaEă vărsăturile
− preEint meniul atractiv pe o tavă proteFată cu bilioase
șervet curat dar nu insist pentru a consuma
Bntreaga cantitate de alimente

+3
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
−aFut pacientul să adopte o poEiție comodă cu
partea cealică a patului ridicată
−administreE medicația prescrisă Bn raport cu
orarul meselor antiemetice Bnainte de mese
ermenți digestivi Bn timpul mesei iar restul

(A$B/$)B(/ ,acientul să preEinte medica

menținției
−
postalimentar
interven țiile programate Bn Eiua (A$B/$)B(/= ora 2*B
diminuarea senEației anterioară < alimentație insuicientă
de grea ță și − mențin intervențiile delegate alimenta ție caloric
vărsătură. parenterală și hidratare < persistă vărsăturile
,acientul să se − administreE GlucoEă 1;M 16;; ml X 'nsulină alimentare și bilioase
hidrateEe și să se &;
&I+ !' "etoclopramid iolă '5 ora 12 L 1+  &;
(A$B/$)B(/= ora ()/B
alimenteEe oral. itomenadion i.m. la orele % 13 și 21 < obiectiv nerealiEat persistă
#valueE pacientul la senEația de grea ță
orele + 1& 14 și 21. < pacientul reuEă alimenta ția
primește lichide pe cale orală

(A$B/$)B(/= ora (3BB

< obiectiv nerealiEat apare
+6
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
vărsătura Bn “Ea ț de caea” (la
ora 1%;;)
< pacientul nu se alimenteaEă
oral
(A$B/$)B(/= ora )(BB

< pacientul reuEă alimentele

inclusiv lichidele
< continuă hidratarea
parenterală
< pacientul preEintă degluti ție
diicilă.
(3$B/$)B(/= ora A(B ,acientul să preEinte − sătuiesc pacientul să adopte o poEiție care să<i (A$B/$)B(/= ora 3BB
 (A$B/$)B(/= ora 3BB respirație avoriEeEe respirația cu eItremitatea cealică și < obiectiv nerealiEat Bn primele
)$ !espirație Bmbunătățită. trunchiul ridicate Bn unghi de 36 o < po Eiție 23h
inadecvată= dispnee= semișeECnd < se men ține respira ția diicilă
tahipnee= din cauza − ridic eItremitatea cealică a somierei pentru a supericială tahipneică

volumului abdominal acilita poEiția semi șeECnd < poEi ționarea pacientului
crescut= manifestată −eectueE intervențiile de la nevoia de a se inluențeaEă nesemniicativ
+%
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
prin respirație alimenta uncția respiratorie
superficială −supravegheE regimul pacientului pentru (A$B/$)B(/= ora (,(B
tahipneică$ reducerea nivelului aerocoliei și ascitei Bn timp < după practicarea
permițCnd astel realiEarea obiectivului paracenteEei se observă o
− pregătesc materialele necesare pentru ușoară ameliorare a dispneei

paracenteEă < se men ține tahipneea

−pregătesc iEic și psihic pacientul Bn vederea < administrarea de 2 pe
eectuării paracenteEei de necesitate mască amelioreaEă temporar
− administreE la indicația medicului 2 prin tahipneea
mască < obiectiv nerealiEat apar
scurte perioade de apnee și
respirație acidotică
)B$B/$)B(/= ora ((B
- se instaleaEă stopul
respirator și survine decesul.
(3  (A$B/$)B(/ ,acientul să preEinte − asigur poEiția cea mai avorabilă circula ției și - obiectiv nerealiEat Bn primele

*$ Circulație circulația respirației prin modiicarea geometriei patului 23 h

inadecvată din cauza Bmbunătățită pe (poEiție semi șeECnd)
+4
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
compresiunii vaselor perioada spitaliEării. asigur și supravegheE regimul alimentar
− - se practică paracenteEa de
abdominale de către #valuarea se va hiposodat și administreE alimentele racționat Bn 6 necesitate iar după paracenteEă
lichidul ascitic= realiEa Eilnic. mese se reduce volumul
manifestată prin pregătesc materialele necesare pentru
− abdomenului
tahicardie= paracenteEă - T.A. se stabiliEeaEă
− -
hipotensiune administreE medica ția prescrisă de medic ușoară ameliorare subiectivă
arterială= edeme$ Aspatoort 2 iole i.v. la ora + ;; $iedipină &I1REi a stării de sănătate.
la orele % 13 și 2; pironolactonă 2I1REi la orele
+ și 2; 5itaminele /1 /% și /12 I  ' administrate
i.m. la ora 11&;
(3  (A$B/$)B(/ ,acientul să preEinte − aplic măsurile propuse la nevoia de a se (A$B/$)B(/
,$ Eliminare diminuarea senEației alimenta - obiectiv nerealiEat se
inadecvată datorită de grea ță și a − administreE la indica ția medicului medica ția menține oliguria continuă
suferinței hepatice vărsăturilor. antiemetică "etoclopramid &I1REi orele + 13 și vărsăturile bilioase
manifestată prin ,acientul să preEinte 21 aproIimativ 16;; mlR23h
oligurie= scăderea Bmbunătățirea − aplic măsurile de la nevoia de a respira și a avea - au apărut vărsături Bn “Ea ț de

diurezei datorită diureEei. o bună circulație care vor realiEa și acest obiectiv caea” de aproIimativ 6;; ml.
edemelor= vomă=
++
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
vărsături alimentare
bilioase$
(3$B/$)B(/ ,acientul să se poată − acord spriFin pacientului Bn ridicarea la marginea (A$B/$)B(/= ora A(B
/$ 'ificultate .n deplasa cu aFutor patului și acord spriFin la deplasarea acestuia < pacientul se deplaseaEă cu
deplasare pentru satisacerea pentru satisacerea nevoilor iEiologice spriFin pentru satisacerea
manifestată prin nevoilor iEiologice. − eectueE măsurile propuse la nevoia de a se nevoilor iEiologice.
postură inadecvată #valueE pacientul la alimenta și de a avea o bună circula ție
datorită edemelor și 23h. − satisac parțial obiectivul
ș ț i men
ț in interven iile
a ascitei$
(A$B/$)B(/ "ențin obiectivele − mențin intervențiile de pCnă acum (A$B/$)B(/= ora )((B
0$ 'eplasare foarte anterioare. < pacientul rămCne la pat după
greoaie .n postură paracenteEă Bn intervalul 1; L
inadecvată= datorită 16
ascitei și a lipsei < după ora 18;; deplasarea este
forței musculare oarte diicilă datorită lipsei
generate de suferința orței musculare astel
hepatică$ pacientul reuEă deplasarea la
toaletă solicitCnd baEinetul.
+8
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
(3  (A$B/$)B(/ ,acientul să aibă un − solicit pacientul și<l aFut să evite “picotelile” din (A$B/$)B(/
2$ 'ificultate .n a se somn liniștit cursul Eilei antrenCndu<l Bn activități de relaIare < obiectiv nerealiEat persistă
odihni datorită odihnitor pe − asigur lini ștea nocturnă și condi ții de con ort insomnia nocturnă și treEirile
dispneei severe și a perioada internării termic repetate din cauEa dispneei
durerii= manifestată ,acientul să doarmă − aerisesc Bncăperea Bnaintea somnului nocturn pacientul iind epuiEat datorită
−

prin fatigabilitate &<3 ore pe noapte planiic BngriFirile și intervențiile delegate astel lipsei somnului
e+tremă$ ără treEiri. BncCt să evit treEirea pacientului Bntre orele 22 L % )B$B/$)B(/= ora ((B
#valueE pacientul. − aplic măsurile prevăEute la nevoia de a se < pacientul devine somnolent
alimenta de a respira și a avea o bună circula ție se instaleaEă treptat starea
de a elimina care vor satisace implicit și nevoia comatoasă și decedeaEa la ora
de a se odihni 11;.
(3$B/$)B(/ ,acientul să nu −asigur condiții de conort termic Bn salon (A$B/$)B(/
3$>ipertermie preEinte ebră. − asigur lenFeria adecvată pe care o schimb după < proces evolutiv pacientul
datorită procesului iecare val de transpira ție răspunde inadecvat la
infecțios al gambei − asigur hidratarea corectă a pacientului după tratament
drepte <erizipel4 bilanț administreE lichide Bn cantități racționate < obiectiv nerealiEat.

manifestată prin −

aplic comprese antiseptice cu ivanol 1  local

frison= febră *3=2oC$ la indicația medicului
8;
DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
−administreE antibioticele prescrise de medic
,enicilină 2 I 6.;;;.;;; u.i.
(3$B/$)B(/ ,acientul să aibă −asigur igiena corporală generală și locală (A$B/$)B(/
A$ 5lterarea tegumentele curate −eectueE de 2 ori pe Ei masaFe și tamponament cu < se men țin tegumentele
integrității și intacte pe pudră de talc lucioase Bn tensiune și cu
tegumentelor perioada spitaliEării. − șterg cu un prosop curat tegumentele ori de cCte semne celsiene locale
datorită prezenței ori este necesar după transpira ție < se observă o moderată
procesului infecțios − aplic comprese locale antiseptice diminuare a temperaturii
local manifestată − asigur drenaF postural prin ridicarea membrelor locale Bn Eona cu eriEipel.
prin erizipel$ o
pelvine la 16 ață de planul patului
− schimb poEi ția pacientului cCt mai des pentru a
evita apariția escarelor
− administreE antibioterapia prescrisă
(A$B/$)B(/ ,acientul să aibă − mențin intervențiile anterioare la care adaug (A$B/$)B(/
(B$ 5lterarea tegumentele curate < pansament steril la locul paracenteEei < pacientul nu a deEvoltat
integrității și să nu deEvolte < supravegheE tegumentul Bn Eona abordului escare
tegumentelor prin escare. < pacientul nu preEintă semne
apariția escarelor inlamatorii la locul
81
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
datorită imobilizării paracenteEei.
la pat și edemelor$
(3$B/$)B(/ ,acientul să − preiau pacientul Bn momentul internării și mă - după 2 ore realiEeE
(($ Comunicare comunice cel puțin preEint cu numele uncția și rolul meu Bn echipa comunicarea eicientă cu
inadecvată la nivel non<verbal cu de BngriFire pacientul și amilia atCt verbal
afectiv datorită echipa de BngriFire − realiEeE un climat de lini ște calm asigurCnd cCt și aectiv
alterării profunde a pe totă perioada pacientul de Bntreaga mea disponibilitate Bn - pacientul este convins de
stării generale spitaliEării. acordarea BngriFirilor disponibilitatea echipei de
manifestată prin ,acientul să ie − mă adreseE calm pacientului și amiliei BngriFire și B și recC știgă
an+ietate= liniștit și convins de asigurCndu<i că echipa de BngriFire va ace tot speranța ameliorării sănătă ții.
somnolență diurnă$ preEența posibilul pentru o evoluție cCt mai avorabilă
personalului de − creeE condi ții optime Bn salon (conort iș
BngriFire și a intimitate)
persoanelor − mCngCi boln avul Bn timp ce discut cu el și<l
importante din asigur de preEen ța mea Bn toate momentele
amilie pe toată diicile

perioada bolii. −

permit soției să participe și chiar o antreneE Bn

acordarea BngriFirilor
82
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
(A$B/$)B(/ *omunicare non< −asigur amilia că pacientul nu va avea dureri și (A$B/$)B(/
()$ Comunicare verbală eicientă pe voi i preEentă Bn permanență lCngă bolnav < pacientul preEintă scurte
verbală inadecvată toată perioada perioade de luciditate Bn care
manifestată prin internării pentru a se realiEeaEă și comunicare
stări de stupoare$ menține starea de verbală

liniște pentru < preEența permanentă a

pacient personalului de BngriFire ace
*omunicare verbală ca pacientul să aștepte ără
eicientă cu amilia rică venirea nopții
pentru a menține < amilia este resemnată și
starea de lini ște și a mulțumită de BngriFirile
realiEa trecerea Bn acordate
condiții demne (A$B/$)B(/= ora )*BB
datorită < cu pacientul se realiEeaEă
deEnodămCntului numai comunicare non<
atal previEibil. verbală intră Bn comă după
care decedeaEă la ora 11;.
(A$B/$)B(/ ,acientul să aibă − aciliteE accesul parohulu i la patul bolnavului - obiectiv realiEat pe data de
8&
 DIAGNOSTIC DE INTERVENFIILE A(TONOME I
N(RSING OBIECTIVE DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE EVAL(ARE
(*$ 'ificultate .n a acces la practicarea pentru Bmpăcarea cu sine avCnd Bn vedere 18.;6.2;16 ora 16;;.
acționa conform religiei pe perioada solicitarea amiliei și evolu ția neavorabilă a
credinței și valorilor spitaliEării. caEului
personale$ −se acordă Bmpărtășania.

83
86
 EPICRIZA
,acientul a avut o evolu ție neavorabilă datorită alterării prounde a stării
generale și a complica țiilor apărute Bn urma suerin ței hepatice.
,e data de 2;.;6.2;16 acesta a suerit o comă hepatică decedCnd la ora
1;6. Decesul a surven it Bn condi ții demne ără chin uri amilia Bn țelegCnd că s<a
ăcut tot posibilul pentru ameliorarea suerin ței iar pacientul a rămas BncreE ător
pCnă Bn ultimile clipe ără a i teroriEat de rica Bn a ța morții.

8%
 CAPITOL(L VI ED(CAFIE PENTR( SĂNĂTATE

,roilaIia primară se adreseaEă Bntregii populaNii pentru Bndepărtarea

actorilor predispoEanNi legaNi de alimentaNie reducerea consumului de alcool
evitarea alimentelor grase reducerea consumului de tutun caea Bndepărtarea

stresului psihic și a tensiunii psihice de orice gen (neliniOte).

,opulaNia trebuie să consume alimente cu conNinut scăEut Bn calorii Oi
grăsimi. Grăsimile conNin un număr mare de calorii aOa că reducCnd consumul
de grăsimi reducem Oi caloriile. Alimentele ce trebuie evitate sunt carnea grasă
untul margarina prăFelile prăFiturile bomboanele.
5limentele indicate (sărace Bn grăsimi)
• carne de pui sau de curcan gătită la cuptor la grătar sau iartă
•

peOte ile muOchi ără grăsime

• lapte degresat brCnEă nesărată
• ructe Oi legume proaspete congelate sau uscate
• cereale Oi pCine cu un conNinut redus de sare
• alimente bogate Bn amidon Oi ibre L acestea repreEintă un substituient
eIcelent pentru grăsimi avCnd un conNinut redus de calorii dar bogat Bn
vitamine Oi minerale
•
alimente bogate Bn ibre ructe legume cereale oreE maEăre asole uscată
• alimente cu un conNinut scăEut Bn sare Oi sodiu pentru menNinerea T.A. Bn
limite normale toate persoanele pot consuma Bn Fur de % g de sare R Ei
echivalentul a 23;; mg sodiu ceea ce repreEintă o linguriNă de sare de masă.
!ecomandări1
 reducerea consumului de alcool L cantitatea trebuie să ie limitată la maIim 2
pahare R Ei pentru bărbați Oi la un pahar R Ei pentru emei (crește T.A.)

reducerea consumului de tutun
 reducerea consumului de caea băuturi ce conNin caeină ceai negru
răcoritoare (pot creOte T.A. temporar)

84
 Bndepărtarea stresului.
unt indicate practicarea unor tehnici de relaIare meditaNie asigurarea
unui mediu amilial avorabil practicarea unei activităNi iEice. Activitatea iEică
regulată va reduce riscul de a sueri aecNiuni cardiace va reduce nivelul de
colesterol din sCnge va creOte nivelul de =D-<colesterol (colesterolul bun) care
nu se depune pe artere Oi aFută la scăderea TA.
,ersoanele active preEintă un risc cu 6; M mai scăEut de a ace =TA aNă
de persoanele sedentare.
#ectul unei activităNi iEice uOoare
< olosind scările Bn locul litului
< coborCrea din autobuE cu o staNie sau două Bna inte de destinaNie pentru a
merge pe Fos restul drumului parcarea maOinii mai departe de magaEin birou

locul de muncă
< munca Bn grădină
< mersul pe bicicleta
< dansul.
Este indicată menţinerea unei greutăţi corporale optime. ,e măsură ce
greutatea corporală creOte TA se măreOte. tudiile au arătat că persoanele
supraponderale au Oanse mai mari să deEvolte =TA comparativ cu cele
normoponderale. $u este indicată pierderea bruscă Bn greutate ci progresivă
pierECnd 2;; L 6;; g R săptămCnă.
Asistenta medicală va sătui și va da eIplica iiț bolnavului pe toată
perioada spitaliEării și la eIternare cum trebuie să respecte toate recomandările
< să respecte cu stricte țe odihna (repausul impus)
< să respecte cu stricte țe dieta L regim hiposodat
< să nu consume alcool tutun caea sau alte toIine
< să se observe cu at en ție și la orice modiicare spontană să ia le gatura cu
medicul de amilie sau cu medicul specialist
< să accepte dispensariEarea și să se preEinte periodic la control.

8+
 #ducația pentru sănătate ăcută de asistenta med icală se Bndreaptă spre un
regim adecvat de via ță ără abuEuri de alcoo l și medicamente spre trat area
corectă a tuturor aecțiunilor hepatice și generale ale organismului.

CONCL(ZII
*iroEa hepatică este deAini tă ca o distruc ție avansată a celule lor hepatice
metabolic active și Bnlocuirea acestora cu țesut conFunctiv inactiveD incapabil
să Bndeplinească Aunc ția celulelor hepatice. >n aEa Bn care este diagnosticată
ciroEa hepatică aceasta nu mai este prea mult reversibilă. ,Cnă la ora actuală nu
eIistă doveEi că ciroEa hepatică poate i ameliorată sau tratată.
'necția cronică cu virusurile hepatice / * și consumul de alcool sunt cele
mai recvente cauEe de ciroEa hepatică. olul alcoolului Bn etiologia ciroEei este
bine stabilit. #Iistă importante doveEi epidemiologice care arată că prevalența
ciroEei se coreleaEa cu cantitatea de alcool consumata. De regula toti etilicii
deEvolta steatoEa hepatica dar nu toti ac ciroEa. !nii nu depasesc stadiile de
steatoEaD steatoAibroEaD premergatoare ciroEei alcoolice. egimurile carentate
in pro teine si vitamine ca si cele hiperlipidice eIacerbeaEa hepatotoIicitatea
alcoolului. ormele compensate in care unctia de detoIiiere a icatului este
adecvata nu eIista ascita sau encealopatie hepatica. /olnavul poate i
asimptomatic si sa nu eIiste modiicari ale probelor de laborator.
ormele decompensate se caracteriEeaEa prin icter epistaIis gingivoragii
prin lipsa actorilor de coagulareD ascitaD edemeD scaderi in greutateD sangerari
din varice esoAagieneD enceAalopatie hepatica si deteriorare progresiva a testelor
de laborator si a starii generale a bolnavului.
,acientul in cursul spitaliEarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie
sanitara in ceea ce priveste prevenirea ciroEei hepatice.

Aceasta activitate ace parte din activitatile proprii ale asistentei medicale
care va suplini in acest caE lipsa de cunostinte ale pacientului. eusita acestei
activitati depinde in mare masura de puterea de convingere a asistentei de

88
dragostea ei ata de oameni.
,articipand la ingriFirile celor doi pacienti preEenti cu ciroEa hepatica am
concluEionat ca prin acordarea unei terapii prompte si eiciente evolutia bolii a
ost avorabila si treptat pacientii au reusit sa se integreEe in societate
recapatandu<si independenta.

1;;
 BIBLIOGRA&IE

1. ".Grigorescu < Tratat de Gastroenterologie vol.' si '' #ditura "edicala

$ationala /ucuresti 2;;1
2. ".Grigorescu < Tratat de =epatologie #ditura "edicala $ationala /ucuresti
2;;3
&. odica Ghiuru Anca Trian A. *ovic<*urs de "edicina internavol. ''. Aparat
digestiv #ditura ?unimea 2;;&
3. -.Titirica < "anual de ingriFiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali #ditura 5iata "edicala omaneasca 2;;&
6. =arrison < ,rincipii de "edicina 'nterna editia 13 #ditura Teora /ucuresti
2;;&
%. '. ebedea < /oli inectioase #ditura "edicala /ucuresti 2;;;
4. /orundel *. < Tehnica ingriFirii bolnavului #ditura "edicala 2;;4

+. odor . < Tratat elementar de medicina interna #ditura Dacia *luF 1843

8. Gluhovschi Gh. < Ghid de ecograie abdominala #ditura "edicala

/uuresti1888
1;. amniceanu . < ,rognosticul bolilor interne #ditura "edicala /ucuresti

184+
11. uteanu . < Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.(' si '') #ditura
"edicala /ucuresti188+
12. *. "oEes < Tehnici de ingriFire a bolnavilor #ditura 5iata omaneasca
/ucuresti 1843

1;1