ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ (NURSING COMUNITAR)

CUPRINS
A. CADRUL CONCEPTUAL ...................................................................................................................................... ......5
I. CONCEPTUL DESPRE OM....................................................................................................................................5
I.1. TEORIA HOLISTICĂ.................................................................................................................................... ....5
I.2. OMUL CA UNICAT.......................................................................................................................................5
−

II. CONCEPTUL DE FAMILIE..................................................................................................................................5

II.1. DEFINIŢII.............................................................................................................................................. ......... ..5
II. 2. CARACTERISTICILE FAMILIEI ........................................................................................................ ......... 5
III. CONCEPTUL DE COMUNITATE................................................................................................................... ...6
III.1.
III. 2.DEFINIŢIE.......................................................................................................................................................6
TIPURI DE COMUNITATE ........................................................................................................ ..................6
III. 3. CUM PUTEM CUNOAŞTE SAU APRECIA COMUNITATEA ................................................................. 6
III.4. CARACTERISTICILE COMUNITĂŢII ........................................................................................................ 7
IV. CONCEPTUL DESPRE SĂNĂTATE..................................................................................................................7
IV.1. DIMENSIUNILE STĂRII DE SĂNĂTATE................................................................................................ ...7
IV.2. SĂNĂTATEA INDIVIDULUI....................................................................................................................... .8
IV. 3. SĂNĂTATEA FAMILIEI ................................................................................................................... ......... 8
IV.4. SĂNĂTATEA COMUNITARĂ......................................................................................................................9
IV.5. COMUNITATEA CA UNITATE DE N!RI"IT............................................................................................9
V. CONCEPTUL DESPRE BOALĂ...........................................................................................................................9
V.1. DEFINIŢII..................................................................................................................................................... ....9
V.2. DIMENSIUNILE PARTICULARE ALE #OLII............................................................................................1$
VI. CONCEPTUL DE ÎNGRIJIRI PRIMARE DE SĂNĂTATE ..........................................................................10
VI. 1. DEFINIŢIE....................................................................................................................................................1$
VI.2. NIVELURILE DE INTERVENŢII................................................................................................................11
VI. 3. PRINCIPALELE CARACTERISTICI.............................................................................................. ......... ..11
VI.4. ACCESI#ILITATEA N!RI"IRILOR PRIMARE DE SĂNĂTATE ..........................................................11
VII. CONCEPTUL DE ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE COMUNITARE................................................................12
VII.1. DEFINIRE...................................................................................................................................... ......... .....12
VII.2. CADRUL PENTRU N!RI"IRILE DE SĂNĂTATE COMUNITARE......................................................13
VII.3 DEFINIREA N!RI"IRILOR DE SĂNĂTATE COMUNITARE %&'( AMERICAN NURSES
ASSOCIATION )A.N.A.*..........................................................................................................................................13
VII.4. DEFINIREA N!RI"IRII SĂNĂTĂŢII COMUNITARE DUPĂ ASOCIAŢIA AMERICANĂ DE
SĂNĂTATE PU#LICĂ............................................................................................................................................. 14
B. MODELE CONCEPTUALE........................................................................................................................................ 14
I. INTRODUCERE......................................................................................................................................................14
II. MODELUL ENDERSON...................................................................................................................................14
III. MODELUL DE ADAPTARE RO!....................................................................................................................14
III.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................14
III.2. NOŢIUNI DE #A+Ă........................................................................................................................ .......... ...14
III.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE................................................................15
IV. MODELUL ROGERS..........................................................................................................................................15
IV.1.
IV.2. INTRODUCERE............................................................................................................................................15
NOŢIUNI DE #A+Ă................................................................. ............................................................... .....15
IV.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE................................................. ......... .....15
V. MODELUL SISTEMELOR COMPORTAMENTALE JONSON.................................................................15
V.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................. 15
V.2. NOŢIUNI DE #A+Ă........................................................................................................................ ......... .....15
V.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE.................................................................15
VI. MODELUL AUTOÎNGRIJIRII OREM.............................................................................................................16
VI.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................16
VI.2. NOŢIUNI DE #A+Ă................................................................................................................................ .....16
VI.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE........................................................ .......16

1
 VII. MODELUL SISTEMELOR NEUMAN............................................................................................................16
VII. 1. INTRODUCERE.............................................................................................................................. .......... .16
VII. 2. NOŢIUNI DE #A+Ă...................................................................................................................................16
VII.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE..............................................................16
VIII. MODELUL ROPER" LOGAN #I TIERNE!.................................................................................................17
C. TEORII.........................................................................................................................................................................17
I. DEFINI$II................................................................................................................................................................ 17
II. NO$IUNI DE BA%Ă..............................................................................................................................................17
III. TEORIA MASLO&.............................................................................................................................................1'
IV. TEORIA INTERAC$IUNII SIMBOLICE........................................................................................................19
IV.1.
IV.2. INTRODUCERE............................................................................................................................................19
NOŢIUNI DE #A+Ă................................................................. ............................................................... .....19
IV.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE................................................. ......... .....19
V. TEORIA SISTEMELOR.......................................................................................................................................19
V.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................. 19
V.2. NOŢIUNI DE #A+Ă........................................................................................................................ ......... .....19
V.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE.................................................................19
VI. TEORIA DE%VOLTĂRII....................................................................................................................................20
VI.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................2$
VI.2. NOŢIUNI DE #A+Ă................................................................................................................................ .....2$
VI.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE........................................................ .......2$
VII. TEORIA ATINGERII SCOPULUI (ING.......................................................................................................20
VII.1. INTRODUCERE............................................................................................................................... .......... .2$
VII.2. NOŢIUNI DE #A+Ă....................................................................................................................................2$
VII.3. IMPLICAŢIILE N N!RI"IREA SĂNĂTĂŢII COMUNITARE..............................................................21
VIII. SCOPUL PRACTIC PENTRU UTILI%AREA TEORIILOR......................................................................21

D. PRECEPTE .......................................................................................................................................................... ....... 21

E. ROLURI ŞI FUNCŢII ALE ASISTENTULUI MEDICAL COMUNITAR....................................................... ....... 27
I. ASISTENTE MEDICALE COMUNITARE DIN U.S.A.....................................................................................2'
I.1. CONCEPTUL ROLULUI E,TINS..................................................................................................................28
I.2. ASISTENTUL MEDICAL PRACTICIAN DE FAMILIE...............................................................................29
I.3. ASISTENTUL MEDICAL PRACTICIAN DE PEDIATRIE................................................................. ......... 29
I.4. ASISTENTUL MEDICAL PRACTICIAN ŞCOLAR......................................................................................3$
I.5. ASISTENTUL MEDICAL PRACTICIAN OCUPAŢIONAL.................................................................... .....3$
F. PROCESUL DE ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE COMUNITARE...............................................................................31
I. MODELUL ÎNCREDERII ÎN SĂNĂTATE )BM*............................................................................................+1
I.1. V-/-0/ H#M............................................................................................................................................ ...32
I.1.2. P'- &'/0//(//...........................................................................................................................32
I.1.3. P'- /(//....................................................................................................................................32
I.1.4. P'- 0///: ///// -/&//.......................................................................................................32
I.1.5. P'- 0-/: ; ///- -/&//.....................................................................................................32
I.1.6. S&<// % -/& .......................................................................................................................................33
I.2. A -/-0/.................................................................................................................................................. ...33
I.3. P:& % &- - %/=//........................................................................................................................ .......33
I.4. C::'--........................................................................................................................................... .......... ...34
I.5. A&:;</>/-............................................................................................................................................. ....... 34
I.6. N::'-- ....................................................................................................................................................35
II. P,-/ 3/ ,8, 3/ :;:/ < 3=/,:/ :/>/ 3/ ;-,3;,/ ; ,8,-, ,8, 3/ :;:/...............+5
II.1. D/-<:/& &/ ':0? % ((- - :?&/(//.....................................................................................36
II.2. I:%& ; -/&- :?&/-(..................................................................................................................37
II.2.1. I-/- %/ P:& % ;</>// % ((- :?&/- @/ P:& % :<-/=- :?&/-(......37
II.3. P:& % :<-/=- :?&/-(......................................................................................................... ......... 37
II.3.1. D///- ':&&/ % :<-/=- :?&/-(...........................................................................................37
II.3.2. E-' ':&&/ % :<-/=-- :?&/-(............................................................................................37

2
 II.4. M:% @/ ?:% - '-/// :<-/=(// :?&/-....................................................................................39
II.4.1. M:%- D=:(// C:?&/-..................................................................................................................39
II.4.2. M:%- P-//(// S:/-.........................................................................................................................39
II.4.3. M:%- A/&// S:/-..............................................................................................................................39
II.4.4. M:%&  % O<-/=- C:?&/-(...................................................................................................4$
II.4.5. M:%& B- '& A'/- A@=(/: U?-..............................................................................4$
III. E:;?// ?,-/ 3/ ,8, 3/ :;:/ ->:;,....................................................................................41
IV. D/:/,>;@ :@.........................................................................................................................................41
IV.1. S((-- @/ -- % ((-..................................................................................................................... ...41
IV.2. D///..........................................................................................................................................................42
IV.3. F-:/.............................................................................................................................................................42
IV.3.1. F-:/ % /............................................................................................................................................42
IV.3.2.
IV.3.3. F-:/
F-:&%/%/.....................................................................................................................................43
':/....................................................................................................................................43
IV.4. R/& % /?0:(/.....................................................................................................................................43
IV.4.1. P:'&-/- - /.........................................................................................................................................44
IV.4.2. P:- - / ;-...............................................................................................................................44
IV.4.3. P:'&-/- /(............................................................................................................................................44
IV.5. !&' % %?/-/ )OMS*..................................................................................................................... 44
IV.5.1. D?/-/ %//...................................................................................................................................44
IV.5.2. D?/-/ /%//..................................................................................................................................44
IV.6. C:/ ':0?: % ((-................................................................................................... ......... 45
V. P,-/ 3/ ,8, 3/ :;:/  ,8,/; =;>-,.....................................................................................46
VI. P,-/ 3/ ,8, 3/ :;:/ ->:;,/ ;;: ?/ >-3/ 3/ ;@ )M-3/ R-?/," L-; < T/,*
........................................................................................................................................................................................49
G. ÎNGRIJIRILE DE SANATATE GERIATRICE......................................................................................................... 65
I. ÎMBĂTRNIREA #I DEPENDEN$A..................................................................................................................65
II. ASISTENTUL MEDICAL GERIATRU.............................................................................................................. 66
III. ÎNGRIJIRILE DE SĂNĂTATE GERIATRICE ÎN COMUNITATE.............................................................66
III.1. N!RI"IRILE LA DOMICILIU.....................................................................................................................66
III.1.1. F-:// - /&/-=( %/=/- % ?/ - %:?///&...................................................................66
III.1.1.-. S-- '-/&&/................................................................................................................................66
III.1.1.0. T:-- -?/// @/ <-%& % ::'-...........................................................................................67
III.1.1.. E/- @/ //- ///: % ;</>// - %:?///&....................................................................67
III.1.2. O<-/=-- ///: % ;</>// </-/ - %:?///&........................................................................68
III.1.3. A--> ;</>//: </-/ - %:?///&............................................................................................68
III.2. CENTRELE DE +I.........................................................................................................................................68
III.3. MASA CALDA LA DOMICILIU....................................................................................................... ......... .68
III.4. REŢEAUA DE SOCIALI+ARE................................................................................................................. ...69
. ÎNGRIJIRILE PALIATI!E....................................................................................................................................... .6"
I. CONSIDERA$II GENERALE..............................................................................................................................69
II. FILO%OFIA ÎNGRIJIRILOR PALIATIVE.......................................................................................................69
III. MOARTEA............................................................................................................................................................70
IV. DREPTURILE PERSOANELOR MURIBUNDE.............................................................................................71
V. FORMAREA ÎN ÎNGRIJIRILE PALIATIVE....................................................................................................71
VI. ATITUDINI ÎN FA$A MOR$II.........................................................................................................................71
VI.1. R-// -/&&/ ?%/- ; -- ?://................................................................................................... 71
VI.2. R-// ?&/0&=/: ; -- ?://.............................................................................................................. 72
VI.3. E-' % -%-'- - ?:-.........................................................................................................................72
VI.3.1. E-' -%-'(// - 0:-( :/( )C-1965*.....................................................................................72
VI.3.2. E-' -%-'(// - '/%/ <- )#:196$....................................................................................72
VI.3.3. E-' -%-'(// - '/%/ @/ ?:- )E<1964*..............................................................................72
VI.3.4. E-' -%-'(// - ?:- )&0 R:1969*.....................................................................................72
VI.3.5. E-' -%-'(// - ?:- - G//: )!. :/1985*.............................................................72

3
 VII. ATITUDINEA PERSONALULUI DE ÎNGRIJIRE........................................................................................7+
VII.1. T// '& -//-- :?&/(// %' ?:-...................................................................................73
VII.2. N:/ ?&/0&%&&/......................................................................................................................... ......... .73
VII.3. E-' ':&&/ % ;</>// '-/-/.................................................................................................... ....74
I. ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ ÎN ROM#NIA.................................................................................... ...74
I. LEGE ,. 95 3 2 >; 2006" ?,3 ,/=-,>;  3->/ :@.................................................................74
II. N-,>/ 3/ >?/>/:;,/ ; ;:/@/ >/3;/ ->:;,/................................................................................77
II.1. N:- % F&%-?-............................................................................................................................... ......77
II.2. PROIECT.........................................................................................................................................................78
III. A:,@ < ,/?-;:@ ;/ ;:/: >/3; ->:;,.......................................................................'0
J. IMPLEMENTAREA ASISTENŢEI MEDICALE COMUNITARE ÎN JUDEŢUL SIBIU...................................... $1
I. PREAMBUL.............................................................................................................................................................'1
II. A::;:/; ;:/@-, >/3; ->:;, 3 83/@ S  />/:, I 2006.........................................'5
II.1. O#IECTIVE......................................................................................................................................... .......... .85
II. 2. ACTIVITĂŢI..................................................................................................................................................85
II.3. REALI+ĂRI......................................................................................................................................... .......... .85
II.3.1. T:- ':'&-/............................................................................................................................................85
II.3.2. !-/%........................................................................................................................................................87
II.3.2. C:'//............................................................................................................................................................89
II.3.2. VG//......................................................................................................................................................9$
II.3.2. #:-/ :// @/ & %/=-0//(/.................................................................................................................9$
II.3. NEREALI+ĂRI............................................................................................................................................... 91
III. CONCLU%II.........................................................................................................................................................92

4
 A. CADRUL CONCEPTUAL
Orice activitate profesională are ca fundament o serie de concepte, modele şi teorii care constituie nucleul
respectivei activităţi. Vom reaminti conceptele generale despre om, despre sănătate şi boală şi câteva elemente de bază
ale acestora privite prin prisma îngrijir ilor de sănătate comunitară. Conceptele de sănătate şi boală sunt concepte
evaluative! fiind legate de dezvoltarea ştiinţelor biologice, de dezvoltarea cunoaşter ii socio"culturale şi de orientările
intelectuale. #eacţiile faţă de boală cât şi valoarea care se acordă sănătăţii sunt condiţionate de cultură fiind integrate în
fenomenele sociale. $e aceea, considerente ca stare normală sau patologică vor fi diferite în funcţie de tipul de societate
şi de nivelul de dezvoltare al acesteia.
I. CONCEPTUL DESPRE OM
Conform Virginiei Henderson, individul este o entitate bio"psi%o"socială formând un tot
indivizibil. &l are necesităţi fundamentale cu manifestări specifice pe care şi le satisface singur
dacă se simte bine. &l tinde spre autonomie în satisfacerea nevoilor sale! . Omul este deci, o fiinţă
unică, având nevoi biologice, psi%ologice, sociale şi culturale, o fiinţă în continuă sc%imbare şi
interacţiune cu mediul său înconjurător, o fiinţă responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta!.
'(itirca, )**+
I.1. TEORIA HOLISTICĂ
Minte !i tru"ul nu "ot fi se"rte l fel cum fiin# umn$ nu "ote fi se"rt$ de mediul s$u
m%ientl, socio&culturl !i "olitic 'n cre tr$ie!te. (ngri)ire c un tot, *olismul, este o teorie
filo+ofic$ %+t$ "e idee c$ un 'ntreg nu se reduce l sum "$r#ilor sle.
I.. OM-L CA -ICAT
−

(n lim%)ul !tiin#ific termenul de individ normal! se refer$ l un indi/id cre este conform cu
modelul stndrd. Aceste modele stndrd sunt reli+te "e %+ unor studii sttistice "e loturi
mri de "ersone !i re"re+int$, de f"t, medi re+ulttelor o%#inute 'n urm "relucr$rii cestor
dte. (ns$, fiecre fiin#$ umn$ re "ro"ri s normalitate!. Este mi corect s$ se discute des"re
limitele
c0t normlului
!i "entru indi/i+i!idiferi#i.
s$ se eci,
i%$ 'n"entru
/edere c$ ceste
 "reci limite
corect sunt de
stre relti/e t0t tre%uie
s$n$tte "entru s$
cel!i indi/id
se #in$ cont
de f"tul c$2
 3iecre "erson$ este unic$ !i e4ist$ diferen#e 'ntre diferitele sle stdii de /i#$.
 Se4ul, cultur !i srcine etnic$ sunt fctori im"ortn#i 'n determinre diferitelor ti"uri de
normal!.
 Rec#iile "rticulre normale! l o sc*im%re ne!te"tt$ sunt diferite de l o "erson$ l
lt.
II. CONCEPTUL DE FAMILIE
II.1. E3II5II
 TRADIŢIONAL: 3mili re"re+int$ o "erson$ su un gru" de "ersone cre tr$iesc
'm"reun$ !i u leg$turi de s0nge, "rin c$s$torie su do"#iune 6O.M.S.7
 NETRADIŢIONAL: 3mili re"re+int$ doi su mi mul#i indi/i+i im"lic#i emo#ionl, din
cel!i gru" su din gru"uri 'nrudite, cre locuiesc 'ntr&o comunitte !i leg ei 'ns$!i s$ se
identifice c o fmilie.
 BIOLOGIC: 3mili este un nucleu unit constituit din mm$, tt$ !i co"iii lor .
 NEBIOLOGIC: 3mili se "ote constitui "rin2
• Relaţii familiale oo!ifi"e: unc*i, m$tu!i8
• Lo"#l $e m#"% al familiei: ng)#ii !i indi/i+ii din /ecin$tte8
• Ale&e!ea familiei: "rietenii cre sunt le!i, con!tient su incon!tient, c o fmilie.
(n societte contem"orn$ fmili continu$ s$ re"re+inte un gru" %iosocil forte im"ortnt.

II. . CARACTERISTICILE 3AMILIEI

 'amilia ee # iem o"ial: mem%rii fmiliei sunt interde"enden#i, fmiliile men#in
grni#ele, mnifest$ "utere de d"tre !i u sco"uri %ine definite.

5
 'amilia a!e $i!i*#ie o!me +i ,alo!i "#l#!ale: mem%rii fmiliei u "rescrise roluri
multi"le, fiecre fmilie re un sistem "ro"riu "uternic !i o configur#ie s"ecific$.
 'amilia a!e -a!ame!i !#"#!ali: di/i+iune muncii, distri%uire "uterii !i  utorit$#ii,
metode de comunicre, grni#e, rel#ii cu lte gru"uri !i sisteme, metode de dt !i de "rimit
su% oc*iul emo#ionl, rituluri !i sim%oluri, legi.
 'amilia $e-lie+e f#"ţii $e *a/%: fecti/$ !i de men#inere  "ersonlit$#ii, de
socili+re, de re"roducere, economic$, de securitte, de identitte, de filiere !i de control.
 'amilia $ef%+oa!% a$ii $e $e/,ola!e  im-#l "i"l#l#i ,ieţii
III. CONCEPTUL DE COMUNITATE
III.1. E3II5IE

Comunitte
cre se "rin
este legt define!te c nsm%lul
interese unei "o"ul#ii
!i /lori comune, /0nd de "e un de
o form$ teritoriu geogrfic
gestiune determint,
dministrti/$, irde
mem%rii s$i u interrel#ii cu gru"uri socile !i institu#ii.
 Ale $efiiţii: Comunitte re"re+int$
• un gru" de indi/i+i cu cel!i stil de /i#$2 indi/i+i cu interese comune, indi/i+i cu cel!i
sistem /loric, indi/i+i cu cel!i sistem socil8
• un gru" de indi/i+i /0nd cel!i interes socil2 mem%rii unei soci#ii locle, mem%rii unei
soci#ii n#ionle, indi/i+i cu interese comune 'n "ro%leme de s$n$tte8
• un gru" de indi/i+i 'n cre o "ro%lem$ comun$ "ote fi identifict$ !i re+ol/t$2 un gru" de
indi/i+i re"re+ent0nd o etnie !i o entitte locl$, un sistem inde"endent l orgni+#iilor
formte cre reflect$ institu#ii socile, gru"uri neoficile8
• un gru" /0nd func#i su inten#i s$ 'nl$ture ne/oile comune le indi/i+ilor.
 C#m -oae fi -!i,i% "om#iaea: loclitte, cti/itte socil$, structur$ socil$,
sentimente de "rtenen#$.
 Mem*!ii "om#i%ţii ,aţ%: s$&!i cunosc$ stre de s$n$tte, s$&!i cunosc$
"ro%lemele cre se cer re+ol/te, s$ "rtici"e l st%ilire "riorit$#ilor !i l "lnificre
cti/it$#ilor, s$ se im"lice 'n re+ol/re lor, s$ se im"lice 'n e/lure.
III. . TI9-RI E COM-ITATE
• comunitte f#$ 'n f#$ cu e 'ns$!i8
• comunitte /ecin$8
0 ON • comunitte c ne/oie identifict$ 6cre
GEOGRA'ICĂ re un sco" %ine definit78
• comunitte c "ro%lem$ ecologic$8
• comunitte c +on$ de interes8
• comunitte c /i%ilitte8
STRUCTR SENTIMENT • comunitte din "unct de /edere l
SOCIALĂ c"cit$#ii de c#iune8
• comunitte c resurs$ 6"roduse,
mterile, idei78
• comunitte c solu#ie 6de orgni+re, de
ACTI1ITATE desf$!urre  unor cti/it$#i7.
SOCIALĂ

Cele patru dimensiuni ale unei comunit!i

III. :. C-M 9-TEM C-OA;TE SA- A9RECIA COM-ITATEA

 Lo"ali/a!ea "om#i%ţii: unde se situe+$, cu cine se 'n/ecine+$.
 De"!ie!ea &eo&!afi"% a "om#i%ţii 2 ti"ul 6ur%n$ su rurl$7, su"rf#, densitte
"o"ul#iei, sistemul de drumuri, cre sunt utorit$#ile, cre sunt liderii neoficili, e/enimente
deose%ite 'n interesul comunit$#ii.
 Ca!a"e!ii"ile -o-#laţiei: structurre "e gru"e de /0rst$, "rinci"lele gru"uri
minoritre.

6
 Ca!e ee ,ei#l me$i#: cre este "o"ul#i cu /enitul mediu su% ni/elul miniml.
 Ni,el#l $e e$#"aţie al -o-#laţiei
 Sa!ea "i,il%: cre este modelul de fmilie cel mi frec/ent.
 Reli&iile mai f!e",ee: cum c#ione+$ gru"urile religiose.
 Ni,el#l $e a&a2a!e al -o-#laţiei: rt !om)ului 'n com"r#ie cu rt "e "ln n#ionl
su intern#ionl, unde este ng)t$ "o"ul#i 6domenii7.
III.<. CARACTERISTICILE COM-ITĂ5II
 Com#iaea $e-lie+e f#"ţii -e!# mem*!ii %i:
• "roducere, distri%uire, consumul %unurilor !i ser/iciilor8
• socili+re noilor mem%ri8
• men#inere controlului socil8
• d"tre l sc*im%$rile din mediul 'ncon)ur$tor8
• sus#inere un forum "entru )utor mutul.
 Com#iaea a!e i!#mee +i meo$e $e e,al#a!e a %%%ţii:
• %iosttistici cu rt ntlit$#ii, mor%idit$#ii, mortlit$#ii, etc8
• studii e"idemiologice "ri/ind "rinci"lele cu+e le mortlit$#ii8
• studii e"idemiologice "ri/ind riscurile de 'm%oln$/ire "e e!ntione de "o"ul#ie.
 Com#iaea a!e o !#"#!% %%oa% "oi#i% $i:
• resurse de 'ngri)ire  s$n$t$#ii8
• "lnificre ser/iciilor de s$n$tte "e gru"uri de "o"ul#ie8
• su"ort "entru 'ngri)irile de s$n$tte8
• modele de 'ngri)ire  s$n$t$#ii.
 O "om#iae %%oa% -!omo,ea/%:
• o%lig#ii din "rte fiec$rui mem%ru f#$ de restul comunit$#ii8
• gru"uri de identit$#i !i interese8
• comunic#ii fecti/e 'ntre mem%rii comunit$#ii8
•
distinc#i "e gru"uri comunitre  intereselor !i "ro%lemelor8
• limitre conflictelor8
• mngementul rel#iilor comunit$#ii cu 'ntreg societte8
• "rtici"re mem%rilor l cti/it$#ile comunitre8
• mecnisme "entru fcilitre interc#iunilor !i deci+iei 'ntre mem%rii comunit$#ii.
I". CONCEPTUL DESPRE S#N#TATE
Omenii difer$ 'ntre ei dr e4ist$ o serie de norme generl cce"tte cre "ot fi lute 'n
considerre l definire termenului de s$n$tte. S$n$tte este deci, un termen relti/, utili+t 'n
sens lrg "entru  e4"rim dimensiunile com"le4e le e4"erien#elor umne. Relitte o%iecti/$
ce "ote fi re"rodus$ nu este m$sur%il$ su con/en%il "re+ent%il$. (n#elegere conce"tului
com"le4 de s$n$tte este relti/$ !i "ote fi %ordt$ din "ers"ecti/e forte diferite. e cee sunt
o /riette de defini#ii le s$n$t$#ii cre 'ncerc$ s$ sinteti+e+e diferitele sle 'n#elesuri.
(n =reci Antic$ er cce"tt$ defini#i lui 9lton -inte sănătoasă în corp sănătos şi ambele
contribuind la binele sufletului!.
IV.1. IMESI-ILE STĂRII E SĂĂTATE
 Dimei#ea emoţioal% "une ccent "e con!tienti+re !i cce"tre tr$irilor unei
"ersone. S$n$tte emo#ionl$ include m$sur 'n cre se do"t$ o titudine "o+iti/$ !i
entu+ist$ 'n r"ort cu "ro"ri "erson$ !i cu /i# 'n generl.
 Dimei#ea fi/i"% stimule+$ d"tre crdio/sculr$ !i re+isten# 'ncur)0nd,
desemene, cti/itte fi+ic$ regult$. Sunt 'ncur)te cti/it$#ile cre contri%uie l men#inere
s$n$t$#ii inclu+0nd uto'ngri)ire !i %un func#ionre  sistemului de s$n$tte.
 Dimei#ea o"#-aţioal% este im"lict$ 'n "reg$tire "entru munc$ 'n cre o "erson$
"ote do%0ndi stisfc#ie "ersonl$ !i %un$stre mteril$. e+/oltre ocu"#ionl$ este
legt$ de titudine "e cre o "erson$ o re f#$ de munc "e cre o "reste+$.
 Dimei#ea iele"#al% 'ncur)e+$ cti/it$#ile creti/e cre stimule+$ cti/itte
mentl$. O "erson$ s$n$tos$ din "unct de /edere intelectul utili+e+$ cti/it$#ile
7
 intelectule !i culturle 'n cls$ !i 'n fr clsei, 'm"reun$ cu resursele umne dis"oni%ile 'n
cdrul comunit$#ii c$rei 'i "r#ine.
 Dimei#ea -i!i#al% "resu"une c$utre sensului !i sco"ului e4isten#ei umne. E
include de+/oltre unei "recieri "rofunde  durtei /ie#ii !i  for#elor nturle cre e4ist$ 'n
uni/ers. 9resu"une, de semene, de+/oltre unui "uternic sistem de /lori "ersonle.
 Dimei#ea o"ial% 'ncur)e+$ "rtici"re indi/idului l mediul socil !i fi+ic "entru
%un$stre generl$  comunit$#ii din cre fce "rte. 9une ccent "e interde"enden# cu
ceill#i !i cu ntur. Include, de semene, urm$rire reli+$rii rmoniei 'n fmilie.
IV.. SĂĂTATEA IIVI-L-I
 Biolo&i": s$n$tte se define!te c stre unui orgnism netins de %ol$, 'n cre tote
orgnele, "rtele !i sistemele func#ione+$ norml, "rin cest$ stre de %ine %iologic

 'n#eleg0nd
Pi3i":orgnism
s$n$tte'n "ote
*omeost+ie.
fi definit$ c armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile
fundamentale ale vieţii asimilate de către individ!. Acest "resu"une o stre  orgnismului
o"tim$ "entru2  desf$!ur cti/it$#ile +ilnice,  'n#elege emo#iile !i de  !ti s$ fc$ f#$
"ro%lemelor,  se d"t l sc*im%re !i stres,  iu%i !i de  fi "reocu"t de sort celorll#i, 
/e un grd re+on%il de utonomie "ersonl$. /n ultimă instanţă, ea presupune o viaţă cu
sens care merită să fie trăită! '0upu şi 1anc, )***
 So"ial: s$n$tte este considert$ c ce stre  orgnismului 'n cre c"cit$#ile
indi/idule sunt o"time, 'n m$sur$ de  "ermite 'nde"linire rolurilor socile 6de "rieten, de
/ecin, cet$#en, sot, so#ie, "$rinte, etc.7 !i srcinile "entru cre  fost socili+t 'n mod
confort%il !i cu "l$cere f$r$  fce r$u ltor.
OMS4 61><?7 define!te s$n$tte c @Stre de com"let$ %un$stre fi+ic$, "si*ic$ !i socil$, cre
nu se reduce l %sen# %olii su infirmit$#ii. e#inere celei mi %une st$ri de s$n$tte de cre
este c"%il$ fiin# umn$ este unul din dre"turile fundmentle le omului.
IV. :. SĂĂTATEA 3AMILIEI
-tili+re conce"tului de s$n$tte  fmiliei "orne!te de l f"tul c$ o "erson$ 'n de+/oltre s
somtic$, "si*ic$ !i socil$ este "uternic influen#t$ de mediul fmilil.
Cofo!m $efiiţiei O.M.S.: 2ănătatea familiei înseamnă mai mult decât suma sănătăţii
individuale a persoanelor componente ale familiei sănătatea familiei e3primă interrelaţiile ce se
stabilesc în cadrul acestui grup social.!
O.M.S. recomnd$ "tru gru"e de indictori "entru m$surre s$n$t$#ii fmiliei2 demogrfici,
medicli, sociologici !i economici.
 INDICATORI DEMOGRA'ICI
• S!#"#!a familiei
(n func#ie de crcteristicile "ersonle le mem%rilor fmiliei, indictorii cei mi im"ortn#i sunt2
num$rul de "ersone cre com"un fmili, /0rst, ni/elul de instruire, ocu"#i.
• Ti-#l $e familie
Ti"ul clsic de fmilie este fmili l$rgit$.
Ti"ul modern & fmili nucler$.
• Ci"l#l $e ,iaţ% al familiei
Acest conce"t  "$rut 'n nii 1>:B &1><B. Idee de l cre s& "ornit  fost cee c$ fmili, din
momentul form$rii ei 6c$s$tori7 "0n$ l dis"ri#i ei 6deces, di/or#7, trece "rintr&o serie de st$ri ce
determin$
influen#e+$modificre
ciclul de func#iilor sle fctorii
/i#$ sunt2 t0t 'n demogrfici
sens f/or%il c0t !i def/or%il.
6ntlitte, mortlitte,3ctorii cre
nu"#ilitte,
di/or#ilitte7, fctorii socio&economici 6ni/elul de de+/oltre socio&economic$  #$rii, /enitul
mediumem%ru de fmilie, ni/elul de ur%ni+re !i industrili+re7, fctorii culturli 6ni/elul de
instruire, ni/elul culturl l "o"ul#iei res"ecti/e7.
 INDICATORI MEDICALI
in cest$ gru"$ fc "rte2 "re/len# fctorilor de risc 'n fmilie, "re/len# %olilor 'n fmilie,
gregre %olilor 'n fmilie, identificre fmiliilor cu risc crescut de 'm%oln$/ire.
Cuno!tere "re/len#ei fctorilor de risc !i  'm%oln$/irilor 'n fmilie "ermite "lnificre !i
orgni+re ser/iciilor de s$n$tte "recum !i orientre lor 'n func#ie de "ro%lemele s"ecifice le
fmiliei !i comunit$#ii.

8
 INDICATORI SOCIOLOGICI
Re"re+int$ %ordre sociologic$  s$n$t$#ii fmiliei. S& st%ilit un A9=AR l fmiliei, num$rul
m4im de fiind de 1B "uncte. 6En$c*escu !i Mrcu, 1>>D7
Clsmentul r fi2
• 3milie s$n$tos$ ? &1B "uncte8
• 3milie cu "ro%leme  &F "uncte8
• 3milie cu risc crescut G  "uncte8
 INDICATORI ECONOMICI
A%ordre economic$  s$n$t$#ii "re+int$ interes "entru ser/iciile de s$n$tte 'n m$sur 'n cre
fctorii economici "ot s$ o influen#e+e. ou$ s"ecte economice u f$cut o%iectul  numerose
studii2 costul %olii "entru fmilie !i im"ctul %olii su"r fmiliei.
IV.<. SĂĂTATEA COM-ITARĂ
 Defiiţie: @2ănătatea comunitară este o sinteză a sănătăţilor individuale apreciată într"o
viziune sistemică, globală 'ecosistemică, ea reprezintă ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor şi
atitudinilor populaţiei orientat spre menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii!
 O*ie"#l %%%ţii "om#ia!e: =ru"urile umne !i mediul %io&"si*o&socio&culturl 'n cre
ceste tr$iesc.
 'a"o!ii "a!e ifl#eţea/% a!ea $e %%ae a "om#i%ţii
u"$ conce"tul lui Llonde ce!ti fctori sunt2 fa"o!ii *iolo&i"i 6ereditte, crcteristici
demogrfice le "o"ul#iei7, fa"o!ii am*ieali 6fctorii mediului fi+ic !i socil, res"ecti/ fi+ici,
c*imici, socio&culturli !i educ#ionli7, fa"o!ii "om-o!ameali 6titudinile !i o%iceiurile7 !i
e!,i"iile $e %%ae.
IV.D. COM-ITATEA CA -ITATE E (=RIIT
 Comunitte este considert$ #int ser/iciilor de 'ngri)iri de s$n$tte comunitre.
 Comunitte func#ione+$ c un sistem.
 (ngri)irile s$n$t$#ii comunitre se centre+$ "e sc*im%$rile 'n s$n$tte 'ntregii comunit$#i.
 Ti"ul "rofesioni!tilor de s$n$tte din comunitte /ri+$ 'ntre #$ri !i comunit$#i 'n func#ie de
sistemul de s$n$tte, necesit$#i !i resursele dis"oni%ile.
 Mem%rii ec*i"ei de s$n$tte din comunitte sigur$ de o%icei "rimul contct 'ntre indi/id !i
sistemul de s$n$tte, dic$
Sieme sigur$ "unctul de intrre 'n
Ma#!i/a!e ie!e
"om-le6e
sistem.
+i Moei!e
m*%!5i!e Geei"%  S"ecificul ser/iciilor de 'ngri)iri de
s$n$tte comunitre const$ 'n2
BIOLOGIA munc cu fmili indi/idul !i
So"ial UMANĂ Re"#-e!ao! colecti/, o%ser/re tendin#ei de
s$n$tte  fmiliei, recuno!tere
STAREA DE S N TATE /l%ilit$#ii /ri#iei structurii
SISTEMUL fmiliei, 6do/edind 'n#elegere !i


Pi3i"
MEDIUL DE C#!ai, "entru fmiliile netrdi#ionle7,
SĂNĂTATE e/iden#iere "uterii fmiliei,
d"tre inter/en#iilor l stdiul
de de+/oltre l fmiliei.
'i/i" COMPORTA7 P!e,ei,

MENTUL ". CONCEPTUL DESPRE *OAL#

Ri"#!i Ri"#!i 
V.1. E3II5II
-!ofeioale
O*i"ei#!i im-#l li*e! iferite societ$#i u stndrde
alimea!e
+i "o#m "ro"rii, s$n$tte !i %ol fiind 'nso#ite
de credin#e, titudini !i "rctici
Modelul epidemiolo$ic al %actorilor care in%luien!ea& starea de sntate 'dup s"ecifice. 4iecare civilizaţie a avut boli
Den(er) specifice, iar adaptarea la aceste boli a
variat în funcţie de climatul social
particular al diverselor culturi şi climatul din cadrul diferitelor grupuri sociale prezente în culturile
respective! '5atric6, )*78.

9
P!ofeioi+ii $e %%ae sunt cei cre definesc %ol "e %+ unor stndrde rigurose,
!tiin#ifice. Ei sunt cei cre @legitime+$ ctele "ersonei %oln/e, definesc %ol !i o @cree+$ c
@rol socil. '0upu şi 1anc, )***. Stre fiec$rui indi/id "ote fi stisf$c$tore su nu, c"cit$#ile
func#ionle fiind "recite 'n leg$tur$ cu numite stndrde normti/e. 9utem, deci, defini %ol c
fiind ne"utin# indi/idului de  cores"unde stndrdelor normti/e, ne"utin#$ "ro/enit$ din
deficien#e le c"cit$#ii sle fi+ice, "si*ice su socile cre 'l "un 'n im"osi%ilitte de  &!i
'nde"lini rolurile !i o%lig#iile fundmentle.
Pa!o (o"iolo&)  definit s$n$tte !i %ol 'n leg$tur$ direct$ cu "ro%lem de/in#ei, 
conformit$#ii !i controlului socil. El consider$ %ol c o form$ de com"ortment de/it$ de l
norml, ir s$n$tte c "e un ti" de com"ortment norml, conformist. Societte
institu#ionli+e+$ de/in# "e cre o re"re+int$ %ol !i se s"ri)in$ "e "rofesioni!tii de s$n$tte
"entru  trt "ersonele @de/ite. 9rctic de 'ngri)ire  s$n$t$#ii im"lic$ un nsm%lu de roluri
institu#ionli+te
Biolo&i": %ol "rin
estecre societte
o stre controle+$
 orgnismului su ec*ili%rul s$n$tte&%ol$.
 unei "$r#i din orgnism, 'n cre func#iile sunt
fectte su dern)te dtorit$ fctorilor din mediul intern su e4tern.
Ro8 'i/-a!i"94 ;<=) define!te %ol c @ o stare finală, rezultat al unei combinaţii a factorilor
ambientali şi comportamentali aflaţi în interacţiune cu predispoziţiile genetice, care plasează
statistic individul într"o situaţie de risc mărit, ca urmare a unei alimentaţii neraţionale şi
dezec%ilibrate, e3punerii cronice la agenţii patogeni ai locului de muncă, stresului vieţii sau altor
factori!.
V.. IMESI-ILE 9ARTIC-LARE ALE OLII
Litertur nglo&s4on$ utili+e+$ trei termeni "entru  defini cele trei dimensiuni le %olii2
 Ille & se refer$ l relitte su%iecti/$  %olii 6e4"erien# "si*ic$, "erce"#i su%iecti/$ 
%oln/ului7.
 Dieae & se refer$ l relitte %iofi+ic$  %olii 6nomlie func#ionl$  structurii su
fi+iologiei orgnismului7.
 Si"9e & se refer$ l relitte socio&culturl$  %olii 6modificre rolului socil l
%oln/ului7.
Hsler 61>>B7
Mo$eel%ore+$
l#lme$i"al dou$ modele le %olii2 modelul
Momedicl
$el#l-i!i3omodelul
o"ial "si*osocil.
. ol fecte+$ dor "erson . ol indi/idului fecte+$ rel#iile interumne.
6/i# de fmilie, rel#iile l locul de munc$, etc.7.
>. Se crcteri+e+$ "rin "rocese "tologice clr >. Se crcteri+e+$ "rin tul%urre /ie#ii normle 
definite 6"rin nmne+$, e4men clinic !i "rclinic, gru"ului 6delic/en#$, /iolen#$, %u+, etc7.
etc.7.
?. ignostic "recis delimitt ?. 3ctori multi"li im"lic#i 'n "tologie.
@. Etiologie "redominnt unifctoril$. @. Etiologie "lurifctoril$.
. Trtment unic 6de o%icei medicmentos7. . Ter"ii multi"le 6%ioter"ii, fi+ioter"ii,
"si*oter"ii, etc.7.
"I. CONCEPTUL DE +N,RI-IRI PRIMARE DE S#N#TATE
Orgni+#i Mondil$  S$n$t$#ii  "romo/t conce"tul de 'ngri)iri "rimre de s$n$tte 'n nul
1>F?. Conform cestui conce"t, 'ngri)irile "rimre de s$n$tte sunt cele 'ngri)iri "rin cre se "ote
tinge cel mi ridict stndrd de s$n$tte cu cel mi sc$+ut "re# de cost !i "entru cel mi mre
num$r de omeni. Elementele c*eie sugerte de c$tre cest conce"t sunt2
• "romo/re unei nutri#ii s$n$tose !i sigurre consumului de "$ "ot%il$8
•
m$suri "entru o igien$ de %+$8
• 'ngri)ire mmei !i co"ilului, inclusi/ "lnificre fmilil$8
• imuni+re 'm"otri/ m)orit$#ii %olilor infecto&contgiose8
• "re/enire !i controlul 'm%oln$/irilor endemice locle8
• educ#ie "ri/ind recuno!tere "ro%lemelor de s$n$tte !i cuno!tere metodelor de  le
"re/eni !i control.
• trtment dec/t "entru 'm%oln$/irile comune !i /$t$m$ri.
VI. 1. E3II5IE
(ngri)irile "rimre de s$n$tte re"re+int$ 'ngri)irile esen#ile de s$n$tte ccesi%ile tuturor
"ersonelor !i fmiliilor dintr&o comunitte "rin mi)loce ce le sunt cce"t%ile, cu "rtici"re lor
1$
"lenr$ !i l un "re# de cost %ord%il comunit$#ii !i #$rii. (ngri)irile "rimre de s$n$tte fc "rte
din sistemul de 'ngri)iri  s$n$t$#ii !i re"re+int$ "rimul ni/el de contct "entru indi/id, fmilie !i
comunitte cu sistemul n#ionl de s$n$tte "rin cre s$n$tte este mi "ro"e de locul unde
omenii tr$iesc !i muncesc.
VI.. IVEL-RILE E ITERVE5II
(ngri)irile "rimre de s$n$tte co"er$ < ni/eluri de inter/en#ii2
 &!i2i!i $e -!e,ei!e -!ima!%: men#inere !i "romo/re s$n$t$#ii, "re/enire
'm%oln$/irilor.
 &!i2i!i $e -!e,ei!e e"#$a!%: inter/en#ii curti/e "entru trtmentul %olilor !i
"re/enire gr/$rii, inter/en#ii "entru "re/enire "ri#iei com"lic#iilor l %olile de)
e4istente.

&!i2i!i
d"t l $e -!e ,ei!egenerte
dificult$#ile e!ţia!%: inter/en#ii
de *ndic""entrusu
sus#inere "ersonei
infirmitte, %oln/e
inter/en#ii ce "entru  se
urm$resc
recu"erre.
 &!i2i!i -aliai,e: reli+e+$ Jumni+re mor#iiJ !i com"ort$ : elemente ce se im"lic$
str0ns !i nume controlul dureri, controlul sim"tomelor, com"nimentul rel#ionl. 6ogdn
!i Stoino/ici, 1>>F7
iscut0nd des"re 'ngri)irile "rimre de s$n$tte, 9oKell 61>?7 s"une c$, 'n ciud unui numit
succes, ele 'nt0m"in$ formid%ile o%stcole su% form contro/erselor "olitico&medicle tunci
c0nd se 'ncerc$ redistri%uire "uterii de l centru c$tre rurl. Acee!i 9oKell men#ion c$, 'n
ciud cestor o%stcole, ?B din "ro%lemele de s$n$tte "ot fi re+ol/te l ni/elul "rimr 6'n fr
s"itlului7.
VI. :. 9RICI9ALELE CARACTERISTICI
 (ngri)irile "rimre de s$n$tte 6I.9.S.7 fc "rte din sistemul de 'ngri)iri  s$n$t$#ii, re"re+int$
"rimul ni/el de contct l indi/idului, fmiliei !i comunit$#ii cu sistemul n#ionl de s$n$tte
cre este mi "ro"e de locul unde omenii tr$iesc !i muncesc.
 3iecre mem%ru l comunit$#ii2 tre%uie s$ i%$ cces l 'ngri)iri, s$ fie im"lict 'n ceste
'ngri)iri.
 I.9.S. re"re+int$2 func#i "rinci"l$  sistemului de s$n$tte, "rinci"lul centru de ten#ie l
sistemului de s$n$tte l unei #$ri, "rinci"lul mi)loc de cordre  sisten#ei medicle "rimre
!i  'ngri)irilor de s$n$tte comunitre, cel mi /i+i%il ni/el de 'ngri)iri "entru s$n$tte.
 I.9S. sunt "rte integrnt$  de+/olt$rii socile !i economice  unei #$ri.
 3orm "e cre o 'm%rc$ I.9.S. / /ri de l #r$ l #r$ 'n func#ie de modelul2 "olitic,
economic, socil, culturl, e"idemiologic.
 9entru  /e succes I.9.S. reclm$ din "rte indi/i+ilor !i comunit$#ilor2 'ncredere 'n
for#ele "ro"rii, m4im$ im"licre, coe+iune 'n "lnificre, utili+re de resurse locle !i
n#ionle 'n func#ionre.
 (n c+ul im"lic$rii comunit$#ii2 indi/i+ii !i fmiliile '!i sum$ res"ons%ilitte "entru
s$n$tte !i %un$stre "ersonl$ !i  comunit$#ii, o "rte din cest$ res"ons%ilitte o
constituie uto'ngri)ire cee ce "resu"une cti/it$#i de s$n$tte, "rocese deci+ionle 'n mre
m$sur$ neorgni+te 'nde"linite de "ersone indi/idule, fmilii, "rieteni !i colegi de munc$.
 I.9.S. re"re+int$ un sistem e4istent !i 'n #r nostr$ orgni+t 'n sco"ul2 "lnific$rii
'ngri)irilor, cord$rii cestor unei "o"ul#ii de "e un teritoriu dt, sistem cre este su"us, 'n
"re+ent, reconstruc#iei.
 =ru"urilecude*ndic",
"o"ul#ie"ersonele
cre u ne/oie de I.9.S. sunt2
"ersonele cu 'm%oln$/iri cutemmele
su cu !i co"iii, dul#ii,
trumtisme, /0rstnicii, cu
"ersonele
'm%oln$/iri de lung$ durt$ 6cronicii7, muri%un+ii.
VI.<. ACCESIILITATEA (=RIIRILOR 9RIMARE E SĂĂTATE
(n comunitte, 'ngri)irile de s$n$tte "resu"un o ccesi%ilitte necesr$2
 A"i,iae &eo&!afi"%: distn#e de "rcurs, mi)loce necesre de de"lsre, mi)loce de
trns"ort 'n comun8
 A"i,iaea feome#l#i: s$ fie %ord%ile tuturor ctegoriilor de "o"ul#ie8
 A"i,iae o"ial%: indiferent de mediu, resurse, sttut socil8
 A"i,iae "#l#!al%

11
 A"i,iae f#"ţioal%: 'ngri)irile s$ fie cordte 'n momente con/en%ile celor ce u
ne/oie de ele.
Criteriile de ccesi%ilitte /ri+$ de l un gru" l ltul, 'n func#ie de /0rst$, se4, condi#ie socil$,
condi#ie culturl$.
"II. CONCEPTUL DE +N,RI-IRI DE S#N#TATE COMUNITARE
VII.1. E3IIRE
 INLEIN, nurse cre  "rctict inde"endent, crcteri+e+$ sistentul medicl comunitr
"rofesionist$ c "e o e4tensie  clientului !i c "e o %un$ cunosc$tore  'ngri)irilor ce tre%uie
oferite cestui. E define!te 'ngri)irile de s$n$tte comunitre c asistarea persoanei în
practicile de autoîngrijire în vederea menţinerii propriei sale stări de sănătate! . inlein 'nclin$
s"re modelul medicl consider0nd sistentul medicl o e4tensie  medicului e fiind "rimul
contct direct cu clientul tunci c0nd cest re ne/oie de 'ngri)ire. 9rin st%ilire rel#iei cu
clientul, sistentul medicl 'l )ut$ "e cest s$ recunosc$ !i s$&!i e4"rime ne/oile de
s$n$tte col%or0nd cu cest l legere c$ii cele mi dec/te "entru de  le stisfce.
 DOROTEA OREM consider$ c$ 'ngri)irile de s$n$tte comuni tre sunt contribuţia pentru
nevoile omului de autoîngrijire şi asigurarea continuităţii acesteia pentru a susţine viaţa şi
sănătatea, a descoperi afecţiuni sau vătămări şi a face faţă efectelor acestora!. Conform
cestei, interesul s"ecil l sistentului medicl comunitre este cel de  sigur o 'ngri)ire
ter"eutic$ continu$, fiind considert$ o intermedir$ 'ntre medic !i client.
 CARNE1ALI I PATRIC u sttut2 5reocuparea primordială a îngrijirilor de sănătate
comunitare trebuie să fie aceea de a ajuta individul şi familia acestuia să"şi îndeplinească
activităţile şi cerinţele vieţii de zi cu zi şi să conştientizeze măsura în care acestea afectează
sau sunt afectate de sănătate sau de boală şi, în acelaşi timp, să ia în considerare
comportamentul individual!. Acest sugere+$ f"tul c$ sistentul medicl comunitr re
rolul de  c0nt$ri modul 'n cre indi/idul este c"%il s$ su"orte !i s$ se d"te+e l /i# de
+i cu +i. Indi/idul este /$+ut c o %ln#$ cre "e un tler re cti/it$#ile !i cerin#ele /ie#ii +ilnice
ir "e cel$llt tler resursele de d"tre !i sistemul s$u de su"ort. Acest$ %ln#$ se 'nclin$
'ntr&o "rtesocite.
e4"erien#e su lt 'n m$sur 'n cre ele sunt fectte de s$n$tte, de %ol$ su de
• A"i,i%ţile /ili"e sunt considerte cele e/enimente o%i!nuite !i com"ortmentele "e
cre ceste le im"lic$ din "rte indi/idului 'n cursul celor < de ore.
• Ce!iţele /ili"e u s"ecte "ersonle, diferite de l indi/id l indi/id !i determin$
"riorit$#ile, legerile, rutinele !i "!ii.
• Re#!ele $e a$a-a!e re"re+int$ c"cit$#ile "ersonle2 t$rie, duritte, con!tiin#$, dorin#$,
c"citte sen+oril$, cur), creti/itte, %ilitte de re+ol/re  "ro%lemelor !i modelele
de d"tre nteriore.
• Siem#l $e #-o! este re"re+entt de mediul e4tern !i for#ele "ersonle cre im"rim$
indi/idului stilul de /i#$. in cest sistem de su"ort fc "rte fmili, ntur)ul, condi#iile de
locuit, situ#i mteril$ !i tote celellte influien#e e4terne cum r fi /ecinii, mss&medi,
trns"orturile, mediul ecologic !i legisl#i.
• Sil#l $e ,iaţ% re"re+int$ totlitte metodelor de  tr$i le unui indi/id dese e/iden#ite
"rin "referin#e !i mod de c#iune ce se s"ri)in$ "e resursele de d"tre !i "e sistemul de
su"ort. El 'nglo%e+$ stfel, o serie de crcteristici "rticulre fiec$rui indi/id2 "referin#
"entru inde"enden#$ o"us$ de"enden#ei, ni/eluri de stres 'nlte o"use celor )ose,
s"ontneitte !i sc*im%re o"use structur$rii !i regulrit$#ii, e4tr/ertire o"us$ intro/ertirii,
/nsre r"id$ o"us$ celei lente !i cti/itte "si*ic$ com"le4$ o"us$ celei reduse. Aceste
"referin#e sunt trns"use 'n rec#iile "rticulre t0t f#$ de rutine c0t !i f#$ de
e/enimentele neo%i!nuite.
 (n generl, m)oritte "ersonelor sunt 'ntr&un ec*ili%ru inst%il, %ln# "ut0nd fi
oric0nd 'nclint$, 'ntr&un numit grd, su% c#iune multi"lelor /ri%ile cum r fi2 o
locuin#$ nes$n$tos$, stresul +ilnic, stre de confort su de inconfort fi+ic, "si*ic,
socil "e cre o resimte "erson res"ecti/$, etc. 9entru sistentul medicl
comunitr ceste rec#ii "rticulre le indi/i+ilor constituie o %+$ "entru "reciere
st$rii de s$n$tte  cestor. A"reciere dtelor o%iecti/e su su%iecti/e !i
identificre "ro%lemelor clientului se fce "ornind de l ec*ili%rul cre e4ist$ 'ntre
12
 cti/it$#ile !i cerin#ele +ilnice, "e de o "rte, !i "osi%ilit$#ile rele le resurselor
"ersonle !i le sistemului de s"ri)in de  le fce f#$, "e de lt$ "rte.
VII.. CAR-L 9ETR- (=RIIRILE E SĂĂTATE COM-ITARE
 Ca!a"e!ii"ile -!a"i"ii
• Concentrre "rcticii se fce mi degr%$ "e "rofil4ie dec0t "e 'ngri)ire curti/$.
• Intensificre "rcticii "e "romo/re, men#inere !i recu"erre s$n$t$#ii indi/idului,
fmiliei !i comunit$#ii.
 I$eile "3eie
• Asigurre !i sus#inere ser/iciilor 'n folosul fmiliei !i comunit$#ii.
• eser/ire tuturor clien#ilor indiferent de /0rst$.
• Centrre ten#iei "e 'ntreg "o"ul#ie.
• Col%orre cu lte disci"line.
• (ncur)re col%or$rii clientului l cti/it$#ile de "romo/re  s$n$t$#ii.
• (ngri)ire clien#ilor 'n tote f+ele de %ol$ c0t !i du"$ reli+re st$rii de s$n$tte.
• (n#elegere celor trei ni/eluri de "re/enire2 "rimr, secundr !i ter#ir !i cordre 'ngri)irilor
cores"un+$tore fiec$rui ni/el.
 Elemeele -!a"i"ii
• 9romo/re unui stil de /i#$ s$n$tos.
 Sus#inere educ#iei "entru s$n$tte.
 (n#elegere !i "rice"ere 'n "rctic 'ngri)irilor de s$n$tte.
 (ndrumre eforturilor sistemului de 'ngri)ire  s$n$t$#ii c$tre s"ri)inire clientului 'n
tote "ro%lemele de s$n$tte.
• Trtre tul%ur$rilor !i fec#iunilor "rin inter/en#ii directe !i indirecte de 'ngri)ire.
 Sus#inere ser/iciilor directe de 'ngri)ire "entru clien#ii %oln/i inclu+0nd 'ngri)ire l
domiciliu, dignosticre tul%ur$rilor !i educ#ie "ri/ind stre de s$n$tte !i stre
de %ol$. Aceste ser/icii directe "resu"un im"licre 'ntr&o rel#ie "ersonl$ cu

 clientul. ser/iciilor indirecte cum r fi sisten#$ s"ecili+t$ cordt$ clien#ilor cu

Sus#inere
"ro%leme de s$n$tte, 'nfiin#re de noi ser/icii de 'ngri)ire  s$n$t$#ii comunitre,
"rtici"re l "lnificre !i de+/oltre resurselor comunitre, consultre cu to#i
mem%rii ec*i"ei, de+/oltre de "rogrme cre s$ corecte+e condi#iile comunitre
necores"un+$tore, !..
• 9romo/re recu"er$rii.
 Reducere inc"cit$#ii clientului !i redre func#iei fectte.
 Orgni+re "e gru"uri 'n func#ie de *ndic".
 Recuno!tere ne/oii de recu"erre  clien#ilor cu *ndic" !i  "ersonelor 'n
/0rst$.
• S"ri)inire ser/iciilor comunitre.
 Identificre "ro%lemelor de s$n$tte din comunitte.
 St%ilire dignosticului.
 9lnificre ser/iciilor.
• Sus#inere ser/iciilor "rimre de 'ngri)ire  s$n$t$#ii.

S"ri)inire
medicl "rcticiene.
ser/iciilor "rimre de 'ngri)ire  s$n$t$#ii "rin de+/oltre rolului sistentului
• A"reciere ne/oilor !i e/lure ser/iciilor.
 Recuno!tere im"ortn#ei e/lu$rii 'n nli+re !i 'm%un$t$#ire 'ngri)irii s$n$t$#ii
comunitre.
 Recuno!tere "riorit$#ilor 'n sigurre ser/iciilor "entru s$n$tte.
 ecesitte c e/lure s$ se fc$ "e un singur c+ su "e un singur ni/el din
"rogrm.
VII.: E3IIREA (=RIIRILOR E SĂĂTATE COM-ITARE du"$ AMERICA -RSES
ASSOCIATIO 6A..A.7.
 A"ţi#i $e *a/%
13
 • Sinteti+re "rcticilor de 'ngri)iri de s$n$tte !i s$n$tte "u%lic$.
• Im"licre 'n "romo/re !i "$strre s$n$t$#ii "o"ul#iei.
• S"ri)inire 'ngri)irii generle glo%le.
• 9romo/re 'ngri)irii continue !i nu e"isodice.
 S"o-#!i: "romo/re s$n$t$#ii, educ#i "entru s$n$tte, men#inere s$n$t$#ii,
coordonre 'ngri)irii s$n$t$#ii clientului, fmiliei !i comunit$#ii.
 Beefi"ia!i: indi/i+ii, fmiliile, gru"urile.
VII.<. E3IIREA (=RIIRII SĂĂTĂ5II COM-ITARE -9Ă ASOCIA5IA AMERICAĂ E
SĂĂTATE 9-LICĂ
 A"ţi#i $e *a/%
• Sinteti+re cuno!tin#elor "ri/ind s$n$tte "u%lic$ !i teoriile 'ngri)irilor de s$n$tte
comunitre.
• =ri) "ermnent$ "entru 'm%un$t$#ire s$n$t$#ii 'ntregii comunit$#i.
• Atrgere !i im"licre ec*i"elor !i "rogrmelor multidisci"linre.
 S"o-#!i: "rofil4i, "romo/re s$n$t$#ii, identificre su%gru"urilor din "o"ul#ie cu risc
crescut, "lnificre "rogrmelor "ri/ind 'm%un$t$#ire s$n$t$#ii, im"licre clientului 'n
uto'ngri)ire.
 Beefi"ia!i: indi/i+ii, fmiliile, gru"urile.

B. MODELE CONCEPTUALE
I. INTRODUCERE
9n model conceptual pentru o profesie reprezintă o imagine mentală a profesiei, o concepţie a
ceea ce ar putea sau ar trebui să fie!. -n model conce"tul re trei com"onente esen#ile2
"ostultele, /lorile !i elementele.
 -n model conce"tul 'ncerc$ s$ descrie, s$ e4"lice !i, uneori, s$ "re/d$ rel#iile dintre
fenomene.
 Modelele sunt com"use din no#iuni %strcte !i generle !i din teoreme.
 Modelele re"re+int$ modul de orgni+re  cdrelor 'n cdrul et"elor "rocesului de 'ngri)iri
de s$n$tte2 "reciere, "lnificre, im"lementre !i e/lure.
 Modelele conce"tule st%ilesc comunicre 'ntre rse !i 'ncur)e+$ "ro"iere dintre
'n/$#re, "rcticre !i cercetre.
 3lorence ig*tingle  de+/oltt "rimul model conce"tul de 'ngri)iri de s$n$tte.
II. MODELUL ENDERSON
Acest model conce"tul re l %+$ "ostultele conform c$ror orice fiin#$ umn$ tinde s"re
inde"enden#$ !i indi/idul forme+$ un tot indi/i+i%il cre re ne/oi fi+iologice !i s"ir#ii numite
ne/oi fundmentle. Aceste sunt structurte "e cele cinci dimensiuni le fiin#ei umne !i nume2
%iologic$, "si*ologic$, sociologic$, culturl$ !i s"iritul$. Virgini Henderson consider$ 1< ne/oi
fundmentle cre sunt stisf$cute de fiin# umn$ 'n mod inde"endent, f$r$ )utor din "rte ltei
"ersone. Sco"ul idel 'n e4ercitre "rofesiei de sistent medicl este cel de  sigur
inde"enden# "ersonei 'n stisfcere cestor 1< ne/oi fundmentle. Acest re "lic%ilitte
"rctic$ 'n 'ngri)irile de s$n$tte de s"itl cre se drese+$ unui sigur indi/id ce este
institu#ionli+t ir sco"ul cestor 'ngri)iri este stisfcere ne/oilor fundmentle. r 'ngri)irile
comunitre sunt mult mi com"le4e !i s& 'ncerct s$ se imgine+e un model c0t mi "ro"it de
s"ecificul cestor 'ngri)iri.
III. MODELUL DE ADAPTARE RO/
III.1. ITRO-CERE
 e+/oltt 'n nul 1>FB de c$tre un lt teoreticin Cllist RoN.
 Este crcteri+t c o teorie  sistemelor cu nli+ "rofund$  interc#iunilor.
III.. O5I-I E AĂ
 Omenii sunt consider#i sisteme d"t%ile.
14
 Stimulii "roduc sc*im%$ri 'n sistem.
 Sc*im%$rile sistemului "ot fi d"tte su ned"tte.
 Sistemul se %+e+$ "e dte !tiin#ifice !i "ote fi "erfectt.
 9tru fctori "ot fi im"lement#i 'n sistem, modific0ndu&l2 fctorii fi+iologici, o"#iune "ro"rie,
rolul !i interde"enden#.
III.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 3olosire cestui model c un cdru "entru e/lure ciclului fmiliei 'n cdrul comunit$#ii.
 A)ut$ fmili s$ o%#in$ stdiul o"tim l d"t$rii "rin mni"ulre stimulilor.
 (ncerc$ s$ sus#in$ modurile de d"tre le fmiliei.
 S"ri)in$ fmiliile ned"tte socil 'n "rocesul de d"tre.
 e+/olt$ un "ln cu"rin+$tor l 'ngri)irilor "rin e/lure celor "tru moduri de d"tre.
 Este folosit c %+$ "entru educre clientului !i "romo/re "lnului de 'ngri)ire.
I". MODELUL RO,ERS
IV.1. ITRO-CERE
 e+/oltt 'n 1>FB de c$tre Mrt* Rogers.
 +t "e teori generl$  sistemelor.
 Include de+/oltre elementelor !%lon.
IV.. O5I-I E AĂ
 Indi/i+ii !i mediul lor constituie sfer de c#iune  sistemului.
 Indi/i+ii sunt sisteme desc*ise interc#ion0nd 'n mod continuu cu mediul.
 Sistemele se im"un "rin reguli de orgni+re !i modele.
 Sistemele u "tru dimensiuni.
IV.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 -tili+re cestui model se fce 'n sco"ul de  "romo/ !i men#ine s$n$tte, de  "re/eni
'm%oln$/irile !i de  dignostic !i inter/eni 'n c+ de 'm%oln$/ire.
 Sus#ine cordre de ser/icii de 'ngri)ire clientului indiferent de tim" !i s"#iu.
 A)ut$ clientul s$ re/in$ l "oten#ilul o"tim de s$n$tte.
 9romo/e+$ o interc#iune rmonios$ 'ntre client !i mediu.
 irec#ione+$ !i redirec#ione+$ sistemul client, !%lonele mediului !i orgni+re.

". MODELUL SISTEMELOR COMPORTAMENTALE -ONSON

V.1. ITRO-CERE
 e+/oltt 'n nul 1>? de c$tre sistentul medicl teoreticin orot*N o*nson.
 +t "e teori sistemelor.
 Include !i modelul su%sistemelor com"ortmentle.
V.. O5I-I E AĂ
 Sistemul com"ortmentl re !"te su%sisteme2 filiere, reli+re, gresi/itte,
de"enden#, ingesti, eliminre !i com"ortmentul se4ul.
 Su%sistemele u "tru elemente 2sco"ul, "redis"o+i#i de  c#ion, lternti/ele c#iunii !i

 c#iune 'n sistem

(ntregul sine. com"ortmentl, cu su%sistemele, sle re func#i de "rotec#ie, 'ngri)ire !i
stimulre.
V.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 9romo/e+$ o stre de s$n$tte eficient$ !i efecti/$ 'n sistemele umne.
 Anli+e+$ cele "tru su%sisteme com"ortmentle le clientului c fiind func#ionle su
nefunc#ionle.
 3olose!te "tru moduri de inter/en#ie2 legere com"ortmentului dec/t, sus#ine
"rotec#i 'm"otri/ fctorilor de stres, su"rim$ rec#iile ineficce !i sus#ine 'ngri)ire !i
stimulre.
 A)ut$ clientul s$&!i sc*im%e rec#iile ineficiente cu cele eficiente 'n mediul s$u.
15
"I. MODELUL AUTO+N,RI-IRII OREM
VI.1. ITRO-CERE
 e+/oltt 'n nul 1>D> de c$tre sistentul medicl teoreticin orot*e Orem.
 Crcteri+t c un model de sisteme !i un model interc#ionl.
 Idee centrl$  modelului const$ 'n cee c$ sistentul medicl "ote utili+
uto'ngri)ire.
VI.. O5I-I E AĂ
 Auto'ngri)ire re"re+int$ cti/it$#ile "e cre o "erson$ tre%uie s$ le 'nde"linesc$ "entru
&!i men#ine /i#, s$n$tte !i stre de %ine.
 Elementele necesre uto'ngri)irii sunt gru"te 'n2 uni/ersl /l%ile !i s"ecifice s$n$t$#ii.
 Modelul
 Modelul uto'ngri)irii
uto'ngri)iriieste "lic%il
se "lic$ unei
!i 'n "ersone
c+ul cre este cre
unei "ersone c"%il$
estes$c"%il$
se uto'ngri)esc$.
s$ corde
'ngri)ire unei lte "ersone inc"%ile de uto'ngri)ire.
 Rolul modelului uto'ngri)irii este cel de  men#ine s$n$tte indi/idului.
 eficitul de uto'ngri)ire sur/ine 'n momentul 'n cre "rocesul de uto'ngri)ire este inferior
necesit$#ilor.
VI.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 Im"lementre ser/iciilor de 'ngri)iri de s$n$tte este cu com"ensre integrl$, "r#il$ su
numi cu su"ort educti/.
 Se folosesc lte metode de 'ngri)ire "0n$ c0nd "rocesul de uto'ngri)ire "ote fi relut.
 (n/#$ clientul s$ de"rind$ metodele uto'ngri)irii "entru  le "ute "romo/ cs$ !i 'n
comunitte.
 Anli+e+$ moti/ele de/ierii de l stre de s$n$tte !i st%ile!te ne/oile comunit$#ii.
 3olose!te cest$ nli+$ l "lnificre ser/iciilor de 'ngri)ire  s$n$t$#ii comunitre !i l
"rogrme.
 Con/inge clientul s$&!i sume res"ons%ilitte "entru sigurre ne/oilor "ersonle de


s$n$tte.
(n/#$ fmili s$&!i corde uto'ngri)ire "e termen lung.
"II. MODELUL SISTEMELOR NEUMAN
VII. 1. ITRO-CERE
 e+/oltt 'n nul 1>F de c$tre nurse teoreticin ettN eumn.
 Crcteri+t c un model l sistemelor cu dou$ com"onente2 stresul !i rec#i l stres.
 +t "e teoriile c0m"ului "si*ologic.
VII. . O5I-I E AĂ
 Indi/idul este re"re+entt sc*emtic su% form  trei cercuri concentrice su"r c$ror u
im"ct fctorii de stres.
 Mie+ul cercurilor concentrice este lc$tuit din elementele indis"ens%ile /ie#ii.
 Cercul e4terior re"re+int$ lini fle4i%il$  "$r$rii 'm"otri/ fctorilor de stres.
 Cercul mi)lociu re"re+int$ lini norml$  "$r$rii.
 Al treile cerc, "rote)0nd mie+ul, re"re+int$ limit de re+isten#$.

3ctorii de stres
VII.:. IM9LICA5IILE sunt2 intr"ersonli,
( (=RIIREA inter"ersonli
SĂĂTĂ5II !i e4tr"ersonli.
COM-ITARE
 9romo/e+$ stre de ec*ili%ru dintre client !i sistemul din cre cest fce "rte.
 A"reci+$ rec#iile clientului !i le sistentului medicl l fctorii de stres.
 Orgni+e+$ culegere de dte2 rel#iile "si*o&socile, fi+ice, crcteristicile de+/olt$rii !i
influien#ele s"iritule.
 Reminte!te f"tul c$ sco"ul fundmentl l 'ngri)irilor de s$n$tte este cel de  "rote)
mie+ul structurii.
 Inter/ine 'n "re/enire im"ctului fctorilor de stres 6'n "rim f+$  "re/enirii 'm%oln$/irii7,
morti+e+$ im"ctul fctorilor de stres 6'n f+  dou7 !i )ut$ clientul s$ re/in$ l stre de
s$n$tte o"tim$ 6'n ce de& trei f+$7.
16
"III. MODELUL ROPER0 LO,AN 1I TIERNE/
ncN Ro"er, Pinifred. P. Logn !i Alison . TierneN u reli+t 'n nul 1>?B un model de 'ngri)iri
de s$n$tte %+t modelul de /i#$. Com"onentele func#ionle le 'ngri)irilor de s$n$tte sunt
nli+te !i sunt utili+te c 'ndre"tr "entru "reciere "titudinilor func#ionle le "cientului 'n
'nde"linire fiec$rei cti/it$#i ce re c sco" "ro"ri s e4isten#$.
Acest model re D conce"te !i nume2
 A"i,i%ţile ,ieţii (AL): men#inere unui mediu snogen, comunicre, res"ir#i,
limentre !i *idrtre, eliminre, igien "ersonl$ !i 'm%r$cre, controlul tem"erturii
cor"ului, mo%ili+re, cti/itte !i rel4re, e4"rimre se4ulit$#ii, somnul, decesul
 Ea-ele ,ieţii
 De-e$eţ%FI$e-e$eţ% "oi#%

'a"o!i "a!e ifl#eţea/% Al: %iologici, "si*ologici, socio&culturli, de mediu, "olitico&
economici
 A-e"ele -a!i"#la!e ale ,ieţii fie"%!#i i$i,i$
"IA2A
NA1TERE MOARTE

FACTORI CARE ACTI"IT#2ILE "IE2II DEPENDEN2# 4

INFLUIEN2EA3# INDEPENDEN2#
ACTI"IT#2ILE "IE2II :. Meţie!ea ##i me$i# CONTINU#
 BIOLOGICI ao&e
 PSIOLOGICI >. Com#i"a!ea
 SOCIO7 ?. Re-i!aţia
CULTURALI @. !%i!ea +i 3i$!aa!ea
 DE MEDIU . Elimia!ea
 POLITICO7 =. m*!%"a!ea +i "%lţa!ea
ECONOMICI . Co!ol#l em-e!a#!ii
<. Mo*ili/a!ea
;. E6-!ima!ea
:H. M#"a +i !e"!ee!ea
e6#ali%ţii
::. Som#l
:>. De"e#l

INDI"IDUALI3AREA "IE2II +N,RI-IRI DE S#N#TATE INDI"IDUALI3ATE

Model de (ia! 5i model de 6n$ri7iri de sntate 6n comunitate 8a&ate pe modelul de
(ia!.'Adap tat dup N. Ro per0 9.9. Lo$an0 A.-. Tierne:0 ;<< =)

C. TEORII
I. DEFINI2II
• Teori re"re+int$ un set de no#iuni corelte ce sus#in o /edere sistemtic$, e4"licti/$ !i

•
"recis$  fenomenului.
Teori re"re+int$ o cercetre de %+$ cre re 'n /edere inter"retre fenomenului 'ntr&o
mnier$ e4ct$, r#ionl$ !i consec/ent$.
II. NO2IUNI DE *A3#
• Teoriile sunt no#iuni logice !i teoreme.
• Teoriile se"rte des"re cel!i fenomen "ot corel cele!i no#iuni su 'l "ot descrie !i
e4"lic 'n mod diferit.
• O teorie "ote descrie un fenomen "rticulr, e4"lic rel#iile dintre fenomene, "re/ede
efectele unui numit fenomen su "ote fi folosit$ "entru  "roduce un fenomen dorit.

17
 • Cercetre "ote /lid teoriile de+/oltte des"re 'ngri)iri de s$n$tte !i cuno!tin#ele
"ri/itore l s$n$tte comunitr$.
• Teoriile difer$ 'n func#ie de modelele conce"tule8 m%ele "ot descrie, e4"lic !i "re/ede
un fenomen dr, teoriile furni+e+$ dtele necesre re"roducerii fenomenului, in tim" ce
modelele conce"tule nu o fc.
III. TEORIA MASLO9
E# m% a#o$e-%+e" AU P!i,i!e -i!i#al% 9rin nii DB "re 'n -SA o nou$
!a-o!5$#7m% la a*ol# TO (!a"e$e) orientre  "si*ologiei numit$
REALI
E# m% ,oi a#o$efii 0ARE
T!e*#iţe $e "!e+e!e @"si*ologi umnist$. -nul din
(meae,oi) ini#itorii cestei "si*ologul !i
E# ,oi fi a-!e"ia TREBUINŢE DE
umnistul A%r*m MsloK  numit&o
CONSIDERAŢIE
@ trei for#$  "si*ologiei dic$
@Cee ce un om "ote tre%uie s$ fie.
TREBUINŢE SOCIALE
E# a-a!ţi SAU DE APARTENEŢĂ El  de+/oltt o teorie conform c$rei
T!e*#iţe e4ist$ D ctegorii de ne/oi umne ce
$e $efi"i sunt ierr*i+te 'n ordine "riorit$#ilor.
E# ,oi fi TREBUINŢE DE SECURITATE Aceste ne/oi umne u fost dis"use
SAU DE SIGURANŢĂ
su% form unei "irmide ce re l
E# #
%+$ ne/oile fi+iologice !i de
TREBUINŢE 'I0IOLOGICE securitte. 9entru c o "erson$ s$
tind$ s"re stisfcere unei ne/oi de
ordin su"erior tre%uie c ne/oi de "e tre"t imedit inferior$ s$ fie stisf$cut$. eci,
de+/oltre "ersonlit$#ii umne se / reli+ "e m$sur$ ce omul '!i / stisfce numite
tre%uin#e de l cele sim"le 6de deficit7 "0n$ l cele com"le4e numite metne/oi 6utode"$!ire,
utoreli+re7.
 EU SUNT TREBUINŢE 'I0IOLOGICE: MsloK  situt l %+ "irmidei tre%uin#ele
fi+iologice, res"ecti/ cele tre%uin#e cre "ermit %un func#ionre  orgnismului2 *rn$, "$,
er, mi!cre, eliminre, c$ldur$, 'm%r$c$minte,igien cor"orl$, se4, odi*n$, somn !i %sen#
durerii. Stisfcere cestor tre%uin#e determin$ sigurre ec*ili%rului fi+iologic.
 EU 1OI 'I TREBUINŢE DE SECURITATE SAU DE SIGURANŢĂ: Tre%uin#ele de "e
cest$ tre"t$ se refer$ l ne/oi de sigurre  securit$#ii su sigurn#ei 6sigurn# locului
de munc$, securitte /ie#ii 'n tim"ul e4ecut$rii unor o%lig#ii cre im"lic$ un risc, sigurn#
sigur$rii condi#iilor de tri !i de 'ngri)ire 'n c+ de 'm%oln$/ire, ccidente, etc7. Stisfcere
cestor tre%uin#e determin$ ec*ili%rul emo#ionl.
 EU APARŢIN TREBUINŢE SOCIALE a # DE A PARTENENŢĂ: Aceste tre%uin#e se
mnifest$ su% form dorin#ei de  fce "rte dintr&o fmilie, gru" socil !i de "rieteni cu cre
s$ fie 'm"$rt$!ite dorin#ele, ideile dr mi les de  fi "recit de c$tre ce!ti. Ele se refer$
deci l ne/oi drgoste, de comunicre, de "rietenie.
 EU 1OI 'I APR ECIAT TREBUINŢE DE STA TUT SOCIAL a# DE CONSIDERAŢIE:
3$c0nd "rte dintr&un gru" socil omul simte ne/oi de consider#ie %+t$ "e "ro"riul
res"ect !i "e res"ectul celorll#i. 9ro"riul res"ect este determint de dorin# de  fce un lucru
util. e/oi de 'ncredere 'n sine este l fel de im"ortnt$ c !i ne/oi de li%ertte,
inde"enden#$, s"ern#$. Res"ectul celuillt se refer$ l r"ortre @cld$  Eu&lui nostru f#$
de cel$llt cre @este un om l fel c mine 'n+estrt cu tr$iri "si*ice, ideluri, etc !i este unic !i
di/ers.de
refu+ul Acest gru" de tre%uin#e
comunicre, dc$ nuli"s
di/erse frustr$ri, suntoric$ror
reli+te "ot induce
"l$ceri, com"le4ul
li"s oric$rei de inferioritte,
s"ern#e, !..
 EU MĂ 1OI AUTODEPĂI TREBUINŢE DE AUTOREALI0ARE: C$ile !i modlit$#ile de
utoreli+re, de utode"$!ire difer$ de l o "erson$ l lt. Clit$#ile unei "ersone cre
tinde s"re utode"$!ire sunt determinte de o mi %un$ "erce"ere  relit$#ii, mi mult$
nturle#e, det!re !i centrre "e "ro%leme, c"citte de  ini#i !i 'ntre#ine rel#ii
interumne mi "rofunde, c"citte de  fce o distinc#ie c0t mi fin$, 'ntre %ine !i r$u,
'n+estrre cu sim#ul umorului, !..
 EU MĂ AUTODEPĂESC RAPOTNDU7MĂ LA ABSOLUT . O com"r#ie "lstic$ se "ote
fce cu scensiune "e munte2 $acă din cauza norilor sau a neputinţei noastre nu vedem
vârful asta nu înseamnă că el nu e3istă!. A)ungere 'n /0rful "irmidei este re+er/t$ geniilor,

18
 celor forte "u#ini cre sunt c"%ili de o "ri/ire s"iritul$ 6trnscedentl$7 det!0ndu&se de
tote celellte tre%uin#e.
Anli+0nd cest$ teorie se "ote trge conclu+i c$ indi/idul este /$+ut 'n conte4tul "si*o&socil
com"le4 l mediului 'n cre tr$ie!te !i 'ngri)irile de s$n$tte comunitre /or tre%ui s$ i 'n
considerre cest$ %ordre "entru  c#ion t0t su"r indi/idului c0t !i su"r fmiliei !i
comunit$#ii din cre cest fce "rte.

I". TEORIA INTERAC2IUNII SIM*OLICE

IV.1. ITRO-CERE
 Ini#it$ de filo+ofii Pillim mes, o*n eKeN !i =eorge Her%ert Med.
 3olosit$ 'n studiere fmiliei "rin "rocesul de 'ngri)iri de s$n$tte comunitre !i "rin lte
disci"line din fr 'ngri)irilor de s$n$tte .
IV.. O5I-I E AĂ
 Sus#ine cle de 'n#elegere  interc#iunilor dintre omeni.
 9uncte+$ felul cum definesc indi/i+ii situ#i lor !i cre sunt consecin#ele c#iunilor lor.
 Su%lini+$ dinmic intern$  fmiliei inclu+0nd rolul indi/idului 'n fmilie, "erce"ere cestui
rol !i  rel#iilor cu ceill#i mem%ri i fmiliei.
 Anli+e+$ felul cum se de+/olt$ !i cum se sc*im%$ rolul indi/idului 'n fmilie !i rel#iile dintre
mem%rii fmiliei de& lungul tim"ului.
IV.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 E/lue+$ rolul clientului, fmiliei su comunit$#ii !i efectul cestui 'n interrel#ii.
 O"ere+$ su"r definirii rolului clientului.
 E/lue+$ dinmic gru"ului !i efectul cestei su"r clientului.
 A)ut$ clientul 'n e/lure "ro"riilor c#iuni !i  consecin#elor cestor.
 egoci+$ sco"urile c#iunii cre s$ fie cce"tte de comun cord t0t de sistent$ medicl$
c0t !i de client.
". TEORIA SISTEMELOR
V.1. ITRO-CERE
 Ini#it$ de c$tre LudKing /on ertlnffN.
 Asigur$ o corelre dintre client !i mediul s$u
V.. O5I-I E AĂ
 Sistemele sunt seturi de com"onente orgni+te c rec#ie l interc#iune cu lte sisteme din
mediul lor.
 -n sistem rec#ione+$ c un 'ntreg8 disfunc#i unui su%sistem com"onent fecte+$ 'ntregul
sistem.
 Sistemele folosesc mecnisme de feed%cQ.
 Sistemele sunt orgni+te 'n ierr*ii.
 Sistemele sunt desc*ise !i 'nc*ise.
 Sistemele sunt 'n/ecinte cu lte sisteme cu cre "ot comunic.
 -n sistem este mi mre dec0t totlul "$r#ilor sle.

V.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE

 3unc#ione+$ efecti/ 'n cdrul comunit$#ii !i su"r rel#iilor cu clien#ii !i mi "u#in 'n rel#ie cu
s"itlul.
 A"reci+$ dc$ un sistem indi/id&fmilie su indi/id&comunitte este un sistem 'nc*is su
desc*is.
 E/lue+$ sistemul ierr*ic.
 9ri/e!te clientul c un sistem desc*is cre "rime!te din mediul 'ncon)ur$tor !i cre de"inde de
corelre cu mediul "entru cre!tere !i sc*im%re.
 A"reci+$ dc$ condi#iile din comunitte sunt "o+iti/e su negti/e, res"ecti/ stisf$c$tore
su nestisf$c$tore.

19
  E/lue+$ rec#i clientului f#$ de
ME
MED
EDIIIU
D UL
UL N
NC
NCO
COJJJU
O UR
URĂ
RĂT
ĂTTO
OR
OR
"resiunile ce se e4ercit$ su"r
SU
SUB
UBS
BSIIIS
S ST
STTE
EM
EME
ME
sistemului.
 3olose!te l determinre !i controlul
reu!itei inter/en#iilor de 'ngri)iri de
TTR
RA
RAN
ANS
NSP
SPO
POR
ORT
RT s$n$tte 'n rel#i dintre client !i
mediul s$u.
N
NG
NGR
G RIIIJJJIIIR
R RII D
R DE
E
''A
AC
ACIIILLLIIIT
C TTĂ
ĂŢ
ĂŢŢII SĂ
S ĂN
ĂNĂ
N ĂT
Ă TTAAT
A TTE
E "I. TEORIA DE3"OLT#RII
VI.1. ITRO-CERE
IIN
ND
NDIII1
D 1IIID
1 DU
DULL
U  S& emis 'n nul 1>F> cu oc+i unei
LLO
OC
OCDDE
DE M
MU
MU
UN
NC
NCĂ
CĂ DE
DEL
ELLIIIC
C1
C1E
1EN
ENŢ
NŢ

sus#inut$ l Cs
conferin#e "ri/ind
Al%$ /i#
6-.S.A.7.fmiliei
 Conferin#  fost "re+idt$ de c$tre
ED
EDU
DUC
UCA
CAŢ
AŢŢIIIE
E LLO
OC
OCU
CUIIIN
U NŢ
NŢŢĂ
Ă E/eline /l !i Reu%en Hill.
 Conferin# !i& "ro"us s$ ting$
"ro%lem resurselor fmiliei !i s$
demonstre+e e/olu#i /ie#ii de fmilie.
VI.. O5I-I E AĂ
 3mili este un sistem socil.
Comunitatea ca sistem cu su8sisteme care interac!ionea& 5i se in%luin!ea& reciproc  Srcin fmiliei este cee de  fi
'dup Teoria Sistemelor ? Miriam Ste@art)
unit$.
 =rni#ele fmiliei sunt relti/ limitte.
 3mili este confruntt$ 'n mod continuu cu e/enimente cre determin$ sc*im%$ri.
 e+/oltre fmiliei "ote fi "re/$+ut$.
 e+/oltre fmiliei "ote fi studit$ com"rti/ "este gener#ii succesi/e.
 3mili ofer$ celor interes#i dte "e teme /rite.
 (n fiecrefmiliei
stdiu l
mem%rii uciclului /ie#ii fmiliei
"osi%ilitte s$ le "r noi !i"entru
urme+e /rite&!i
modlit$#i de de+/oltre
tinge sco"ul "e cre
cu succes 'n
"romo/re urm$torei f+e de de+/oltre.
VI.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 Teori este "lic%il$ t0t fmiliilor trdi#ionle c0t !i celor netrdi#ionle.
 A)ut$ l ntici"re et"elor ciclului /ie#ii fmiliei !i c$l$u+ire fmiliei 'n cdrul comunit$#ii.
 A)ut$ fmili 'n "rocesul de sc*im%re ciclic$ !i fcilite+$ 'n#elegere clr$  rolurilor, rel#iilor
!i res"ons%ilit$#ilor fmiliei.
 Recomnd$ c su"r/eg*ere fmiliei l domiciliu s$ e/lue+e cu curte#e de+/oltre
ciclic$  fmiliei.
 Recomnd$ c e/lure ne/oilor de ser/icii comunitre s$ utili+e+e cuno!tin#ele de+/olt$rii
srcinilor.
"II. TEORIA ATIN,ERII SCOPULUI >IN,
VII.1. ITRO-CERE
 e+/oltt$ 'n nul 1>? de c$tre sistentul medicl teoreticin Imogene ing.

 Crcteri+t$ c o teorie  sistemelor 'n interc#iune.

VII.. O5I-I E AĂ
 Conform cestei teorii, indi/idului i se recomnd$ c s$ fie orientt socil, sentimentl !i
r#ionl, s$ fie st$"0nit, *ot$r0t !i s$ rec#ione+e modert.
 Indi/i+ii u trei su%sisteme2 "ersonl, inter"ersonl !i socil.
 Su%sistemul "ersonl include2 "erce"#i, "ersonlitte, cre!tere !i de+/oltre !i imgine
cor"ului 'n s"#iu !i tim".
 Su%sistemul inter"ersonl include2 interrel#iile umne, comunicre, trn+c#i, rolul !i
stresul.
 Su%sistemul socil include2 orgni+re, utoritte, "utere, sttutul !i lure deci+iei.

2$
 Trn+c#iile fecti/e su comunicre dintre sistent$ medicl$ !i client sigur$ stisfc#ie !i
tingere sco"ului finl.
VII.:. IM9LICA5IILE ( (=RIIREA SĂĂTĂ5II COM-ITARE
 Oriente+$ su%sistemele "ersonl, inter"ersonl !i socil le clientului c$tre identificre c$ii
de tingere  sco"urilor.
 Col%ore+$ cu clientul 'n st%ilire c$ilor de urmt "entru  o%#ine o s$n$tte o"tim$.
 A)ut$ clientul s$ se d"te+e l /ri#iile fctorilor de mediu.
 E4"lic$ sco"ul orientti/ l document$rii 'n 'ngri)irile 'ngri)iri de s$n$tte "entru indi/i+i, fmilie
!i comunitte.
"III. SCOPUL PRACTIC PENTRU UTILI3AREA TEORIILOR
Modlitte
mrct de utili+re cercet$rii
de de+/oltre teoriei este e4tins$.
cre 9entru "rcticin,
se concreti+e+$ "rin ni/elul de utili+re
generre de noi cuno!tin#e.
teoriei este
9rcticinul selecte+$ direc#iile "rctice le re+ulttelor cercet$rii "entru  /e succes 'n
cti/itte s. 9entru  fi com"etent, utili+re teoriilor selectte de "rctic$ este solu#i o"tim$.
9entru utili+re teoriei 'n rt "rcticii e4ist$ multe rgumente ce sunt redte "rintr&o digrm$ 
"rogresiei "rcticilor cre duc s"re re+ultte "re/i+i%ile determin0nd succesul su insuccesul.
9rogresi este e4"us$ du"$ cum urme+$2
 PRACTICI PRACTICI : Asistentul medicl /ede o lt$ sistent$ medicl$ f$c0nd o c#iune
!i fce !i e l fel 6o imit$7.
 PRACTICI INTUIŢIE PRACTICI 2 Asistentul medicl /ede /rite c#iuni "osi%ile 'ntr&o
numit$ situ#ie !i "rin "ro"ri s intui#ie selecte+$ !i "lic$ c#iune cre cores"unde cel
mi %ine situ#iei.
 PRACTICI INTUIŢII SELECŢIE PRACTICI 2 E4"erien#ele !i intui#iile nteriore sunt
re/$+ute !i reconsiderte 'n sco"ul de  st%ili liniile de g*idre !i regulile ce /or fi utili+te 'n
selectre celei mi dec/te c#iuni c tre%uie "lict$. Acest "s re"re+int$ ce mi %un$
modlitte de  'n/$# din gre!eli.
 PRACTICI INTUIŢII TEORIE PRINCIPII PRACTICI 2 Teori sigur$ o /i+iune
r#ionl$ !i sistemti+t$  situ#iei !i ser/e!te c g*id 'n selectre "rinci"iilor
cores"un+$tore c#iunii. Modificre utili+$rii teoriei "ote furni+ o %+$ "entru o nou$
c#iune. 6Miller, 1>??7
9remi+ele m)ore "ri/ind "rctic 'ngri)irilor de s$n$tte comunitre u fost sttute 'n "rece"te.
9entru el%orre cestor "rece"te u fost utili+#i o serie de termeni descri"ti/i 6conce"te7
necesri sistentului medicl comunitre "entru &i 'ncor"or 'n ri de c#iune  "rcticii. Aceste
conce"te sigur$ construire sc*i#elor "entru utili+re teoriei, sc*i#e "e %+$ c$ror se /or trs
"rinci"iile "rcticii.
(ngri)irile de s$n$tte comunitre, c disci"lin$, sunt 'n continuu "rogres dtorit$ di/ersit$#ii teoriilor
!i diferen#elor ce e4ist$ 'ntre ceste. Teoriile "rcticii sigur$ liniile directore "entru succesul
c#iunilor. 9rin "licre unor teorii re+ultte din studiile efectute su"r indi/idului, fmiliei su
comunit$#ii, studentul 'n 'ngri)iri de s$n$tte comunitre / fi c"%il s$ selecte+e teoriile
cores"un+$tore "rcticii ctule. 9rintr&o stfel de "rocedur$, studentul 'n/#$ /lore "rctic$ 
teoriei.

D. PRECEP
$atorită sc%imbărilor condiţiilor socio"economice dinTE
zonele urbane şi rurale şi, implicit, sc%imbărilor
în atitudinea pacienţilor:clienţilor, familiilor şi comunităţilor faţă de valorile sănătăţii, teoreticienii îngrijirilor de
sănătate comunitare au intervenit prin precizarea preceptelor care stau la baza practicii asistentelor
medicale comunitare. ;ceste precepte se referă la organizarea îngrijirilor de sănătate comunitare, în
general, la asistentul medical comuni tar şi la activitatea ei, în particular. &le trebuie consid erate ca un g%id
orientativ pentru a fi folosite în orice situaţii şi multe din aceste precepte sunt valabile îngrijirilor de sănătate,
în general, nu numai îngrijirilor de sănătate comunitare.
<mplicaţiile lor în îngrijirile de sănătate au dus la dezvoltarea conceptului de îngrijire continuă a
pacientului:clientului la domiciliu, de la domiciliu la spital şi invers, luând în consideraţie consimţământul
pacientului:clientului, a familiei şi a comunităţii.

21
PRECEPTUL  7 &!i2i!ile $e %%ae "om#ia!e -!e#-# o a"i,iae a*ili% -e *a/a
!e"#oa+e!ii e,oilo! $e %%ae +i f#"ţioea/% "ofo!m -la#l#i &ee!al $e %%ae.
(n cti/itte de recuno!tere  ne/oilor de s$n$tte le comunit$#ii, 'ngri)irile de s$n$tte se
im"lic$ "rin su"r/eg*ere !i consiliere 'n /edere2 "romo/$rii s$n$t$#ii, men#inerii s$n$t$#ii,
"re/enirii 'm%oln$/irilor, cord$rii de 'ngri)iri %oln/ilor "entru 'ns$n$to!ire su morte 'n "ce l
domiciliul lor. (n fr 'ngri)irilor l domiciliu ser/iciile de 'ngri)iri de s$n$tte se "ot desf$!ur, 'n
centrele de s$n$tte, 'n clinici, !coli !i l locul de munc$. (ngri)irile de s$n$tte comunitre sunt o
"rte integrnt$  "rogrmului generl de s$n$tte "u%lic$, coordon0ndu&!i "lnurile !i cti/it$#ile
'n col%orre cu lte gen#ii socile !i de s$n$tte !i nu "ote func#ion su fi de sine st$t$tor 'n
comunitte.
PRECEPTUL > 7 A&eţiile $e &!i2i!i $e %%ae "om#ia!e !e*#ie % $efiea"% "#
"la!iae "o-#!ile
Agen#iile socile+i!io*ie"i,ele
de s$n$ttee!,i"iilo! -!o-!ii.
din comunitte tre%uie s$&!i definesc$ !i s$&!i st%ilesc$ cu
clritte sco"urile !i o%iecti/ele stfel 'nc0t s$ "re/in$ du%lre ser/iciilor 'n unele comunit$#i su
omitere lor 'n ltele. Sco"urile !i o%iecti/ele /or fi /rite 'n func#ie de ti"ul gen#iei !i de ti"ul de
comunitte dr ele tre%uie s$ se rlie+e l #elurile gen#iei centrle de 'ngri)iri de s$n$tte stfel
'nc0t, fiecre cet$#en s$&!i men#in$ o s$n$tte o"tim$.
PRECEPTUL ? 7 G!#-#l a"i, +i o!&ai/a al "e%ţeilo!4 !e-!e/eai, -e!# "om#iae4
ee -a!e ie&!a% a -!o&!am#l#i $e %%ae al &!i2i!ilo! $e %%ae "om#ia!e.
Agen#iile "u%lice su "ri/te de 'ngri)iri de s$n$tte comunitre tre%uie s$&!i cunosc$
"ro%lemele cu )utorul !i cu /i+ul gru"ului re"re+entti/ l comunit$#ii. Oricre comunitte re
indi/i+i cre u fost o "rte  trecutului !i cre /or continu s$ fie o "rte  /iitorului. Cuno!tin#ele
!i e4"erien# lor com%inte cu cele le "rofesioni!tilor de s$n$tte "ote fi de o inestim%il$
/lore "entru 'ntreg comunitte. Acest gru" re"re+entti/ tre%uie s$ fie in/itt s$ "rtici"e l
"lnificre !i de+/oltre "rogrmelor de s$n$tte conform cu ne/oile !i interesele comunit$#ii. El
"ote s$ contri%uie l 'n#elegere 'ngri)irilor de s$n$tte comunitre !i s$ st%ilesc$ o leg$tur$
util$ 'ntre gen#ie !i comunitte.
PRECEPTUL @ 7 Se!,i"iile $e &!i2i!i $e %%ae "om#ia!e # $i-oi*ile !e&ii
"om#i%ţi i$ife!e $e o!i&ie4 "#l#!% a# !e#!e o"iale +i e"oomi"e.
(ngri)irile de s$n$tte comunitre sunt un segment de s"ecili+re  ser/iciilor din domeniul
s$n$t$#ii "u%lice. Aceste ser/icii r tre%ui s$ fie dis"oni%ile tuturor "ersonelor !i s$ fie d"tte l
ne/oile lor de s$n$tte fi+ic$, "si*ic$ !i emo#ionl$ f$r$  #ine cont de srcine etnic$, %+
culturl$ su resursele socile !i economice. Stre de s$n$tte  oric$rui mem%ru l unei fmilii
su l unei comunit$#i "ote fect s$n$tte 'ntregii fmilii su  'ntregii comunit$#i.
PRECEPTUL  7  &!i2i!ile $e %%ae "om#ia!e familia ee #iaea $e *a/% a
e!,i"i#l#i $e &!i2i!i $e %%ae.
Munc sistentelor medicle comunitre tre%uie s$ se centre+e "e fmilie mi degr%$ dec0t
"e clientul indi/idul !i se desf$!or$ mi "ro"e de locul unde tr$iesc !i muncesc omenii.
Acest$ %ordre este diferit$ de ce din mediul s"itlicesc unde centrre 'ngri)irilor de s$n$tte
este "e clientul indi/idul. Im"ctul s$n$t$#ii su %olii su"r fmiliei este mi e/ident cs$ dec0t
l s"itl ir sistentul medicl re "osi%ilitte de  o%ser/ mi de 'nde"ro"e efectele suferin#ei
!i mor#ii. 9entru 'n#elegere situ#iei de l domiciliu, sistentul medicl tre%uie s$ i%$ cuno!tin#e !i
din !tiin#ele socile !i com"ortmentle.
PRECEPTUL = 7 P!omo,a!ea %%%ţii4 e$#"aţia -e!# %%ae +i f%#i!ea
-a"ie#l#iF"lie#l#i4 familiei +i "om#i%ţii # -%!ţi ie&!a e ale &!i2i!ilo! $e %%ae
"om#ia!e.
L ni/el comunitr sistentul medicl "rtici"$, l$turi de l#i "rofesioni!ti din ec*i"
comunitr$, l "lnificre !i 'ngri)ire. 9e l0ng$ educ#i "entru s$n$tte, sistentul medicl se
im"lic$ 'n "rogrme de imuni+$ri, "rogrme de igien$  mediului,  liment#iei !i de "ro/i+ionre
cores"un+$tore cu "$ "ot%il$, de+/oltre "rogrmelor de s$n$tte mentl$, !.. L domiciliu,
sistentul medicl furni+e+$ 'ngri)iri de s$n$tte centrte "e ne/oile indi/idule le fiec$rui

22
mem%ru l fmiliei !i "lnific$ 'm"reun$ cu fmili o%iecti/ele de s$n$tte d"tte l ne/oile
"ro"rii de inde"enden#$ !isu de re%ilitre  s$n$t$#ii.
PRECEPTUL  7 I$i,i/ii +i familiile !e*#ie % -a!i"i-e a"i, la oae $e"i/iile -!i,ioa!e la
o*ie"i,ele "a!e !e*#ie" aie -e!# meţie!ea %%%ţii lo!.
Asistentul medicl comunitr recuno!te !i res"ect$ dre"turile clientului !i fmiliei de 
"rtici" l tote lu$rile de deci+ie ce /i+e+$ s$n$tte "ro"rie. 3unc#i sistentului medicl este
de  )ut clientul !isu fmili2 s$ recunosc$ ne/oi de s$n$tte, s$ "recie+e tote s"ectele
situ#iei, s$ considere c fiind dec/te cele c#iuni cre "ot s$ 'm%un$t$#esc$ stre de
s$n$tte, s$ leg$ deci+i cre le este cce"t%il$. Im"ortnt este c, 'n "rocesul de lure 
deci+iei, clientul !i fmili s$ 'n#eleg$ "e de"lin sco"ul deci+iei !i s$&!i sume res"ons%ilitte
"entru e/entulele consecin#e le cestei.
PRECEPTUL < 7 A-!e"ie!ea -e!io$i"% +i "oi#% a %!ii $e %%ae a "om#i%ţii4 familie i
+i "lie#l#i ee *a/a &!i2i!ilo! $e "om#ia!e.
(n numite situ#ii, sc*im%$rile sur/enite 'n stre de s$n$tte  comunit$#ii,  fmiliei su 
clientului "ote fi t0t de discret$ 'nc0t "ote trece neo%ser/t$ dc$ sistentul medicl !i gen#i
nu men#in o "reciere "eriodic$ !i nu con!tienti+e+$ "e de"lin im"lic#iile "osi%ile le cestor
sc*im%$ri. Termenul de "eriodic este /ri%il !i de"inde de mul#i fctori. torit$ sc*im%$rilor
frec/ente sur/enite 'n fmilie !i comunitte "reciere tre%uie s$ fie f$cut$ lunr su, c0nd situ#i
o cere, mi frec/ent. Sunt !i c+uri c0nd cest$ "reciere "ote fi f$cut$ l fiecre !se luni.
Situ#i fmilil$ "ote fi dinmic$ "rin n!tere su morte dtorit$ unei com"lete reorgni+$ri 
fmiliei. L fel, o fec#iune gr/$  unui mem%ru l fmiliei re re"ercursiuni su"r tuturor
celorll#i. Mi "ot sur/eni !i lte ti"uri de sc*im%$ri, cum r fi sc*im%re re!edin#ei su 
ocu"#iei, ce "ot /e efecte mrcnte su"r st$rii de s$n$tte "si*ic$ su emo#ionl$.
PRECEPTUL ; 7 Aie#l me$i"al ee -!e&%i% $i -#" $e ,e$e!e -!ofeioal -e!# a
l#"!a "a f#!i/o! $e e!,i"ii $e %%ae  "om#iae.
9reg$tire sistentului medicl comunitre tre%uie s$ se %+e+e "e un fundment ferm de
cuno!tin#e !i %ilit$#i,
de o com"eten#$ incluse
s"ecil$ 'n teori
"entru !i "rctic
 d"t 'ngri)irilor
"rocedurile de s$n$tte
'n/$#te comunitre.
l situ#iile E re
"rticulre ne/oie
'nt0lnite l
domiciliul clien#ilor. Acest$ "reg$tire teoretic$ !i "rctic$ de %+$ tre%uie de+/oltt$ "ermnent
"entru  )unge l %ilit$#i "erformnte 'n2 culegere de dte 6inter/iu, o%ser/re, e4minre7,
educ#ie, re+ol/re "ro%lemelor, lucrul cu gru"urile, leders*i", etc. (ntruc0t, 'ngri)irile de s$n$tte
comunitre sunt o cti/itte centrt$ "e ne/oile de s$n$tte le fmiliei, sistentul medicl
comunitr re ne/oie de cuno!tin#e su"limentre din domeniul !tiin#elor socile !i
com"ortmentle cum sunt ntro"ologi, sociologi !i "si*ologi. E tre%uie s$ fie l curent cu
cele mi recente cuno!tin#e din domeniul nutri#iei, !tiin#elor socile, e"idemiologiei !i !tiin#elor
com"ortmentle "e l0ng$ cele din domeniul 'ngri)irilor de s$n$tte !i  !tiin#elor medicle. Acest
"rece"t conform c$rui sistentul medicl comunitr tre%uie s$ fie forte %ine "reg$tit$ "rofesionl
"entru &!i desf$!ur munc 'n comunitte este "itr ung*iulr$ de l temeli 'ngri)irilor de
s$n$tte comunitre.
PRECEPTUL H 7 Aie#l me$i"al "om#ia! ee # mem*!# al e"3i-ei $e %%ae "e
$ee!,e+e "om#iaea4 familia +i "lie#l.
O ec*i"$ de lucru eficient$ se %+e+$ "e interesul comun din "rte tuturor mem%rilor
ec*i"ei. Asistentul medicl
ec*i" comunitr$, comunitr fce ec*i"
ec*i" interdisci"linr$, "rte din
de ec*i"e diferite 6'n cel!i tim" su se"rt72
leg$tur$.
. ECIPA COMUNITARĂ

23
24
 Este lc$tuit$ din2 mem%rii gen#iei su  com"rtimentului de 'ngri)iri de s$n$tte, lt
"ersonl de 'ngri)iri de s$n$tte, studen#i, su"er/i+or, director de 'ngri)iri de s$n$tte, clerici,
/oluntri, lt "ersonl ne"rofesionist. To#i mem%rii ec*i"ei lucre+$ 'm"reun$ l sigurre unor
ser/icii de s$n$tte o"time.
>. ECIPA INTERDISCIPLINARĂ
Include de o%icei2 sistent medicl$, un igienist, un medic de fmilie, un lucr$tor socil, un
nutri#ionist, un s"ecilist 'n com"ortmentul umn. Mi "ot fi inclu!i !i mem%ri i ltor disci"line 'n
func#ie de necesit$#i2 "ersonlul !colilor, "reo#ii, lucr$torii comunitri /oluntri, 'n multe situ#ii
clientul su fmiliile. Asistentul medicl comunitr re un rolul de inter"ret$  'ngri)irilor de s$n$tte
'n "reciere "e cre o fce ec*i" "ri/ind ne/oile de s$n$tte "si*ic$, mentl$ !i socil$ !i 'n
"lnificre mi)locelor cre /or 'm%un$t$#i stre de s$n$tte. Totodt$, e men#ine sc*im%ul
cti/ de infom#ii dintre ec*i" comunitr$ !i cest$ ec*i"$ interdisci"linr$.
?. ECIPA
Asigur$DEcontinuitte
LEGĂTURĂ'ngri)irilor de s$n$tte inter/enind "entru e/itre 'ntreru"erilor 'n
'ngri)ire "cientuluiclientului 'n tim"ul trn+i#iei de l domiciliu l s"itl !i de l s"itl l domiciliu.
E este com"us$ din2 sistentul medicl "si*itr$ 6"ersonl din s"itl7, sistentul medicl de
sec#ie, medic re+ident din s"itl, medic din s"itl su de fmilie, sistentul medicl comunitr,
"cientulclientul !i fmili8 6"rtici"$ desemene l cest$ ec*i"$ !i sist$ l lc$tuire
"lnurilor cu inter/en#ii "ro"rii7.
9entru func#ionre eficient$  cestor ec*i"e, fiecre mem%ru tre%uie s$ recunosc$ !i s$
res"ecte contri%u#i celorll#i mem%ri i ec*i"ei l reli+re sco"urilor !i o%iecti/elor "lnificte !i
l im"lementre cestor.
PRECEPTUL  7 Aie#l me$i"al "om#ia! a"o!$% &!i2i!i $e %%ae
-a"ie#l#iF"lie#l#i "ofo!m "# !e"oma$%!ile me$i"#l#i.
3urni+re de 'ngri)iri de s$n$tte clientului indi/idul din r0ndul "cien#ilor medicului este o
cti/itte de %+$  'ngri)irilor de s$n$tte comunitre. (n c+ul c0nd sistentul medicl 'ngri)e!te
un client %oln/ e lucre+$ conform indic#iilor !i su% su"r/eg*ere medicului. Astfel, sistentul
medicl "rime!te instruc#iuni de l medicul cre r$s"unde de 'ngri)ire medicl$  "cientului
res"ecti/ 6medicul
su"r/eg*e+$ de fmilie
e/olu#i st$rii su
slemedicul !colr,C0nd
de s$n$tte. medicul de 'ntre"rindere,
o fmilie medicul
su un client refu+$din s"itl7 !i
'ngri)ire
medicl$, de!i este necesr$, sistentul medicl se retrge !i r"orte+$ situ#i "ersonlului
ierr*ic su"erior. Cu e4ce"#i
mrilor urgen#e, sistentul
DEPARTAMENTUL medicl nu tre%uie s$ 'ngri)esc$
DE SĂNĂTATE un client %oln/ f$r$ indic#iile
COMUNITARĂ
unui medic. u"$ efecture
Aiee /i+itelor l domiciliul fmiliilor,
Me$i"i $e "om#ia!e NGRIJIRI sistentul medicl tre%uie s$
familie AUKILIARE informe+e medicul, 'n scris su
Pe!oal
DI'ERIŢI a$iţioal
&!i2io!i telefonic des"re e/olu#i st$rii de
PRO'ESIO7 la $omi"ili# s$n$tte  "cientului.
NITI INDI1I0I
Aieţi 'AMILII Dieei"iei
o"iali COMUNITĂŢI
C OMUNITĂ I ORGANI7 PRECEPTUL > 7 Aie#l
Pi3o7 0AŢII me$i"al "om#ia! #ili/ea/%
Me$i"i e!a-e#ţi 1OLUN7
omaolo&i oae !e&i!%!ile $e-!e
TARE
I&iei+i Te!a-e#ţi familie
CONSILII $ea!i o"#-aţioali e!,i"ii.ale a&eţiei a# ale alo!
LOCALE Men#inere cu curte#e 
'nregistr$rilor !i folosire lor este
CENTRE DE SĂNĂTATE im"ortnt$ t0t "entru fmilie c0t
PUBLICĂ
!i "entru gen#ie. (nregistr$rile
"ri/ind fmili sunt indis"ens%ile
'n munc de +i cu +i  sistentului
Ecipa interdisciplinarB ? Model dane& de cola8orare intersectorialB 'adaptat
dupB C.EMA Institute ? Danemarca0 )
medicl !i constituie un element
im"ortnt "entru reli+re
continuit$#ii 'ngri)irilor de

25
s$n$tte. Aceste 'nregistr$ri sunt deose%it de im"ortnte "entru cordre 'ngri)irilor. Totodt$,
ceste reflect$ clitte ser/iciilor de s$n$tte 'n folosul comunit$#ii. 9rin studiere lor "eriodic$,
gen#i '!i "ote e/lu "rogrmul 'n rel#ie cu o%iecti/ele curente !i "ote st%ili o%iecti/ele "e
termen lung. (nregistr$rile sunt !i o surs$ "entru e/lu$rile sttistice, determinre costurilor,
"reciere necesrului de "ersonl !i "lnificre %ugetului. Agen#iile de 'ngri)iri de s$n$tte
comunitre u utori+#i legl$ de  o"er cu ceste 'nregistr$ri !i, cu e4ce"#i c+urilor c0nd se
constituie c documente citte 'n tri%unl, ele sunt documente legle !i strict confiden#ile. (n cord
cu "olitic gen#iei, dc$ se solicit$, se "ote de+/$lui con#inutul 'nregistr$rii medicului de fmilie,
unui mem%ru "rofesionist l ltei gen#ii su unui lucr$tor socil. Asistentul medicl !ef$ re
res"ons%ilitte de  men#ine ceste 'nregistr$ri, 6t0t tim" c0t ele sunt ctule7, 'ngri)ite,
com"lete !i legle, fiind con!tient$ de multi"lele lor "osi%ile 'ntre%uin#$ri.

PRECEPTUL ? 7 Aie#l
!e*#ie % $i!i2e/e me$i"al"%!e
"lie#l +i familia "om#ia! # !e*#ie
!e#!ele % f#!i/e/e
"om#ia!e a2#o!
$i-oi*ile mae!ial
-e!# "i
aieţa
fia"ia!% +i o"ial%.
9e sistentul medicl o "ri/e!te dor "ro%lemele de s$n$tte imedite le clientului,
"romo/re s$n$t$#ii fi+ice !i emo#ionle, "re/enire 'm%oln$/irilor. (n cee ce "ri/e!te "ro%lemele
de socile !i finncire, ceste sunt de com"eten# institu#iilor de resort. Asistentul medicl
comunitr tre%uie s$ sesi+e+e fctorii res"ons%ili cu "ri/ire l c+urile socile de"istte 'n
comunitte !i s$ sigure informre cestor cu "ri/ire l resursele comunitre dis"oni%ile.
PRECEPTUL @ 7 S#-!a,e&3e!ea -e!oal#l#i $e &!i2i!i $e %%ae +i a &!i2i!ilo! $e
%%ae  &ee!al4 ee a!"ia aie#l#i me$i"al +efe "a!e a!e "alifi"a!e  a"e e.
Acest$ su"r/eg*ere "resu"une o rel#ie de col%orre consultti/$ 'ntre su"er/i+or !i
sistentul medicl !ef$. (n cdrul cestei col%or$ri, su"er/i+orul '!i "ro"une s$ de+/olte %ilit$#ile
sistentului medicl !efe "entru &!i 'nde"lini cu com"eten#$ res"ons%ilit$#ile "rofesionle.
Srcinile sistentului medicl !efe se refer$ l2 coordonre !i su"r/eg*ere continu$ 
"rocesului de 'ngri)ire, studiul !i re/edere 'nregistr$rilor c+urilor fmilile 'm"reun$ cu
su"er/i+orul, su"r/eg*ere solicit$rilor telefonice, studiere e4"erien#elor clinice, conferin#e
indi/idule
gen#iei, !..su
-nde gru" referitore
"rogrm dec/t !ileficient
munclsistentelor medicle
sistentei !efe !i l
/ tre%ui s$ de+/oltre
contri%uie l"rogrmelor
de+/oltre
fiec$rui mem%ru l "ersonlului !i l 'm%un$t$#ire continu$  clit$#ii ser/iciilor de 'ngri)iri de
s$n$tte "e cre gen#i le furni+e+$ comunit$#ii.
PRECEPTUL  7 A&eţiile $e &!i2i!i $e %%ae "om#ia!e -laifi"% +i im-lemeea/%
-!o&!ame $e e$#"aţie "oi#% a -e!oal#l#i.
Aceste "rogrme de educ#ie continu$  "ersonlului sunt esen#ile "entru men#inere clit$#ii
ser/iciilor. 9rin ceste "rogrme se "une un ccent deose%it "e de+/oltre cuno!tin#elor
"rofesionle !i %ilit$#ilor s"ecile conform stndrdelor st%ilite de gen#ie. Asistentul medicl
!ef$ este ce cre tre%uie s$ fie "ermnent l curent cu situ#iile noi "$rute 'n comunitte cum r
fi2 o cre!tere %rusc$  inciden#ei %olilor trnsmisi%ile, o sc*im%re  resurselor comunitre de
s$n$tte su de sisten#$ socil$, 'nfiin#re unor noi consilii locle, !.. (n cee!i m$sur$, e
tre%uie s$ se informe+e "ermnent des"re modific$rile legislti/e din domeniul s$n$t$#ii. Metodele
de reli+re  cestor "rogrme includ2 'nt0lniri "eriodice le mem%rilor "ersonlului "entru
sc*im%uri de e4"erien#$ !i de inform#ii cu ceill#i mem%ri i ec*i"ei comunitre, "rtici"re l
conferin#e !i l 'ntruniri "rofesionle su l cursuri de "erfec#ionre 'n institute !i !coli de /r$.
PRECEPTUL = 7 Aie#l me$i"al "om#ia! +i a#m% !e-oa*iliaea -e!# "oi#a
a -e!fe"ţioa!e -!ofeioal%.
Res"ons%ilitte sistentului medicl "entru cre!tere continu$  clit$#ii sle "rofesionle
este un conce"t de %+$ "entru 'ntreg sistemul de 'ngri)iri de s$n$tte. Acest "rece"t este o
"rticulritte  "rece"tului nterior. Asistentul medicl !ef$ re res"ons%ilitte de  sigur,
"rin "rogrmele de educ#ie continu$, d"tre "erformn#elor "ersonlului de 'ngri)iri de
s$n$tte l sc*im%$rile "ermnente le societ$#ii cu im"lic#ii directe su"r s$n$t$#ii indi/i+ilor,
fmiliilor !i comunit$#ii. 3iecre sistent$ medicl$ re res"ons%ilitte de &!i "lnific o serie de
o%iecti/e "e termen scurt !i "e termen lung "entru de+/oltre clit$#ilor sle "rofesionle !i 
cuno!tin#elor generle. 9entru reli+re lor sistentul medicl / "el l metode cum sunt2

26
citire "u%lic#iilor de s"ecilitte !i  celor 'nrudite cu 'ngri)irile de s$n$tte, "rtici"re l
'ntrunirile orgni+#iilor "rofesionle, 'nsu!ire noilor cuceriri le !tiin#ei !i te*nicii cre u "lic#ii
'n 'ngri)irile de s$n$tte, lecturi din !tiin#ele umniste !i din domeniul rtei, /i+itre gleriilor de
rt$, "rtici"re l concerte, !.. (n conclu+ie, =asistentul medical comunitar va trebui să
investească o parte din timp şi bani pentru a se ridica la nivelul celor mai înalte stand arde ale
profesiunii sale=. 6Le*N, Co%%, ones, 1>>7

E. ROLURI I 'UNCŢII ALE ASISTENTULUI MEDICAL COMUNITAR

Res"ons%ilit$#ile sisten#ilor medicli comunitri, 'n generl, u fost sinteti+te de c$tre Cline
!i HoKel 'n2 @ )ut indi/i+ii, fmiliile !i comunit$#ile s$&!i de+/olte !i s$&!i utili+e+e "ro"riul lor
"oten#il "entru s$n$tte "rin culti/re !i folosire resurselor interne !i e4terne, !i de  furni+
'ngri)iri de s$n$tte celor %oln/i !i cu *ndic" l domiciliul lor. 6 >ora Cline and #oger ?. @oAel
" 5ublic @ealt% >ursing and -ental @ealt%! "in 2tep%en &. Boldston ed. " )*+*
3unc#iile sistentului medicl comunitr /i+e+$ ri de cti/itte  tuturor rmurilor 'ngri)irilor
de s$n$tte !i  celorllte "rofesii din domeniul s$n$t$#ii "u%lice !i utili+e+$ metodele tuturor
"rofesiilor 'n ser/iciul indi/idului, fmiliei !i l comunit$#ii. Sunt re+umte "tru func#ii "rinci"le2
. A oferi !i dministr 'ngri)iri de s$n$tte 'n comunitte.
>. A trnsmite cuno!tin#e c$tre %eneficirii ser/iciilor de 'ngri)iri de s$n$tte su "ersonlului din
sistemul de s$n$tte.
?. A fi mem%ru 'n cdrul unei ec*i"e de cordre  'ngri)irilor de s$n$tte comunitre.
@. A de+/olt "rctic 'ngri)irilor de s$n$tte comunitre "rintr&o g0ndire critic$ !i "rin cercetre.
Asistentul medicl comunitr se confrunt$ 'n teritoriu cu "ro%leme deose%ite !i 'nt0lne!te
situ#ii de neimgint. Este "us 'n f# unor situ#ii c s$r$ci, dec$dere ur%n$, nedre"t$#ile
socile, tensiunile rsile !i, 'n m)oritte +onelor, declinul clit$#ii !i integrit$#ii /ie#ii comunitre.
(n f# unor semene situ#ii se cere o mrcnt$ o%iecti/itte cu"lt$ cu demonstrre de
cuno!tin#e !i %ilit$#i s"ecifice ce /or /e o esen#il$ contri%u#ie l g$sire solu#iilor.
(ntruc0t, 'n sistemul 'ngri)irilor de s$n$tte, func#ione+$ cele!i mecnisme de "i#$ %+te
"e cerere !i ofert$ de ser/icii 'ntre furni+ori !i %eneficiri ir, 'n 'ngri)irile de s$n$tte comunitre
%eneficirul ser/iciilor este, 'n generl, o "erson$ s$n$tos$, se folose!te mult mi frec/ent
termenul de client !i nu "cient. 3mili este, 'n mod o%i!nuit, unitte de ser/iciu  sistentului
medicl comunitr stfel c$, m)oritte 'ngri)irilor de s$n$tte comunitre sunt 'ngri)iri l domiciliu
!i se drese+$ "cien#ilorclien#ilor de tote /0rstele. (n contct cu clientul !i fmili sistentul
medicl comunitr tre%uie s$&!i demonstre+e "osi%ilit$#ile !i s$&!i "lice "lnurile de 'ngri)ire "entru
 im"lic to#i mem%rii de fmilie 'n 'n/$#re !i res"ectre conce"telor de s$n$tte. e e4em"lu,
mul#i "$rin#i u ne/oie de )utor 'n 'n#elegere !i "reciere cre!terii !i de+/olt$rii fi+ice, mentle !i
emo#ionle  co"iilor lor, 'n diferitele stdii le /ie#ii lor, din co"il$rie "0n$ l dolescen#$ !i "rim
tinere#e. -neori, "$rin#ii u ne/oie de sisten#$ 'n g*idre co"iilor nu numi s"re  'n/$# s$
cce"te condi#iile de /i#$ cu cre este fmiliri+t "ro"riul s$u gru" ci s$ 'n/e#e s$ 'n#eleg$, s$
res"ecte, s$ tr$isc$ !i s$ muncesc$ l$turi de omeni de lt$ rs$, cultur$, mor/uri su religie
!i s$ se 'n#eleg$ reci"roc.
(n m)oritte comunit$#ilor 'ngri)irile de s$n$tte comunitre sunt im"erios necesre !i
/0rstnicilor l c$ror num$r este 'n continu$ cre!tere, 6unii fiind singuri !i li"si#i de "osi%ilit$#i7, /0nd
'n /edere !i inciden# crescut$  fec#iunilor cronice l cest$ gru"$ de "o"ul#ie. Acti/itte
sistentului medicl comunitr tre%uie s$ se concentre+e su"r s$n$t$#ii 'ntregii fmilii, inclusi/
su"r mem%rilor din institu#ii, !coli, "ltforme industrile !i lte locuri de munc$. e/oile 'n
cre!tere u dus l di/ersificre ser/iciilor 'ngri)iri de s$n$tte "entru c 'ngri)irile s$ se drese+e !i
celor cre sunt fect#i din "unct de /edere socil !i economic.
intre rolurile im"ortnte le sistentului medicl comunitr se "ot sinteti+ rolurile de eductor
!i "edgog, de consilier !i de fcilittor. C eductor !i "edgog l s$n$t$#ii, sistentul medicl
comunitr furnoi+e+$ cuno!tin#e s"ecifice fmiliei su gru"ului !i i deci+ii 'm"reun$ cu
"cientulclientul "entru modificre com"ortmentului su  stilului de /i#$ 'n sco"ul men#inerii
su recu"er$rii s$n$t$#ii 6educ#ie "entru s$n$tte7. Acest "roces de "rtici"re cti/$ 
"cien#ilorclien#ilor l lure deci+iilor ce "ri/esc s$n$tte "ro"rie, 'n de"lin$ cuno!tin#$ de
cu+$, cere moti/re lor "entru &i determin s$&!i sc*im%e com"ortmentul. 9rinci"iile 'n/$#$rii
unui com"ortment snogen sunt fundmentle 'n "rocesul de "redre. Aceste "rinci"ii /or fi
e4"use "e lrg 'n c"itolul 'n cre /om %ord "romo/re s$n$t$#ii !i educ#i "entru s$n$tte.
27
 Consiliere este un "roces de intr)utorre dintre sistentul medicl !i "cientclient su
fmilie. Acest cere o rel#ie s"ecil$ de "rietenie, onestitte, desc*idere !i res"ect reci"roc
6sistent medicl & "cientclient su sistent medicl & gru"uri7. Acest$ metod$ re menire de
&i sist "e l#ii, de  le identific tr$irile !i de  le clrific de/$rurile !i /lorile 'n ! fel 'nc0t
s$&i determine s$ i cele mi cores"un+$tore deci+ii. Consiliere "entru s$n$tte este o metod$
/loros$ 'n sistre "cientuluiclientului su gru"ului "entru im"lementre "rcticilor
s$n$tose !i de uto'ngri)ire.
Ridicre %rierelor cre sunt 'n cle 'ngri)irii s$n$t$#ii este un rol "e cre 'l 'nde"line!te
sistentul medicl c fcilittor. 3cilitre este un "roces de scultre, /erificre !i descriere 
situ#iei ce re c re+ultt im"licre "cientuluiclientului su gru"ului 'n "rocesul de lure 
deci+iilor. 3undmentele "oliticii de "rtici"re  sistentului medicl 'n cest "roces sunt detlite
'ntr&un c"itol se"rt. 9rin soci#iile "rofesionle, sisten#ii medicli "ot inter/eni 'n "olitic
sttului
lor. "entru sc*im%$ri 'n legisl#ie !i "entru influien#re deci+iilor 'n cee ce "ri/e!te cti/itte

Fi$ura ; ? Principalii %actori care in%luien!ea& sntatea %amiliei

I. ASISTENTE MEDICALE COMUNITARE ; DIN U.S.A.

I.1. COCE9T-L ROL-L-I ETIS
Conce"tul rolului e4tins  fost ini#it 'n 1>> c0nd r. Lorett C. 3ord 6R..7 !i r. HenrN .
9ornind6M..7
Sil/er de lucest
f$cut"roiect,
un "roiect
s&u demonstrti/
de+/oltt "rogrme
"entru de
sisten#ii
instruire
medicli
!i educre
6nurses7
ce udininclus
comunitte.
o "rte
din sisten#ii medicli medicli "rcticieni de fmilie !i "entru domeniile2 !colr,
geritricgerontologic !i "lnificre fmilil$ c0t !i "entru dignosticre %olilor. Rolul e4tins s&
%+t "e "remis c$ s&r "ute cord mi mult$ 'ngri)ire l un "re# de cost mi sc$+ut. Acest cost
l 'ngri)irilor comunitre r fi cu t0t mi mic cu c0t /or fi mi mul#i consumtori deser/i#i, 'n s"ecil
din comunit$#ile ce tr$iesc 'n or!ele su"r"o"ulte su 'n rurl. ErlN 9eriodic Screening
e/elo"ment Test 6E.9.S..T.7 "entru "ersonele "este 1 de ni u r$tt necesitte unei
cti/it$#i de 'ngri)ire mi sus#inute ini#iind "rogrmul numit 9rogrmul 3emeii, Sugrului !i Co"ilului
6P.I.C.7. 9entru cest  fost necesr c sisten#ii medicli s$&!i 'nsu!esc$ mi multe
) >urses
28
cuno!tin#e !i %ilit$#i, 'n s"ecil 'n cee ce "ri/e!te e/lure fi+ic$  "cien#ilorclien#ilor. (n cest
sco" "reg$tire lor "rofesionl$ s& f$cut "e mi multe ni/ele, 'nce"0nd cu 'n/$#re cu un medic,
"oi cursuri de scurt$ durt$ !i educ#ie continu$ 'n "rogrme cdemice. -tili+re sistentului
medicl 'n rolul e4tins c furni+or m)or de 'ngri)iri de s$n$tte 'n comunitte  fost sl/tore.
Asisten#ii medicli "rcticieni u fost distri%ui#i 'n diferite sectore de cti/itte /0nd %ilitte de
 lucr cu o relti/$ inde"enden#$ 'n sectorele clinice 'm"reun$ cu medicul su 'n
de"rtmentele de s$n$tte "u%lic$. 3unc#iile e4tinse le sistentului medicl comunitr includ
numite dignostice !i trtmente medicle cre fc necesre studii su"eriore. Re%ilitre "rin
rolul e4tins este de"endent$ de /lore !i clificre "ersonlului !i  medicului !i de cce"tre
consumtorului. 6.-. 0ea%D, -.-. Cobb, -.C. Eones " CommunitD >ursing " 9niversitD of
?as%ington " )*7F7
I.. ASISTET-L MEICAL 9RACTICIA E 3AMILIE
Asistentul medicl "rcticin de fmilie, cunoscut 'ninte c sistent medicl de fmilie
clinicin su sistent medicl comunitr "rcticin de fmilie re o "reg$tire di#ionl$, "ost&%+$.
M)oritte !colilor din -.S.A. "reg$tesc sisten#i medicli "rcticieni de fmilie 'n unul "0n$ l doi
ni !i, 'n mod o%i!nuit, l cel mi 'nlt ni/el. Curriculum /ite l cndid#ilor tre%uie s$ "ro%e+e2
cuno!tin#e /ste, %ilit$#i de e/lure !i de inter/en#ii ter"eutice 'n 'ngri)irile "rimre 'n sectore
m%ultorii de 'ngri)ire  fec#iunilor cute, cronice su de recu"erre, cuno!tin#e "ri/ind
"romo/re s$n$t$#ii !i "re/enire 'm%oln$/irilor, c"cit$#i de nli+$ "entru m4imi+re
c#iunilor socile, c"citte de  'nde"lini rolul de leders*i" !i de cercetre. u"$ com"letre
"rogrmului educ#ionl sistentul medicl "rcticin de fmilie este considert un s"ecilist
generlist 'n diferitele stdii le /ie#ii. Astfel, sistentul medicl "rcticin de fmilie re
com"eten#e !i %ilit$#i 'n2 e/lure st$rii de s$n$tte fi+ic$ !i "si*o&socil$ nterior$ !i ctul$ 
co"iilor !i dul#ilor, "romo/re s$n$t$#ii !i educ#ie "entru s$n$tte, 'ngri)ire "ersonelor cu
fec#iuni cute necom"licte !i trimitere lor l medicul de s"ecilitte reli+0nd stfel o col%orre
"ermnent$ cu cest 'n condi#ii de st%ilitte "entru clien#i, cordre de sfturi fmiliilor "entru
men#inere s$n$t$#ii, "lnificre fmilil$, 'ngri)ire co"iilor, de+/oltre rmonios$  co"iilor !i 
rel#iilor fmilile, cti/re 'n roluri de leders*i" 'n ser/iciile de s$n$tte comunitre su 'n
sectore de educ#ie, conducere su utili+re cercet$rii "entru e4tindere teoriilor !i  "rcticii
'ngri)irilor de s$n$tte 'n sco"ul de  'm%un$t$#i clitte se/iciilor 'ngri)irilor de s$n$tte. 64amilD
CommunitD >urse 5ractitioner 5rogram " 9niversitD of ?as%ington, 2eatle " )*G87.
Asistentul medicl "rcticin de fmilie su"r/eg*e+$2 infec#iile res"irtorii su"eriore,
infec#iile de trct urinr, tul%ur$rile gstrice, "ro%lemele ginecologice, *i"ertensiune rteril$,
di%etul, %olile crdice cronice, o%e+itte, osteortritele, n4iette, situ#iile de cri+$ l
domiciliu. Asistentul medicl "rcticin de fmilie "ote fi 'nt0lnit$ 'n2 di/erse !e+$ri ur%ne su
rurle, clinici m%ultorii, "e l0ng$ s"itle s"onsori+te de sectore "u%lice su "ri/te. 9ote
"rctic cu un medic su inde"endent, 'n col%orre cu medicul, 'n +onele i+olte. Asistentul
medicl "rcticin de fmilie este tent l  nu&!i de"$!i tri%u#iile !i lucre+$ inde"endent dr 'n
str0ns$ col%orre cu to#i "rofesioni!tii de s$n$tte 'n ! fel 'nc0t ser/iciile furni+te s$ fie de ce
mi %un$ clitte. Acce"tre de c$tre consumtori  cestor ser/icii este 'n continu$ cre!tere.
Cercet$rile 'ntre"rinse u scos 'n e/iden#$ re+ulttele "o+iti/e le utili+$rii sistentului medicl 'n
'm%un$t$#ire clit$#ii ser/iciilor "rimre de 'ngri)ire. Aceste studii u /i+t !i rolul, func#iile,
domeniul de "reg$tire !i strtegiile de inter/en#ie r"ortte l ne/oile clientului de &!i men#ine su
'm%un$t$#i stre de s$n$tte 'n sco"ul de  sc*i# %+ de cuno!tin#e necesre "entru "rctic
clinic$. Odt$ 'nc*eit$ cu succes s"ecili+re, este 'nm0nt$ o di"lom$ "entru s"ecilitte
res"ecti/$. Acest$ di"lom$ este /l%il$ cinci ni du"$ cre sistentul medicl res"ecti/$
"ele+$ l A..A. "entru rectuli+re di"lomei.

I.:. ASISTET-L MEICAL 9RACTICIA E 9EIATRIE

Asistentul medicl "rcticin de "editrie, lucr0nd 'n comunitte, deser/e!te co"iii2 sugri,
"re!colri, !colri !i dolescen#i. Acti/itte s se desf$!or$ 'n2 clinici, unit$#i mo%ile, !coli l
domiciliu !i const$ 'n "reciere cre!terii !i de+/olt$rii normle  co"iilor !i  'ngri)irii cestor cu
ccent deose%it "e 'ngri)irile necesre clien#ilor cu risc. eseori este im"lict 'n "rogrme de
screening !i 'n e4min$ri de rutin$ le co"iilor 'n t%ere !i %+e s"orti/e. 9rinci"lele lor func#ii
sunt2 formre !i educre indi/i+ilor, fmiliilor !i gru"urilor 'n cee ce "ri/e!te2 cre!tere !i
de+/oltre, su"r/eg*ere co"ilului, su"r/eg*ere c+urilor de %oli s"ecifice co"il$riei.

29
9reg$tire "entru rolul de "rcticin cere o s"ecili+re du"$ "reg$tire de %+$. ;colri+re 'n
colegii !i uni/ersit$#i sigur$ o "reg$tire de s"ecilitte 'n educ#i 'n 'ngri)iri de s$n$tte 6"redre7
su "entru "rogrmul grdt de o%#inere  mstertului 6grd#ii7. Acest$ "reg$tire /ri+$ 'ntre
!se luni !i un n. Certificre sistentului medicl "rcticin de "editrie este similr$ cu ce 
sistentului medicl "rcticin de fmilie "rin A..A. su "rin tionl Assocition of 9editric
urses Assocites.
I.<. ASISTET-L MEICAL 9RACTICIA ;COLAR
Sco"ul sistentului medicl 'n !col$ este sc*im%t. (n nul 1>B, Lillin Pld, fondtore
ser/iciilor HenrN Street Visiting ursing Ser/ice din eK orQ !i, "e tunci, directore celei
institu#ii, con/inge de"rtmentul de s$n$tte l or!ului de /lore ser/iciilor de s$n$tte "entru
co"iii !colri 6cordre "rimului )utor !i "entru introducere controlului su"r %olilor
trnsmisi%ile, 'n s"ecil sc%ie, im"etigo, scrltin$ !i difterie7. Succesul imedit l "rogrmului 
fost e/ident !i, 'n cur0nd, l&u do"tt !i lte !coli din lte comunit$#i. Asistentul medicl !colr
este un mem%ru l ec*i"ei de educ#ie "rofesionl$ ng)t s$ )ute co"iii 'n de+/oltre
"oten#ilului lor l 'ntreg c"citte t0t 'n educ#ie c0t !i 'n s$n$tte. O%iecti/ele "rogrmului
!colr de s$n$tte sunt formulte 'n filo+ofi !colr$. Asistentul medicl orgni+e+$ !i
su"r/eg*e+$ cti/it$#ile 'n func#ie de stndrdele, "oliticile !i "rocedurile s"ecifice !colii.
Res"ons%ilit$tile "rofesionle le sistentului medicl !colr sunt2 "reciere st$rii de s$n$tte 
ele/ilor, "reciere st$rii de s$n$tte  'ngri)itorilor !i  "ersonlului !colii, e/lure st$rii de
s$n$tte "rin teste de screening, sf$tuire ele/ilor,  colecti/ului !colii !i  "$rin#ilor cu "ri/ire l
identificre ne/oilor, 'nde"linire rolului de /oct !i lint 'ntre "ersonlul !colr, medicin$ !i lte
disci"line im"licte 'n 'ngri)ire s$n$t$#ii, furni+re de inform#ii "ri/itore l resursele comunitre
!i 'ndrumre fmiliei c$tre ceste, furni+re de indic#ii !i desf$!urre de cti/it$#i de educ#ie
"entru s$n$tte 'n c%inet su 'n clsele de studiu, "rtici"re cti/$ c mem%ru l "ersonlului
!colr l men#inere unui mediu s$n$tos, im"lementre 'ngri)irilor de urgen#$ 'n diferite situ#ii ce
se "ot i/i 'n !col$ mi les l unele cursuri cu risc crescut de ccidente c educ#i fi+ic$, rt
industril$ !i lucru mnul, identificre ele/ilor !i  "ersonlului !colr cre "re+int$ un necesr
crescut de 'ngri)iri cum r fi cei cu di%et, con/ulsii, de"enden#$ de droguri, di/erse lergii,
*emofilie, !.., 'nregistrre !i #inere l +i  e/iden#elor din gr$dini#$ "0n$ l dolescen#$
const0nd din ntecedente de s$n$tte, teste screening, imuni+$ri, 'm%oln$/iri 6fi+ice !i
emo#ionle7, trimiterile c$tre lt "ersonl de s$n$tte su c$tre gen#iile de s$n$tte, conferin#e,
trtmente !i /i+ite l domiciliu, res"ectre confiden#ilit$#ii cestor 'nregistr$ri, efecture de
/i+ite l domiciliu cores"un+$tor cu "olitic !colii, e/lure "rogrmelor de s$n$tte  !colii !i 
eficcit$#ii cestor, conducere !isu "rtici"re l cercetre cti/it$#ii !colre de 'ngri)iri de
s$n$tte,  metodelor, "roduselor !i reli+re sco"ului sc*im%$rii su  ridic$rii stndrdelor.
Certificre sistentului medicl !colr de c$tre institu#iile de stt este cerut$ de c$tre stte !i
este o tendin#$ 'n cre!tere. 9rogrmele !colre difer$ 'n cele DB de stte !i rt de utili+re 
sisten#ilor medicli 'n rol e4tins su  sistentului medicl !colr "rcticien este 'n cre!tere.

I.D. ASISTET-L MEICAL 9RACTICIA OC-9A5IOAL

S"ecili+re 'n 'ngri)irile de s$n$tte ocu"#ionle, c o com"onent$  'ngri)irilor de s$n$tte
comunitre,  'nce"ut 'n nul 1?>D cu ng)re "rimei sistente medicle ocu"#ionle de c$tre
Vermont Mr%le PorQs "entru 'ngri)ire ng)#ilor s$i. Mediul "si*ic, socil !i economic 'n cre
omenii tr$iesc, se de+/olt$ !i muncesc fecte+$ s$n$tte lor, "redis"o+i#i l 'm%oln$/iri !i
!nsele de  se d"t l sc*im%$ri 'n com"ortment. Asistentul medicl ocu"#ionl '!i l$rge!te
"reg$tire de %+$ !i'nlte
"rocese industrile 'ngri)iri de s$n$tte
cursuri "rin cursuri
similre, cursuri de igien$
cre sunt numi!iorle.
e"idemiologie, to4icologie,
Ace!ti sisten#i medicli
'n/#$ cum s$ "recie+e clitte condi#iilor de munc$ 6tem"ertur, lumin, s"#iul, +gomotul,
to4icitte su%stn#elor utili+te, "olure !i m%ientul s"#iului de munc$7. Cunosc0nd cum s$
identifice "oten#ilele riscuri de l locul de munc$, ei sunt c"%ili s$&!i duc$ contri%u#i l
e4"erti+ele igieni!tilor !i e"idemiologilor, lucr0nd 'n ec*i"$ cu ce!ti !i contri%uind stfel l
crere unui mediu mi s$n$tos !i mi sigur. 9rin cest$ col%orre "ericolele "rofesionle "ot fi
m$surte, "ro%te, e/lute !i monitori+te. 3iecre sistent medicl ocu"#ionl cce"t$
res"ons%ilit$#ile e4ercit$rii "rofesiunii definite de c$tre orgni+#iile "rofesionle cum r fi
Americn Assocition of Occu"tionl Helt* urses !i Americn urses Assocition. Aceste
res"ons%ilit$#i includ im"lementre "rcticii 'ngri)irilor de s$n$tte conform stndrdelor

3$
"rofesionle de %+$, utili+re "rocesului de 'ngri)iri de s$n$tte 'n 'ngri)ire ng)#ilor,
men#inere e/iden#elor 'n confomitte cu legile e4istente, cu regulile medicle !i gu/ernmentle.
Vriette sectorelor ocu"#ionle influien#e+$ consider%il di/ersitte "rcticii, "riorit$#ile de
inter/en#ie, s"ecificul cestor, func#iile !i s"ecili+re sistentului medicl.
Atri%u#iile generle le sistentului medicl ocu"#ionl sunt2 informre des"re ntecedentele
ocu"#ionle, "reciere st$rii de s$n$tte  dul#ilor lucr$tori, cordre de 'ngri)iri de urgen#$,
trimitere l cel mi "ro"it ser/iciu medicl s"ecili+t, efecture de te*nici cum r fi
udiometri !i s"irometri, cti/itte sus#inut$ 'n "romo/re s$n$t$#ii !i educ#ie "entru s$n$tte
"entru  influien# stilul de /i#$ 'n %eneficiul ng)tului, #inere de 'nregistr$ri !i e/iden#e clre
des"re dtele de referin#$, orgni+re !i conducere, consultn#$ !i consiliere, "rele/re de
inform#ii, educ#ie 'n igien$ !i "rotec#i s$n$t$#ii, e/lure  ser/iciilor de s$n$tte, el%orre de
"lnuri de su"r/eg*ere 'n sco"ul monitori+$rii "oten#ilelor "ericole "entru men#inere s$n$t$#ii
ng)#ilor.
(n fiecre sector ocu"#ionl, sistentul medicl este "rimul !i de "rim$ 'nsemn$tte element l
'ngri)irii s$n$t$#ii dr, el re !i lte func#ii de"endente de sectorul de cti/itte !i )oc$ un rol
determinnt 'n configurre felului cum sunt "erce"ute !i /lorificte ser/iciile de s$n$tte. (n
de"rtmentele de /0rf le cestor ser/icii "rctic 'ngri)irilor de s$n$tte este l cel mi 'nlt ni/el
!i "rofesionlitte ir sisten#ii medicli sunt "ri/i#i f/or%il de c$tre ng)tori !i mngeri.
Asisten#ii medicli ocu"#ionli u cuno!tin#e cu"rin+$tore des"re com"ni, s"itlul su gen#i
l cre lucre+$. Aceste includ cuno!tin#e des"re2 "rodusele com"niei su furni+re ser/iciilor,
"re#urile de cost "entru s$n$tte "l$tite de c$tre com"nie, fec#iunile !i ne)unsurile l ctre este
e4"us fiecre ng)t, "licre o"er#iunilor !i  "roceselor de "roduc#ie, !.. e"endent de
interesele com"niei ng)tore !i de costurile efecti/e le c#iunii, sistentul medicl tre%uie s$
se im"lice 'n educ#i "entru s$n$tte, cursuri de "rim )utor, "romo/re unor "rogrme "entru
ng)#i cum r fi "rogrme de educ#ie fi+ic$, 6'n "rticulr "entru ng)#ii sedentri7, !i
'ntre"rindere de mici studii "ilot, %ine definite, 'n sco"ul de  'm%un$t$#i "rcticile de men#inere 
s$n$t$#ii !i de inter/eni 'n sc*im%re com"ortmentelor cre "un 'n "ericol s$n$tte. 6 .-.
0ea%D, -.-. Cobb, -.C. Eones " CommunitD >ursing " 9niversitD of ?as%ington " )*7F7

'. PROCESUL DE NGRIJIRI DE SĂNĂTATE COMUNITARE

I. MODELUL +NCREDERII +N S#N#TATE '*M)
Vriette teoriilor "rctice "ot fi utili+te de c$tre sistente medicle comunitre tunci c0nd
iu contct cu clien#ii 'n comunitte !i 'n !e+$rile umne. Modelul 'ncrederii 'n s$n$tte F este o
teorie de+/oltt$ "r#il !i este inclus$ 'n "rdigm "entru 'ngri)irile de s$n$tte comunitre
dtorit$ 'nltului s$u "oten#il de  ec*i" sistente medicle cu un g*id eficient "entru
'm%un$t$#ire strtegiilor de sc*im%re !i  st$rii de s$n$tte. HM deri/$ dintr&o teorie
"si*osocil$  lu$rii deci+iei tri%uit$ lui LeKin.
LeKin !i soci#ii s$i u emis o i"ote+$ conform c$rei com"ortmentul umn de"inde de dou$
/ri%ile2
1 &im"ortn# tri%uit$ de un indi/id o%#inerii unui numit re+ultt,
 &estimre indi/idului su"r "ro%%ilit$#ii c, "rin c#iune s, s$ o%#in$ cel re+ultt.
Hoc*%um, Le/ent*l, egeles !i RosenstocQ formule+$ HM c fiind o metod$ de 
contri%ui l e4tindere com"ortmentului s$n$tos "re/enti/. HM @nli+e+$ moti/#i indi/idului
de  c#ion "entru  tinge #elul "ro"us referitor l do%0ndire unui com"ortment snogen.
Modelul "reci+e+$ f"tul c$ @ moti/#i este o condi#ieH necesr$ "entru c#iune !i c$ moti/#iile
selecti/e determin$ "erce"#iile "rticulre le mediului.
Cercet$ri consider%ile u fost 'ntre"rinse 'n leg$tur$ cu utilitte HM 'n e4"licre
com"ortmentului omului s$n$tos,  omului nes$n$tos, !i  celui cre simule+$ %ol$.
Com"ortmentul 'n stre de s$n$tte , du"$ cum  fost definit de c$tre sl !i Co%% este
@orice cti/itte 'ntre"rins$ de o "erson$ ce se consider$ s$n$tos$ 'n sco"ul "re/enirii %olii su
desco"eririi unei e/entule 'm%oln$/iri 'n stdiul inci"ient.
FHealth Believe Model
H 0ois ;. -aiman and -ars%all @. Iec6er " (%e @ealt% Ielieve -odelJ Ori gins and Correlat es in
5sDc%ological (%eorD! " in -ars%all @. Iec6er 'ed., (%e @ealt% Ielieve -odel and 5ersonal @ealt%
Ie%avior, C%arles I. 2lac6, <nc., (%orofare, >.E., )*GK, p.*, p. F), p. FF
31
 Com"ortmentul 'n c+ de 'm%oln$/ire este @orice cti/itte  unei "ersone cre se simte
%oln/$ 'n sco"ul definirii stdiului 'n cre se fl$ s$n$tte s !i desco"eririi remediului "entru
fec#iune res"ecti/$.
Com"ortmentul 'n situ#i de simulre  %olii este @cti/itte 'nde"linit$ de cei cre se
consider$ ei 'n!i!i %oln/i 'n sco"ul 'ns$n$to!irii.4
HM d$ o "ers"ecti/$ util$ !i re un 'nlt "oten#il educ#ionl "entru sistente medicle
comunitre "entru c$ ele sunt im"licte 'n e4tindere com"ortmentelor snogene 'n comunit$#ile
"e cre le deser/esc. A"licre 'n "rctic$  cestui model )ut$ sistent medicl$ "rin
inform#iile "ri/ind com"ortmentele umne diferite !i ser/e!te l determinre ti"ului de strtegie
ce tre%uie "lict$ 'n fiecre c+ 'n "rte "entru  influien# "o+iti/ ceste com"ortmente.
I.1. Vri%ilele HM

al vieţiiConce"#i srcinl$
compus din zone su%linit$
care vor fide HM este
evaluate cee
diferitJ  unei
o parte @ e3istenţe
în mod pozitiv individuale într"un spaţiu
'valenţe pozitive, altele
în mod negativ 'valenţe negative şi altele ca relativ neutre! .8 3iecre cti/itte +ilnic$ / fi "ri/it$
c un "roces l e4isten#ei trs de for#e "o+iti/e !i res"ins de for#e negti/e. Tote "ersonele u
/len#e "o+iti/e, negti/e !i neutre 'n s"#iul /ie#ii lor !i '!i duc e4isten# r$s"un+0nd cestor
/len#e 'n mniere diferite, crcteristice fiec$rui indi/id.
HM se / de+/olt "lec0nd de l conce"#i c$, "entru  se feri de o %ol$, un indi/id /
/e ne/oie s$ cred$ trei lucruri2
1 &Susce"ti%ilitte oric$rei "ersone de  se 'm%oln$/i este oric0nd "re+ent$.
 &Mnifestre %olii / /e un numit grd de se/eritte fiind influien#t de s"ectele indi/idule
le /ie#ii fiec$rei "ersone.
: &9rin do"tre unei "o+i#ii "rticulre f#$ de %ol$ se / %enefici de reducere susce"ti%ilit$#ii
f#$ de cest. c$ %ol / fi mnifest$, %eneficiul / const 'n reducere se/erit$#ii cestei.
(n orice situ#ie, %eneficiul "ro"riu l c#iunii / fi direct influien#t de grdul de o%struc#ionre l
c#iunii "rin %riere "si*ologice cum r fi2 costul, con/enien#ele, durere !i )en. +

I.1.. 9erce"ere susce"ti%ilit$#ii

Susce"ti%ilitte se refer$ l riscurile su%iecti/e de  fi fectt$ stre de s$n$tte.
R$s"unsul indi/idului l un risc "erce"ut "ote fi de negre, de dmitere  unei "osi%ilit$#i
sttistice su de sim#ire  unui "ericol rel.
I.1.:. 9erce"ere se/erit$#ii
9erce"ere se/erit$#ii este dese limitt$ l o cuno!tere "rticulr$  condi#iei 'n cre se
fl$ stre de s$n$tte !i  "osi%ilelor consecin#e. Im"lic#iile se/erit$#ii ntrene+$ un r$s"uns
emo#ionl influien#t de "osi%ilele restric#ii "ri/itore l sigurn#$, ocu"#ie, /i# de fmilie !i
rel#iile socile.
I.1.<. 9erce"ere %eneficiilor ini#ierii c#iunii
Este norml s$ e4iste un com"ortment "ersonl ce de"inde de num$rul de lternti/e
%enefice ce sunt 'n#elese, cce"tte !i dorite l fiec$rui indi/id 'n "rte. @(ncredere "ersonl$ 'n
/l%ilitte !i eficcitte /ritelor "osi%ilit$#i le unei c#iuni !i nu fctorii o%iecti/i i eficcit$#ii
celei c#iuni determin$ ce fel de cle /om lege G.ormele !i "resiunile gru"ului socil u de
semene influien#$ su"r com"ortmentului indi/idul.
<.).8. 9erce"ere %rierelor 'n ini#iere c#iunii
rierele din cle c#iunii "ot fi2 titudinile indi/idule, lternti/ele ne"l$cute su for#ele
negti/e cre
%rierele induceste
frec/ente un conflict
costul 'ntre indi/id
"e cre&l !i influien#
"ote /e o "e cre o "ote /e ce c#iune. -n din
c#iune.

K 2tanislav V. asl and 2idneD Cobb " @ealt% Ie%avior, <llness Ie%av ior and 2ic6"#ole Ie%avior! "
;rc%ives of &nviromental @ealt%, )FJFK+, 4ebruarD )*++
8 <rAin -. #osenstoc6 " @istorical Orig ins of t%e @ealt% Ielief -odel! " in -ars%all @. Iec6er 'ed.,
(%e @ealt% Ielief -odel and 5ersonal @ealt% Ie%avior, C%arles I. 2lac6, <nc., (%orofare, >. E., )*GK,
pp. F"H
+ <bid., p. H
G <bid., p. K
32
<.).+. Sugestii de c#iune
(ninte de  /e un moti/ rel s$ c#ione+e, clien#ii tre%uie s$ fie inform#i des"re "osi%ilele
c#iuni ce /or tre%ui lute 'ntr&o numit$ situ#ie !i de necesitte cestor. Ei /or fi sugestion#i
"rin diferite metode cores"un+$tore "ersonlit$#ii fiec$rui. I se "ote suger, de e4em"lu
imgine unei "$r#i  cor"ului s$u ce  fost desfigurt$ su "ote fi influien#t "rin /i+it l un
mem%ru de fmilie cu %ol$ terminl$, !..
I.. Alte /ri%ile
Vri%ilele demogrfice 6/0rst$, se4, rs$, etnie7, /ri%ilele "si*o&socile 6cls$ socil$,
"ersonlitte, "resiunile gru"ului socil7 !i /ri%ilele structurle 6cuno!tin#e des"re condi#iile
s$n$t$#ii, contctele nteriore cu indi/i+i %oln/i7 sunt /ri%ile im"ortnte "entru sistent
medicl$ comunitr$.
"entruLure 'n consider#ie
determinre "erce"#iei indi/idule
cestor /ri%ile este util$
!i  "erce"#iei "entru "rticulre
c#iunilor "reciere !ifctorilor de risc,
"entru e4trgere
inform#iilor 'n leg$tur$ cu s$n$tte.
HM c model teoretic re rele/n#$ "rticulr$ "entru sistente medicle comunitre tunci
c0nd ele interc#ione+$ cu clien#ii s$n$to!i su %oln/i. HM este util 'n "rocesul de 'ngri)iri de
s$n$tte "entru inform#iile referitore l "erce"#iile clientului 'n leg$tur$ cu furni+orii de ser/icii de
s$n$tte, ser/iciile de s$n$tte, fect$rile st$rii de s$n$tte !i re+ulttele considerte reli+%ile.
Cu dtele culese "e %+ cestor /ri%ile, sistente medicle sunt ec*i"te "entru  )ut clien#ii
s$ i deci+iile dec/te !i "osi%ile fiec$rei situ#ii studite !i s$&i conduc$ s"re o%#inere unor
re+ultte considerte stisf$c$tore. 9entru  influien# com"ortmentul, sistentele medicle
tre%uie s$ recunosc$ limitele cuno!tin#elor, moti/#iei !i c#iunii "ro%%ile le fiec$rui client. 7
Acest / trge du"$ sine 'ncredere clien#ilor !i do%0ndire de cuno!tin#e efecti/e cu "ri/ire l
ne/oile de s$n$tte, #elurile !i /lorile glo%le le s$n$t$#ii. 9entru &i cre clientului o structur$
moti/#ionl$ interior$ "o+iti/$, o c#iune "ro"us$ tre%uie s$ fie /$+ut$ c o metod$ "osi%il$
"entru tingere unui numit sco". 9entru  cre structur c#iunii tre%uie st%ilite c#iunile
s"ecifice cre cer definire deci+iilor 'ninte c situ#i s$ "ot$ fi ltert$ su modifict$.
I.:. 9rocesul de lure  deci+iei
9rocesul de lure  deci+iei este similr cu "!ii de urmt 'n re+ol/re "ro%lemei. Tre%uie
nli+t$ situ#i e4istent$ l un moment dt !i cre re leg$tur$ cu s$n$tte. Acest
influien#e+$ c#iune cre / re+ult din deci+ie. Ac#iune este determint$ deci de o deci+ie.
9rocesul de lure  deci+iei / con#ine urm$torii "!i2
1 &Recuno!tere, definire !i limitre unei "ro%leme.
 &Anli+re !i e/lure "ro%lemei cre influien#e+$ "oten#ilele cursuri le c#iunii !i "osi%ilele
re+ultte su consecin#e.
: &St%ilire criteriilor su  rolurilor "e %+ c$ror fiecre solu#ie / fi e/lut$ su )udect$ c
cce"t%il$ !i dec/t$.
< &3omulre !i selectre solu#iei "referte.
D &Im"lementre solu#iei "referte.
 &E/lure re+ulttelor c fiind o reli+re stisf$c$tore su nestisf$c$tore.
(n sistre clien#ilor 'n "rocesul de lure  deci+iilor sistent medicl$ tre%uie2
1 &S$ fie sensi%il$ l "erce"#iile clientului, l /lorile !i credin#ele cestui !i l /ri%ilele
demogrfice, "si*o&socile !i structurle s"ecifice.
 &S$ fie creti/$ !i fle4i%il$ 'n e4"lorre !i discutre tuturor lternti/elor "osi%ile le unei
c#iuni.
: &S$ cce"te !i s$ fcilite+e deci+iile clientului c*ir dc$ legere cestui nu concord$ cu ce
"ro"rie.
*
< &S$ e/lue+e corect !i o%iecti/ re+ulttele 'm"reun$ cu clientul.
9rocesul de lure  deci+iei este un instrument utili+t !i de sistente medicle "entru
legere lternti/elor o"time le c#iunilor comunitre.

7 $orAin CartArig%t " 2ome 5rincipales of -ass 5ersuasion! " @uman #elations, FJF8H, )*K*
* $aniel &. Briffit%s " ;dministrative (%eorD " 5rentice"@all, <nc., &ngleAood Cliffs, >.E., )*8*, p. *8
33
I.<. Coo"erre)L
(n mod o%i!nuit, cu/0ntul coo"erre 'nsemn$ c$ "entru fiecre com"ortment l unui client
e4ist$ un "ln ter"eutic cce"tt.)) 9rin cest furni+orii de ser/icii de s$n$tte 'n#eleg c$ /or
/e cordul clien#ilor lor l "lnurile de trtment sc*i#te 'n sco"ul 'm%un$t$#irii st$rii de s$n$tte
'n "ro"or#ie de 1BB.
9entru  ctuli+ cordul clientului tre%uie c cest s$ 'n#eleg$ #elul "ro"us de "lnul
ter"eutic, s$ cred$ 'n eficcitte cestui, s$ fie con!tient de consecin#ele su efectele
secundre cre "ot sur/eni 'n c+ul 'n cre "lnul nu este urmt cu e4ctitte !i s$ i%$ clit$#ile
cerute "entru derre l "ln.
Adeseori cordul nu este de"lin 'n c+ul c0nd  fost omis unul din fctorii de mi sus su nu
li s& dt o inter"retre corect$ de c$tre client. Totu!i coo"erre clientului este mult mi com"le4$
dec0t sim"l cce"tre  "lnului ter"eutic.
Peintru% )F utili+e+$ termenul de coo"erre c"ricios$ "entru  descrie o "ro%lem$
comun$  clien#ilor cre urme+$ un numit "ln ter"eutic dor de con/enien#$. Acest client r
tinde mi degr%$ s$ nu urme+e un regim de /i#$ cre i se "re com"lict dr o fce dtorit$
"resiunilor socile8 su r su%stitui "re+entul "ln ter"eutic cu metode lternti/e cre i se "r
@re+on%ile. e o%icei, clien#ii nu sunt necoo"ern#i ci /or dor s$&!i sume r$s"undere "entru
ini#iere unor c#iuni "ro"rii referitore l stre lor de s$n$tte utili+0nd metode cre li se "r mi
"u#in e4igente dec0t cele im"use de res"ectre strict$  "lnului ter"eutic. in cest
considerent,  comnd l modul @3$ cum '#i s"un eu !i nu "une 'ntre%$ri  nu "ote fi considert$
o metod$ ter"eutic$. Asistent medicl$ tre%uie s$ reli+e+e f"tul c$ educ#i !i
com"ortmentul s$u u o im"ortn#$ deose%it$ "entru coo"erre cu clien#ii. E tre%uie s$ le
trnsmit$ inform#iile !i cuno!tin#ele necesre "entru o"timi+re "rcticilor de s$n$tte. 3iecre
"erson$ "t$ re dre"tul !i res"ons%ilitte "ro"riei sle 'ngri)iri su legerii unei lternti/e
"entru men#inere /ie#ii !i s$n$t$#ii sle.
I.D. Auto'ngri)ire)H
Auto'ngri)ire  fost definit$ de Le/in c @un "roces "rin cre fiecre "erson$
ne"rofesionist$ c#ione+$ "entru "ro"riul s$u interes 'n "romo/re s$n$t$#ii !i 'n "re/enire,
detectre)K !ieci,
s$n$t$#ii. trtre %olilor l ni/elul
uto'ngri)ire resurselor/oluntr$,
este o cti/itte "rimre de s$n$tte din
utolimitt$, sistemul de!i'ngri)ire
neorgni+t$ 
uni/ersl$.
E "ote fi "ri/it$ c @un "roces de lure  deci+iei cre im"lic$ uto&o%ser/re, "erce"#i !i
recuno!tere sim"tomului, 'n#elegere gr/it$#ii !i legere !i "reciere o"#iunilor de
trtment.)8 u"$ descriere lui 9oKers !i 3ord,)+ cei mi mul#i clien#i sunt c"%ili s$ recunosc$
situ#i 'n cre u ne/oie de )utor "entru  r$m0ne s$n$to!i su s$ identifice sim"tomele %olii
'ninte de  "el l ser/iciile "rofesioniste. eseori, 'ninte de  c#ion !i  se "rogrm l un
"rofesionist de s$n$tte, clien#ii /or discut des"re "ro%lemele lor de s$n$tte cu di/erse "ersone
"ro"ite cum sunt "rietenii, fmili, !.. Ei '!i men#in utocontrolul su"r /ie#ii !i s$n$t$#ii "0n$
c0nd "ele+$ l ser/iciile de s$n$tte. in cel "unct, furni+orul de ser/icii de s$n$tte este cel
cre '!i / sum controlul su"r st$rii s$n$t$#ii clientului cest de/enind un sim"lu o%ser/tor
"rtici"nt l "rocesul de "reciere, dignostic !i trtment.
(n societte ctul$, su"r/ie#uire este moti/#i de %+$  uto'ngri)irii. E4tindere
mi!c$rii *olistice de 'ngri)ire  s$n$t$#ii ce "lede+$ "entru o s$n$tte !i %un$stre o"time "entru
to#i indi/i+ii re c fundment urm$torele "remi+e2
1 &3iecre indi/id cre "ele+$ l 'ngri)ire este 'n#eles !i trtt c un tot unitr 'm"reun$ cu
'ntregul s$u mediu de /i#$. Acest "resu"une )ustre trtmentului du"$ ne/oile sle
genetice, %iologice, "si*o&socile !i fmilile.
)L Compliance
)) $avid 2ac6ett and #. Irian @aDnes " Compliance Ait% (%erapeutic #egimens! " Eo%ns @op6ins
9niversitD 5ress, Ialtimore, -d., )*G+
)F -ic%ael ?eintrau b "  <ntelligent >oncompliance and Capricious Compl iance! " in 0ouis 0asaga 'ed.,
5atient Compliance, 4utura 5ublis%ing Co., >eA Mor6, )*G+, p. KK
)H 2elf"Care
)K 0oAell 2. 0evin, ;lfred @. atz and &ri6 @olst 2elf"C areJ 0aD <nitiati ves in @ealt%! " 5rodist, >eA Mor6,
)*G+, p. ))
)8 <bid., p. ))
)+ -arjorie E. 5oAers and 0orett a C. 4ord " (%e Iest ept 2ecre tJ Comsumer 5oAer and >ursi gNs
5otential! " in 0ouis 0asaga 'ed., 5atient Compliance, 4utura 5ublis%ing Co., >eA Mor6, )*G+, pp. 8H"8K
34
 &3iecre client este un "rtener cti/ 'n reli+re unei 'm%un$t$#iri  st$rii de s$n$tte !i este
res"ons%il "entru "ro"ri s s$n$tte.)G
9rin r$s"unsul "o+iti/ l mi!cre de uto'ngri)ire, sistentele medicle u o o"ortunitte
educ#ionl$ unic$ de  sist clien#ii 'n tingere celui mi 'nlt ni/el de s$n$tte. Ele se "ot
ng) 'n educ#i de uto'ngri)ire. Sco"urile lor deri/$ din studiere ne/oilor "erce"ute !i 
"referin#elor,  re+ulttelor dorite %+te "e deci+i 'n/$#$rii riscurilor ce tre%uie e/itte !i 
con#inutului cre este determint !i e/lut 'n termenii "ro"riului s$u criteriu de 'n/$#re. )7
Auto'ngri)ire 'ncur)e+$ utonomi 'n cti/it$#ile ce u leg$tur$ cu s$n$tte clientului. 3ctorii
ce tre%uiesc lu#i 'n considerre de c$tre sistent$ medicl$ "entru  determin fiecre %ilitte 
clientului de  se ng) 'n uto'ngri)ire sunt2 stre de cre!tere !i de+/oltre, /0rst, imgine de
sine, rolurile socile, c"citte de  se ng) 'n uto'ngri)ire !i c"citte de  'n/$#. )* u"$
"reciere cerin#elor unei numite situ#ii, sistent medicl$ tre%uie s$ sinteti+e+e su s$ unifice
o"reci+t
serie deOrem,
elemente de 'ngri)ire
uto'ngri)ire reli+0nd "o+iti/$
ter"eutic$ un "roces de uto'ngri)ire
@)ut$ l sus#inere"entru client. u"$
"roceselor /itle, cum 
men#ine
integritte func#ionl$, determin$ o cre!tere !i de+/oltre normle, "re/ine !i controle+$ %olile !i
infirmit$#ile !i efectele cestor.FL
Ac#iune 'ngri)irilor de s$n$tte este focli+t$ "e sistre clien#ilor t0t 'n reli+re
re+ulttelor de s$n$tte definite de ei 'n!i!i c0t 'n decidere /lorii "e cre s&o ting$. (ngri)irile de
s$n$tte comunitre este un domeniu l 'ngri)irilor de s$n$tte generl cre este cli fict 'n
"rticulr "entru  "romo/ uto'ngri)ire conform cerin#elor "ro"rii fiec$rei "ersone res"ons%ile.
I.. ecoo"erre F)
Se /or%e!te de necoo"erre tunci c0nd un client refu+$ s$ cce"te un "ln ter"eutic.
Refu+ul se "ote %+ "e li"s de cuno!tere su de 'n#elegere, "e e4isten# unui conflict cu
credin#ele !i /lorile sle culturle, "e c#iune for#elor sle negti/e de res"ingere !i ltele cum r
fi2 incon/eniente, cost, tem$ d0nc 'nr$d$cint$, etc. Clientul "ote indic de l 'nce"ut f"tul c$
nu re nici o inten#ie de  coo"er su "ote simul c$ cce"t$ "lnul de trtment !i
com"ortment dr de f"t s$ nu se ng)e+e efecti/ 'n uto'ngri)ire !i 'n res"ectre indic#iilor.
Atunci c0nd un client este necoo"ernt, sistent medicl$ / tre%ui s$ 'ncerce s$ fle cre este
cu+ cestei titudini. Adeseori sunt moti/e 'ntemeite "entru necoo"erre dr, !i 'n c+ul c0nd
ceste nu u o %+$ r#ionl$ de!i li s& e4"lict situ#i, clientul '!i "$stre+$ dre"tul de  lu
"ro"riile deci+ii referitore l stre s de s$n$tte.
II. Procesul de 6n$ri7iri de sntate 5i di%erite sisteme de acordare a 6n$ri7irilor
6n$ri7iri de sntate
O lung$ "eriod$ de tim" 'ngri)irile de s$n$tte, mi les 'n s"itl, s&u %+t "e rutin$ !i u
fost determinte de dignosticul medicl. Ast$+i, 'ngri)ire %+t$ "e ritul !i rutin$ este
considert$ de"$!it$ !i dtorit$ cercet$rii 'ngri)iri de s$n$tte u fost de+/oltte sisteme diferite
"entru 'ngri)irile 'ngri)iri de s$n$tte 'n cdrul c$ror res"ons%ilitte "entru diferitele stdii o u
sistente medicle cre cord$ ceste 'ngri)iri urm0nd et"ele sistemtice le "rocesului de
'ngri)iri de s$n$tte. Sunt descrise "tru mri sisteme de %+$ "entru orgni+re 'ngri)irilor de
s$n$tte 2
1 &Alocre srcinilor c0nd fiecre sistent$ medicl$ efectue+$ un numit set de srcini
s"ecifice "entru to#i "cien#ii cum r fi de e4em"lu, "e o sec#ie, o sistent$ medicl$ cre fce %ie
l to#i "cien#ii, lt fce "nsmentele, etc.
 &Alocre "cien#ilor c0nd o sistent$ medicl$ 'ngri)e!te un num$r de "cien#i ce&i este
re"rti+t.
: &(ngri)irile de s$n$tte'n ec*i"$ c+ 'n cre o ec*i"$ de sistente medicle re res"ons%ilitte
'ngri)irii unui numit "cient 6'n s"itl7 su gru" de "cien#i 6'n comunitte7.

)G Eames 2. Bordon " @olistic -edicineJ <ntroduction and OvervieA! " @olistic -edicine, <nstitute of >oetic
2ciences, 2an 4rancisco, )*G*
)7 0oAel 2. 0evin "  5atient &ducation and 2elf"CareJ @oA $o (%eD $iffer ! " >ursing Outloc6, F+J)GL")G8,
-arc% )*G7
)* (%e /ngrijiri de sănătate $evelopement Conference Broup, Concept 4ormali zation in >ursingJ process
and product, 0ittle, IroAn and CompanD, Ioston, )*GH, p. )++
FL Orem, op. cit., p. K)
F) >oncompliance
35
< &(ngri)irile de s$n$tte "rimre c+ 'n cre sistent medicl$ "rimr$ 6ce cre  lut "rim
contct cu "cientul7 re o res"ons%ilitte continu$ "entru cel "cient "e tot$ "eriod c0t
necesit$ 'ngri)iri indiferent dc$ el / fi 'ngri)it ulterior de e su de o lt$ sistent$ medicl$ec*i"$
de sistente medicle.
(n "rctic$, limitele dintre sistemele de mi sus nu sunt strict delimitte ci dim"otri/$, se
'ntre"$trund fiind utili+te 'ntr&un "roces de 'ngri)ire continuu.FF
II.1. ignosticul unei "ro%leme de s$n$tte  comunit$#ii
u"$ ce fce o "reciere ini#il$  unei comunit$#ii, sistent medicl$ este 'n m$sur$ s$
cunosc$ t0t fcilit$#ile "entru s$n$tte, resursele, in/esti#iile !i liderii conscr#i c0t !i li"surile !i
neconcordn#ele e4istente 'n ce comunitte. (ntre%re cre se "ote "une este2 @9ote
sistent medicl$ s$ remedie+e "ro%lemele de s$n$tte le celei comunit$#i tunci c0nd ceste
"r @U
1 &(n "rimul r0nd tre%uie s$ fc$ cunoscut$ semnific#i 'ngri)irilor de s$n$tte comunitre !i
im"ortn# cestui.
9rin conce"tul conform c$rui s$n$tte este "ri/it$ c un "roces de /i#$ de"lin$ ce include
!i d"tre indi/idul$ l stresul "ro/oct de fctorii interni !i e4terni se recuno!te f"tul c$
for#ele societ$#ii su "ro%lemele socile u, 'n mod ine/it%il, o "uternic$ influien#$ su"r s$n$t$#ii
indi/i+ilor !i  comunit$#ilor 'n cre ce!ti tr$iesc. Astfel se )unge l conclu+i c$, "entru 
'm%un$t$#i stre de s$n$tte comunitr$, este necesr c s$ se c#ione+e "entru corectre
fctorilor socili nef/or%ili cre "er"etue+$ su ccentue+$ ineglit$#ile din mediu.FH Anumite
"ro%leme de s$n$tte comunitr$ cre u im"lic#ii "rofunde su"r %un$st$rii sunt cele generte
de s$r$cie, glomer#ie ur%n$, igien$ indec/t$, "olure, li"s de sigurn#$ !i li"s de *rn$. (n
"lus, du"$ cum descrie Milio, tunci c0nd nu sunt sigurte ser/icii de s$n$tte com"lete c*ir 'n
locul 'n cre tr$iesc omenii 6"oten#ilii consumtori7 su c0nd "re#urile su lte "rticulrit$#i le
"rogrmelor de s$n$tte de/in %riere, omenii r$m0n "e dinfr cestor ser/icii. =ru"urile
socile cre sunt identificte c fiind @"e dinfr$ FK sunt cele cu /enit sc$+ut, cele cre locuiesc 'n
condi#ii im"ro"rii, /0rstnicii, rsele minoritre su se4ul m)oritr.F8
 &(n l doile r0nd, sistent medicl$ tre%uie s$ identifice gru"ul @outcst su condi#iile de tri
considerte  fi indec/te.
(n multe comunit$#i sunt gru"uri su +one cu deficit de s$n$tte cre "ot fi identificte de
c$tre sistent$ medicl$. Modul 'n cre este f$cut$ cest$ identificre difer$ 'n func#ie de
"ersonlitte fiec$rei sistente medicle. Acest tre%uie s$&!i r$s"und$ l o serie de 'ntre%$ri
cum r fi2
 &Ce tre%uie s$ identifice c ne/oi de s$n$tte omenii cestei comunit$#i U
% &Sistemul de furni+re  'ngri)irilor de s$n$tte din cest$ comunitte tre%uie s$ sigure ser/icii
"re/enti/e U c$ nu, tunci re "ro"riile sle strtegii cre s$ f/ori+e+e sc*im%re su s$
'm%un$t$#esc$ sistemul U
c &Omenii cu /enit sc$+ut din cest$ comunitte sunt interes#i de "ro%lemele lor de
s$n$tte U c$ nu, "ot fi ei moti/#i "entru  'nce"e s$ "rtici"e cti/ l 'm%un$t$#ire condi#iilor
de /i#$ U
d &Consumtorii din cest$ comunitte sunt rece"ti/i l "rogrmele de educ#ie "entru s$n$tte U
c$ nu, cum r tre%ui s$ fie ceste "rogrme "entru  fi mi stimulti/e !i  se %ucur de o mi
mre ten#ie U
e &(n cest$ comunitte e4ist$ mlnutri#ie U c$ e4ist$, cre sunt cu+ele U.Se dtore+$ unei
li"se de educ#ie, liment#iei indec/te su credin#elor !i /lorilor "ersonle U
f &Omenii din cest$ comunitte le /$d "e sistente medicle c orgni+tori, fcilittori, /oc#i
i consumtorilor su c lucr$tori socili U
-rm$rind e4em"lul de mi sus se "ote /ede cum "reci+$ sistent medicl$ o numit$
comunitte, cum identific$ "ro%lemele din +on res"ecti/$ !i cum 'ntre"rinde o cti/itte 'ngri)iri de
s$n$tte.

FF ate Iarrett, 2%efield şi Eim #ic%ardson, 9 " 5ac%etul 0emon! " O-2" )**+, cap.K, pp.H+"HG
FH 0ee -. @oAard " eD 5roblem <mpeding -odernization of $eveloping Countries! " ;gencD of
<nternational $evelopment, ?as%ington, $.C., p. 8L
FK Outcast
F8 -ilio, op.cit., p. +H
36
II.. Introducere 'n c#iune comunitr$
II..1. Interrel#i dintre 9rocesul de 'ngri)iri de s$n$tte comunitre !i 9rocesul de orgni+re
comunitr$
(n "eriod de "reciere este im"ortnt$ cumulre de inform#ii des"re "utere locl$,
utorit$#i, influien#e, structur orgni+toric$, "olitici, interese !i strtegii. Astfel, se "ote
determin2
 &cre sunt !nsele de succes dc$ /or fi im"lic#i un gru" de cet$#eni !i nu dor o singur$
"erson$ !i
% &c0t de necesr$ este cuno!tere felului 'n cre @sistemul locl lucre+$, comunic$ !i
o"ere+$.
(ntre "rocesul de 'ngri)iri de s$n$tte comunitre !i "rocesul de orgni+re comunitr$ e4ist$
deci oAcest$
interrel#ie.
interrel#ie  fost s*i##$ de c$tre Ross su% form unui t%el cre com"r$ cele
dou$ "rocese.
II.:. 9rocesul de orgni+re comunitr$
II.:.1. efini#i "rocesului de orgni+re comunitr$
Orgni+re comunitr$, du"$ cum  fost definit$ de c$tre Ross, este un "roces "rin cre
fiecre comunitte '!i identific$ tre%uin#ele su o%iecti/ele, ordine cestor tre%uin#e su o%iecti/e,
c#iune ce tre%uie 'ntre"rins$ !i dus$ "0n$ l c"$t confom cu ceste, e4tindere !i de+/oltre
titudinilor !i "rcticilor de coo"erre !i col%orre 'n comunitte. F+ (n momentul c0nd "rocesul
este 'm"$r#it 'n @"!ide urmt !i sunt clrificte "rinci"iile esen#ile le fiec$rui "s, "rocesul
res"ecti/ este u!or de 'n#eles !i de trns"us 'n "rctic$.
II.:.. Et"ele "rocesului de orgni+re comunitr$
Et"ele 6"!ii7 "rocesului de orgni+re comunitr$ sunt similri cu cei i "rocesului de
'ngri)iri de s$n$tte comunitre.
 7 I$eifi"a!ea !e*#iţelo! a# o*ie"i,elo!.
9entru  identific ne/oile de s$n$tte tre%uie s$ fie "us$ 'n e/iden#$ nemul#umire f#$ de
condi#iile e4istente. Acest$ nemul#umire tre%uie s$ fie nli+t$ 'n func#ie de s"ecificul fiec$rei
comunit$#i !i tre%uie c "entru fiecre fctor im"lict s$ fie g$site solu#ii "osi%ile. Atunci c0nd
solu#iile sunt e4"lorte 'm"reun$ cu cet$#enii este recomnd%il c s$ se discern$ su"r cee
ce ce!ti doresc de l s$n$tte 'n contrdic#ie cu ne/oile lor rele de s$n$tte. (n mod idel,
mi!cre c$tre un o%iecti/ de s$n$tte tre%uie ini#it$ de c$tre cet$#eni su, cel "u#in, s$
"rimesc$ "ro%re entu+ist$  cestor "entru c moti/#i s$ determine 'nce"ere c#iunii.
> 7 O!$oa!ea !e*#iţelo! a# o*ie"i,elo!.
Tre%uie s$ fie selectte "riorit$#ile !i ten#i tre%uie 'ndre"tt$ s"re ne/oi su dorin# ce
mi urgent$. C0nd re+ol/re unei "ro%leme de s$n$tte este selectt$ c fiind cee ce doresc
cet$#enii, tre%uie sigurt$ cu "rom"titudine sf$tuire !i c#iune din "rte unui e4"ert 'n
s$n$tte. Omenii recunosc c fiind ne/oi de s$n$tte "e cele cre /or fi 'n "ro"riul lor
%eneficiu. C e4em"lu, o comunitte "ote tinde s"re  fi indiferent$ su "tic$ l "ro%lem
generl$  trficului de droguri dr cet$#enii sunt lert#i !i gt s$ c#ione+e "entru re+ol/re
"ro%lemei tunci c0nd mss&medi locl$ scrie, d0nd e4em"le concrete, des"re tendin# de
cre!tere  "osesiei ilegle !i  consumului de droguri "rintre studen#ii din fmiliile res"ect%ile le
"ro"riei comunit$#i.FG
? 7 De/,ola!ea ,oiţei +i "!e$e!ii "entru  stisfce ne/oile su  tinge sco"urile.
9entru  de+/olt /oin# !i 'ncredere 'n re+ol/re unei "ro%leme de s$n$tte,tre%uie c$ut#i !i
utili+#i liderii 6formli su informli7 din comunitte. Ace!ti lideri tre%uie "ri/i#i !i ccce"t#i c
re"re+entn#i i intereselor su%gru"urilor comunitre. Influien# cestor su"r gru"urilor din cre
fc "rte este deose%it de util$ 'n sigurre succesului c#iunii.
@ 7 G%i!ea !e#!elo! ie!e a# e6e!e cre s$ contri%uie l stisfcere ne/oilor su l
tingere sco"urilor.
9ersonele cre sunt recunoscute !i cce"tte c mem%ri i comitetelor de cet$#eni ce
lucre+$ l re+ol/re unei numite "ro%leme de s$n$tte re"re+int$ ! numitele @resurse
F+ -urraD B. #oss " CommunitD Organization! " @arper P #oA, 5ublis%ers, <ncorporated, >eA Mor6, )*88,
p. H*
FG Clarence ing " ?o6ing Ait% 5eople in CommunitD ;ction! " ;ssociation 5ress, >eA Mor6, )*+8, p. 7F
37
umne le comunit$#ii res"ecti/e. Este recomnd%il c din ceste gru"uri s$ fc$ "rte mem%rii
re"re+entti/i i cet$#enilor !i i gen#iilor din comunitte. Tre%uie incluse "ersone influiente !i
"rofesioni!ti indi/iduli cu cuno!tin#e !i e4"erien#$ "entru  fi consult#i tunci c0nd este ne/oie.
C"citte cet$#enilor de &!i re+ol/ "ro%lemele !i de  se )ut singuri re un "oten#il nelimitt
ir srcin fcilittorilor tre%uie s$ fie dor cee de  e4ercit o influien#re indirect$ !i de  oferi
su"ortul necesr tunci c0nd este cerut de c$tre gru".
3iecre c#iune  comitetului este determint$ de sco"urile !i o%iecti/ele cre tre%uie
reli+te. Asistent medicl$ cre este mem%r$  unui comitet "ote fi im"lict$ 'n sigurre c
cele o%iecti/e s$ con#in$ s"ecte com"ortmentle "o+iti/e !te"tte !i cce"tte de cet$#eni.
 7 Iiţie!ea a"ţi#ii
Mem%rii comitetelor de cet$#eni /or decide su"r c#iunii necesre cre s$ fie ce mi
dec/t$ "entru tingere o%iecti/elor. 9entru  de+/olt "utere !i coe+iune gru"ului de lucru,
cti/it$#ile cu con#inut
i%$ tim" "entru munc$ emo#ionl tre%uie
sus#inut$, s$seriose,
discu#ii fie recunoscute c fiind
rgumente esen#ile.
!i metode Comitetul
"rctice tre%uie s$
de re+ol/re
"ro%lemelor dr, este de s"ert c s$&!i fc$ tim" !i "entru distrc#ie, st%ilire rel#iilor de
"rietenie !i "rtici"re l ni/ers$ri. Astfel se reli+e+$ o coe+iune intern$ 'ntre mem%rii
comitetului cre, tunci c0nd inter/in e/enimente ne"re/$+ute !i se cer sc*im%$ri le "lnului
ini#il !i d"tre c#iunii, "ot s$ furni+e+e lternti/e fle4i%ile cre s$ fie cce"tte cu o minim$
o"o+i#ie.
= 7 E6i$e!ea +i $e/,ola!ea ai#$iilo! +i -!a"i"ilo! de coo"erre !i col%orre 'n
comunitte.
Este im"ortnt c titudinile !i "rcticile de coo"erre !i col%orre din comunitte s$ fie
func#ionle "e 'ntreg durt$  "rocesului de orgni+re comunitr$. Cerin#ele c liniile de
comunic#ie s$ r$m0n$ cti/e, desc*ise !i efecti/e sunt mi u!or de sttut dec0t de reli+t.
Comitetul de cet$#eni tre%uie s$ utili+e+e dorin# de %ine cre e4ist$ 'n comunitte de comun cord
cu to#i mem%rii comitetului. Acest se "ote reli+ efecti/ "rintr&o /riette de c$i cum r fi
contctele directe de l om l om, sc*im%ul reci"roc de inform#ii !i utili+re "uterilor !i resurselor
din comunitte. 9rin e4isten# unui sistem de comunicre cti/ !i desc*is 'ntre mem%rii comitetului,
diferen#ele de o"inii, tensiunile !i conflictele "ot fi mult tenute su "ot s$ dis"r$. Acest
im"rim$ /i#$ !i /igore
gru"F7. =0ndire 'n gru"unei
se mi!c$ri
refer$ lcre estedetotu!i
modul diferit$
g0ndire "e de
creconsensul
indi/i+ii 'lsim"list
do"t$su @g0ndire 'n
'n momentul 'n
cre diferendele de o"inie dintr&un gru" unit de/in t0t de dominnte 'nc0t se tinde s"re  nu se
mi #ine sem de "reciere relist$  lternti/elor c#iunii.F*
Re+ulttul unei cti/it$#i !i comunic$ri efecti/e este ng)re 'n reli+re unui "roiect&"ilot.
Atunci c0nd o "ro%lem$ este "relucrt$ l o scr$ mi 'nlt$, e4ist$ o"ortunitte de 
e4"eriment felul 'n cre / c#ion su"r s o numit$ idee, te*nic$ su o"er#ie. (n cest mod
se "ot 'nl$tur o%stcolele su im"edimentele cre nu u fost lute 'n considerre 'n "lnul ini#il.
Clrificre "rocedurilor, !i "rin cest influien#re "o+iti/$  re+ulttelor, este fcilitt$ dc$ li
se cere "ersonelor indi/idule s$ "rtici"e l studiul&"ilot, se nli+e+$ r$s"unsurile lor !i modul
'n cre inter"rete+$ instruc#iunile.
 7E,al#a!ea
9entru 'ntregul "roces de orgni+re comunitr$, mecnismele e/lu$rii fiec$rui "s sunt
esen#ile. Aceste "ote fi srcin unui "rofesionist de s$n$tte su  sistentei medicle
comunitre. 9rocedurile "rin cre fiecre "s l "rocesului este e4mint !i e/lut sunt2
 &"rcurgere dtelor esen#ile,
% &o%#inere feed%cQ&ului fiec$rui "s,
cd &"re+entre
&sugerre der#iunii
metodesulternti/e.
rgumentului "entru includere fiec$rui "s,
Succesul unui "roiect este mi u!or sigurt dc$ sunt utili+te tote ceste "roceduri 'n
tim"ul derul$rii "rocesului.
Rolul "rofesioni!tilor de s$n$tte, cre fcilite+$ "rocesul de orgni+re comunitr$ 'n cee
ce "ri/e!te m$surile s"ecifice "ri/ind s$n$tte, este2
 &munc cu cet$#enii,
% &'ncur)re de+/olt$rii tuturor elementelor esen#ile le "rocesului,
c &sigurre consult$rii conform necesit$#ilor,
F7 Broupt%in6
F* <rving 0. Eanis " Broupt%in6! " 5sDc%ologD (odaD, 8'+JKH"K+, >ovember )*G)
38
d &deser/ire "o"ul#iei 'n interiorul comunit$#ii !i nu 'n fr ei,
e &'nt$rire c"cit$#ii cet$#enilor loclnici de  c#ion c o ec*i"$ "entru reli+re sco"urilor !i
o%iecti/elor "e cre fiecre dintre ei !i le&u "ro"us.
Tre%uie men#iont c$, ce!ti "!i i "rocesului de orgni+re comunitr$, nu tre%uie urm#i
ne"$rt 'n ordine de mi sus. 3iecre c#iune / contri%ui l de+/oltre ltor elemente le
"rocesului. Cee ce este esen#il este c2
 &tote cti/it$#ile s$ i%$ un #el,
% &tote lternti/ele "o+iti/e !i negti/e s$ fie lute 'n considerre 'nite de  c#ion conform
unei dintre ceste,
c &gru"ul comunitre s$ fie un e/lutor su )udec$tor "ermnent l tuturor e/enimentelor cre
sunt im"licte 'n "roces c o mi!cre "rogresi/$ s"re #elurile "ro"use.
II.<. Modele !i metode le "rcticii orgni+$rii comunitre
Conform lui Rot*mn, HL e4ist$ trei modele le "rcticii orgni+$rii comunitre ce u fost
descrise c modele de  fce sc*im%$ri 'ntr&o comunitte. Aceste trei modele su metode "ot fi
folosite 'n form "ur$ su "ot fi com%inte. Tr$s$turile esen#ile le fiec$rei metode sunt re+umte
!i clsificte 'n sco" "edgogic "entru  u!ur cuno!tere strtegiilor de selec#ie 'n "rctic
orgni+$rii comunitre !i "entru c studen#ii 'n 'ngri)iri de s$n$tte 6!i nu numi7 s$ leg$ 'n
cuno!tin#$ de cu+$, rolurile "e cre le /or utili+ conform modelului selectt.
II.<.1. Metod e+/olt$rii Comunitre
Metod de+/olt$rii comunitre este un "roces desemnt "entru  cre condi#ii "rogresului
economic !i socil l 'ntregii comunit$#i cu "rtici"re s cti/$ !i cu c0t mi de"lin liniere l
ini#iti/ comunitr$. Acest$ metod$ utili+e+$ "roceduri democrtice, cut$ s$ o%#in$
col%orre /oluntr$  consumtorilor, 'ncur)e+$ m$surile de uto)utorre 'ntre cet$#eni, cut$
s$ de+/olte un stil de conducere "ro"riu locuitorilor +onei res"ecti/e !i utili+e+$ o%iecti/ele
educ#ionle identificte. Acest$ strtegie de sc*im%re "ote fi crcteri+t$ c @S$ mergem to#i
'm"reun$ !i s$ discut$m l urm$.H) 9rin im"licre m)orit$#ii omenilor din comunitte 'n
determinre ne/oilor su dorin#elor, consumtorii /or fi mult mi 'nclin#i s$ "rtici"e l re+ol/re
"ro"riilor lor "ro%leme.
II.<.. Metod 9lnific$rii Socile
Metod "lnific$rii socile "une ccentul "e un "roces te*nic de g$sire  solu#iei l
"ro%lemele socile e4isten#ile. Agen#iile !i orgni+#iile utili+e+$ 'n mod frec/ent cest$ metod$
tunci c0nd cut$ s$ duc$ dorin#ele de sc*im%re din "ers"ecti/ lor 'n ri necesit$#ii.
9lnificre este r#ionl$ !i deli%ert$ ir sc*im%re controlt$ este desemene im"lict$.
9rtici"re comunit$#ii "ote fi 'ntr&o m$sur$ mi mre su mi mic$. 9roiectele de lege "ri/itore
l s$n$tte ce sunt "ro"use  fi introduse 'ntr&un "roces legislti/ "ot fi un e4em"lu 'n cest sens.
Strtegi sc*im%$rii "ote fi e4em"lifict$ "rin2 @S$ trecem l f"te !i s$ "roced$m 'n mod logic
"s cu "s.HF (ninte de  "ute fi lute deci+iile "ri/itore l un curs r#ionl !i "osi%il l c#iunii,
cuno!tere dtelelor cores"un+$tore !i "ertinente este considert$ esen#il$.
II.<.:. Metod Ac#iunii Socile
Metod c#iunii socile este utili+t$ 'n efecture sc*im%$rilor de %+$ 'n mrile institu#ii su
'n "rcticile comunitre cre "resu"un  /e ne/oie de corec#ii. C e4em"lu, este "osi%il c
segmentele de "o"ul#ie de+/nt)te cre '!i orgni+e+$ !i '!i stisfc dorin#ele conform
c#iunii de gru", s$ necesite !i resurse su"limentre cre s$ le fie ccesi%ile. Ac#iune socil$
cut$ redistri%uire "uterii,  resurselor su  lu$rii deci+iilor 'n comunitte !isu sc*im%re
"oliticilor
 distrugedeo"resorul.
%+$ 'n orgni+#iile formle.
9rin orgni+re Strtegi
unui gru" desc*im%$rii
cet$#eni !ii"rin
direc#i @S$ ne orgni+$m
de+%tere "entru
"ro%lemelor u!or
de identifict, se cristli+e+$ conclu+iile !i mi)locele de e4ercitre  "resiunilor "entru reli+re
"lnurilor "e cre !i le&u "ro"us. (n cest mod de %ordre, clien#ii sunt dese consider#i
/ictime le @sistemului. Modul de c#iune este direct !i uneori, de confruntre.HH

HL Eac6 #ot%man " (%ree -odels of CommunitD Organization! "in 2ocial ?or6 5ractice, Colum bia
9niversitD 5ress, >eA Mor6, )*+7
H) 0etNs all get toget%er and tal6 t%is over!
HF 0etNs get t%e facts and proceed logicallD step bD step!
HH <bid.
39
 C0nd #elul gentului de sc*im%re este reform socil$, este utili+t$ im"licre c#iunii !i
"lnific$rii socile. Reformtorul se confrunt$ cu trei srcini "e cre tre%uie s$ le i 'n considerre2
 &concentrre de for#e suficiente "entru c sco"ul s$ i forme concrete,
% &res"ectre normelor democrtice "rin cre fiecre cet$#en s$ nu fie dor un sim"lu
re"re+entnt ci s$ i%$ un rol utonom 'n uto&determinre
c &demonstrre c$ "oliticile de sc*im%re sunt r#ionle.
Reform socil$ im"lic$ cti/itte unui gru" su  unei coli#ii cu interese comune cre s$
c#ione+e cu *ot$r0re 'n f/ore unui gru" de clien#i @outside considert  fi un gru" cu risc.
Strtegi sc*im%$rii utili+e+$ e4ercitre "resiunilor su"r fctorilor de r$s"undere su  tcticii
de cm"nie.
Asistent medicl$ cre consider$ "rctic orgni+$rii comunitre c o e4"erien#$ necesr$,
recuno!te o"ortunit$#ile "e cre cest le ofer$ !i nume2
% &'n/$#re
&'n/$#re de+%terii
diferitelor "u%lice
mi)loce de
unei "ro%leme,
trgere  ten#iei,
c &cuno!tere im"ortn#ei fctorilor "ertinen#i !i cores"un+$tori,
d &"lnificre strtegiei,
e &cuno!tere im"ortn#ei sincroni+$rii,
f &str0ngere su"ortului esen#il din "rte gru"urilor !isu orgni+#iilor mi degr%$ dec0t
c#ionre de un singur$,
g &"erce"ere rolului /nt)os "e cre&l "ote )uc un re"re+entnt l "uterii.
Atunci c0nd se "ele+$ l un re"re+entnt l "uterii "entru  o%#ine inter/en#i 'n re+ol/re
unei "ro%leme, tre%uie s$ se #in$ cont de regulile comunic$rii8 'n "rimul r0nd, tre%uie c mes)ul s$
fie stfel trnsmis 'nc0t s$ c"te+e ten#i !i s$ fie scultt.
II.<.<. Modelul ent de Orgni+re Comunitr$
ent  lucrt mult tim" cu omenii s$rci !i de+/nt)#i !i  de+/oltt un model de
orgni+re comunitr$ cre este "lic%il efecti/ cestei "o"ul#ii. El consider$ c$ li"s !nsei,
discriminre !i o societte ires"ons%il$ u for#t "ersonele de+/nt)te s$ se 'nc*id$ 'ntr&un
cerc infle4i%il 'n cre /lorile !i com"ortmentele necesre "entru o "rtici"re efecti/$ 'n
societte sunt descur)te. El "lede+$ "entru c s$rcii !i celellte ctegorii de "o"ul#ie
de+/nt)te s$ fie reconsiderte !i moti/te "rin "reciere crcteristicilor !i "osi%ilit$#ilor lor
"o+iti/e. Identificre "osi%ilit$#ilor "ersonelor s$rce "resu"une cuno!tere urm$torelor
crcteristici2
1 &Ei se 'nt0lnesc !i discut$ des"re "ro%lemele lor "ersonle !i intime 'n locuri i+olte de restul
"o"ul#iei, uneori c*ir 'n teritorii geogrfice 'nc*ise.
 &Ei sunt loili /ecinilor !i "rietenilor.
: &Contctul fi+ic este un mi)loc de comunicre inter"ersonl$.
< &Ei men#in 'nc*is contctul cu fmili e4tins$8 'n s"ecil numite gru"uri etnice. 9entru numite
gru"uri,  /e un num$r mre de co"ii este mi im"ortnt dec0t  gonisi %unuri mterile.
 &Stilul lor de /i#$ const$ dese 'n  se 'ntr)utor unii "e l#ii c#ion0nd c !i cum r fi mem%rii
cele!i fmilii.
9rin recuno!tere !i cce"tre e4isten#ei unor stfel de crcteristici su "osi%ilit$#i se "ot
ini#i "rimii "!i 'n munc efecti/$ cu "ersonele de+/nt)te.
ent consider$ c$ indi/idul tre%uie s$ fie "reg$tit s$ e4mine+e f# rel$  s$r$ciei din
"ers"ecti/ "ersonelor s$rce, s$ determine cre sunt c$ile de urmt "entru sc*im%re, s$
desco"ere resursele e4istente !i s$ identifice "!ii ce&i u de "rcurs c$tre o c#iune
inde"endent$.HK
II.<.D. Modelul Prren "entru A"reciere A!e+$rilor -mne
O ti"ologie  crtierelor  fost de+/oltt$ de c$tre Prren H8 c o metod$ "entru 'n#elegere !i
descriere /riet$#ii rolurilor s"ecifice "e cre le )oc$ loclnicii 'n /i# !e+$rilor lor de re!edin#$.
Acest$ ti"ologie este %+t$ "e trei dimensiuni le orgni+$rii2 interc#iune, identitte !i cone4iuni.
9rin e4minre unui crtier din "ers"ecti/ celor trei dimensiuni, se "ot distinge crcteristicile
structurle !i diferen#ele s"ecifice. 9re+en# clselor socile,  diferen#elor de /enituri !i  fctorilor
HK Eames ;. ent, C. @erveD 2mit% and 2am Iurns " ;n 9rban 2trategD for ;ction against 5ove rtD! "
4oundation for 9rban and >eig%bor%ood $evelopment, $enver, )*+G, p. )
H8 $onald <. ?arren and #ac%elle I. ?arren " 2i3 inds of >eig%bor%ood! " 5sDc%ologD (odaD, *')JGK"7L,
Eune )*G8
4$
etnici nu sc*im%$ elementele de %+$ le fiec$rui crtier. (ntre%$rile se "un conform cu cele trei
dimensiuni sunt2
1 &Interc#iune2 Tot tim"ul nului omenii din crtier u fost 'm"reun$ U
 &Identitte2 Omenii din crtier simt c$ u un sco" comun U
: &Cone4iuni
Mul#i din omenii din crtier fc "rte din sfer "olitic$ su din lte for#e din e4teriorul
crtierului U
Conform lui Prren, crtierele "ot fi clsificte 'n !se ctegorii, 'n func#ie de felul r$s"unsurilor l
cele trei 'ntre%$ri. (n re+umt, cele !se ctegorii "ot fi descrise c fiind urm$torele2
 7Ie&!al: Acest ti" de crtier este de sine&st$t$tor8 este m0ndru de unicitte !i %ilitte
s de  orgni+ !i de  func#ion c un 'ntreg 'n cdrul comunit$#ii. Cet$#enii s$i "roeminen#i
tr$iesc ici !i sigur$ leg$tur dintre orgni+#iile e4teriore !i gru"urile din crtier.
> 7Pa!o3ial:
loclnici. (n cest
Omenii sunt ti" de crtier
"rieteno!i !i u unsunt
sim#remrcte
e/ident lmulte cti/it$#i Totu!i
"rtenen#ei. !i interc#iuni socile 'ntre
e4ist$ loclnici cre
se i+ole+$ de restul comunit$#ii fi!0nd o titudine @ /em singuri gri)$ de noi.
? 7Dif#/: (n cest ti" de crtier e4ist$ sem$n$ri 'ntre locuin#e, co"ii !i titudini. Omenii sunt
"rieteno!i 'ns$ "un "e "rimul "ln /i# lor "ri/t$. Vecinii u rel#ii %une dr /in "u#in 'n contct
unii cu l#ii. c$ u ne/oie de )utor "refer$ s$&l cer$ fmiliilor lor dec0t s$ "ele+e l /ecini.
esemene, rel#iile lor cu restul comunit$#ii sunt sl%e.
III. Etapele procesului de 6n$ri7iri de sntate comunitar
III..A-!e"ie!ea e,oilo! "om#i%ţii
III... C#le&e!ea $aelo!
• Metod c*eii de informre
• Metod forumului comunitre
• Metod rtei celor fl#i 'n trtment
• Metod indictorilor socili
• Metod su"r/eg*erii +onei
• Metode e"idemiologice
•
Stre de s$n$tte !i crcteristicile ei
• Anc*etele e"idemiologice
• Screeningul !i studii de "re/len#$
III..>. Sa*ili!ea -!o*lemei
III..? A-!e"ie!ea $aelo!
III..@ I$eifi"a!ea -!o*lemei
III.. 'o!m#la!ea $ia&oi"#l#i %!ii $e %%ae a "ole"i,i%ţii
III.>. Plaifi"a!ea a"ţi#ii $e &!i2i!ea a %%%ţii
III.>. Sa*ili!ea "o-#l#i +i o*ie"i,elo!
III.>.> Sa*ili!ea -!io!i%ţilo!
III.>.? Sa*ili!ea ie!,eţiilo!
III.>.@ Pla#l $e &!i2i!i $e %%ae
III.?. Im-lemea!ea -la#l#i $e a"ţi#e
III.@. E,al#a!ea a"ţi#ii efe"#ae
I". Determinan!ii snt!ii
IV.1. S$n$tte !i stre de s$n$tte
Stre de s$n$tte  "o"ul#iei este %ordt$ 'n dinmic$ urm$rindu&se "unere 'n
e/iden#$  tendin#elor de e/olu#ie le fenomenelor de s$n$tte "rin "licre unor indictori su
indici. Astfel se "ot ini#i inter/en#ii r"ide !i #intite cu eficien#$ !i eficcitte mre. Acest$
%ordre 'n dinmic$  st$rii de s$n$tte se refer$, conform O.M.S., l @s$n$tte !i %ol$ c un
"rodus cumulti/ l sinergiei dintre diferitele condi#ii !i %ol$ !i 'ntre %oli&condi#ii !i e/enimente
"$rute 'n societte.
Termenii de s$n$tte !i stre de s$n$tte sunt defini#i se"rt.
Sa!ea $e %%ae
 este un conce"t lrg cre se refer$ l "re+en# su %sen# %olii !i m$surre clit$#ii /ie#ii8

41
 re"re+int$ un mi)loc de m$surre !i descriere  s$n$t$#ii unui indi/id,  unui gru" din "o"ul#ie
su  unei "o"ul#ii du"$ stndrde cce"tte2
 m$surre s$n$t$#ii se fce, cel mi frec/ent, "rin indictori de s$n$tte8
 descriere s$n$t$#ii se reli+e+$ 'n termeni cntitti/i !i clitti/i.
I$i"ao!#l $e %%ae
 re"re+int$ o /ri%il$ cre "ote fi m$surt$ direct8
 furni+e+$ informtii su"r diferitelor s"ecte le ni/elului strii de s$n$tte.
E,al#a!ea %!ii $e %%ae a #ei -o-#laţii e fa"e  ,e$e!ea:
 indentific$rii "ro%lemelor !i ierr*i+$rii cestor 'n func#ie de "riorit$#i8
 determin$rii ne/oilor de s$n$tte8
 determin$rii ti"ului de inter/en#ii necesre8

st%ilirii direc#iei inter/en#iilor8 IIVI

3AMILIE

ITERVETII
COM-ITATE

3ACTORI

 identific$rii com"ortmentului consumtorilor de ser/icii de s$n$tte8

 identific$rii com"ortmentului furni+orilor de ser/icii de s$n$tte8
 st%ilirii structurii institu#iilor de s$n$tte8
 "lnific$rii !i loc$rii resurselor.

IV.. efini#ie
eterminntul st$rii de s$n$tte re"re+int$, du"$ . RuKrd, un @fctor su orice condi#ie
cre re efect su"r s$n$t$#ii su, 'n termeni cntitti/i m$sur%ili, re un efect su"r st$rii de
s$n$tte
IV.:. 3ctori
eterminn#ii se refer$ l fctorii de risc, fctorii de "rotec#ie !i fctorii indiferen#i.

Fi$ura  ? Determinan!ii snt!ii

IV.:.1. 3ctori de risc
3ctorul de risc re"re+int$ orice condi#ie 6socil$, %iologic$, economic$, com"ortmentl$,
etc7 cre "ote fi descris$ !i do/edit$ c$ se soci+$ su este cu+ "ri#i unei st$ri mor%ide
6%ol$, deces7 cu o frec/en#$ mi mre dec0t ce "rogno+t$.
3ctorii cre influien#e+$ ec*ili%rul s$n$tte&%ol$
1. iologici
Ereditte 3ctori de risc
3ctori "redis"o+n#i A%u+urile fi+ice
. 9si*ologici
As"ecte intelectule Stresul
As"ecte emo#ionle A%u+urile emo#ionle
9ersonlitte !i tem"erment
:. Socio&culturli
Cultur$ Mor/uri
S"iritulitte =ru"uri
Religie !i etici Clse socile
<. Am%ientli
3ctori fi+ici !i c*imici&er, "$, sol Infec#ii !i e"idemii
42
 9olure Incendii
Accidente
D. 9olitico&economici
Legisl#ie Sisteme de "rotec#ie socil$
Situ#i economic$ R$+%oiul & "ericolul nucler !i l rmelor
Sistemul de s$n$tte de distrugere 'n ms$
u"$ conce"tul lui Llonde ce!ti fctori sunt2
3ctorii %iologici2 ereditte, crcteristici demogrfice le "o"ul#iei
3ctorii m%ientli2 fctorii mediului fi+ic !i socil2 fi+ici, c*imici, socio&culturli !i educ#ionli.
3ctorii com"ortmentli2 titudinile !i o%iceiurile.
Ser/iciile de s$n$tte.

Sieme
Ma#!i/a!e ie!e
+i "om-le6e Moei!e
m*%!5i!e Geei"%

BIOLOGIA
So"ial UMANĂ Re"#-e!ao!

STAREA DE SÃNÃTATE
SISTEMUL


Pi3i" C#!ai,
MEDIUL DE
SĂNĂTATE

'i/i" COMPORTA7 P!e,ei,

MENTUL
Ri"#!i Ri"#!i 
-!ofeioale im-#l li*e!
O*i"ei#!i
alimea!e
+i "o#m

Fi$ura ;? Modelul epidemiolo$ic al %actorilor care determin starea de sntate 'dup Den(er)
IV.:.. 3ctori de "rotec#ie
3ctorul de "rotec#ie este orice fctor cre conduce l 'm%un$t$#ire st$rii de s$n$tte.
IV.:.:. 3ctorul indiferent
3ctorul
mi)loceleindiferent este fctorul
de identificre crelnuun"ote
dis"oni%ile fi socit
moment unui"osi%il
dt. Este efect c,
su"r st$rii de
"rin studii s$n$tte, "rin!i
e"idemiologice
te*nici su"eriore, un fctor considert indiferent s$ de/in$ un fctor de risc.
IV.<. Riscul de im%oln$/ire

43
 3ACTOR-L
II3ERET
3ACTORII E
RISC

STARE MORIA

3ACTORII E
9ROTECTIE

IV.<.1. 9o"ul#i l risc

Riscul de 'm%oln$/ire este "ro%%ilitte "ri#iei unei %oli l o "o"ul#ie e4"us$. Acest$
"ro%%ilitte este cuntific%il$ 6se e4"rim$ 'n cifre7 !i e4"rim$ frec/en# "ri#iei unui e/eniment
6%ol$, deces7 l "ersonele e4"use fctorului de risc com"rti/ cu "ersonele cre nu sunt
e4"use fctorului res"ecti/. Astfel, "o"ul#i l risc Jre"re+int$ totlitte "ersonelor cre u o
susce"ti%ilitte crescut$, com"rti/ cu restul "o"ul#iei, de  se 'm%oln$/i c urmre  unei
e4"uneri unice, re"ette su "relungite l fctorii de risc, susce"ti%ilitte determint$ de cu+e
ereditre, socile, economice su cu+e necunoscuteJ. 6M. eniceQ7
IV.<.. 9ersonele l risc 'nlt
Acest termen se refer$ l o "erson$, un gru" su l o "o"ul#ie cre /or fce cu o
"ro%%ilitte mi mre %ol.
IV.<.:. 9o"ul#i #int$
Acest termen re"re+int$ "o"ul#i cre /i+t$ "entru "licre diferitelor ti"uri de inter/en#ie
deorece m)oritte "ersonelor sunt e4"use l fctori de risc "osi%il soci#i "ro%lemelor de
s$n$tte identificte su %ol este mi frec/ent$.
IV.D. =ru"ele de determinn#i 6OMS7
Conform O.M.S., determinn#ii s$n$t$#ii sunt distri%ui#i 'n "tru gru"e, ir fiecre gru" include
determinn#i direc#i !i indirec#i2
determinn#i mcroeconomici8
determinn#i m%ientli 6fctorii de mediu78
determinn#i socio&economici8
determinn#i educ#ionli.
IV.D.1. eterminn#i direc#i
E4em"le de determinn#ii direc#i2
 fumtul,  snit#i necores"un+$tore,
 liment#i neec*ili%rt$,  condi#iile de locuit indec/te,
 consumul de lcool,  /iolen# 6mi les /iolen# 'n fmilie7,
 consumul de droguri,  ccesul l 'ngri)irile de s$n$tte
 ccesul l "$ "ot%il$,
IV.D.. etermin#i indirec#i
E4em"le de determinn#i indirec#i2
 "rodusul intern %rut 69I7,  "olure,
 distri%u#i fondurilor 'ntre )ude#e su 'n  fctorii socio&demogrfici,
interiorul )ude#ului,  educ#i,

44
 s$r$ci,  situ#iile de cri+$.
 modific$rile climei,

IV.. Consecin#ele "ro%lemelor de s$n$tte

Stre de s$n$tte !i de+/oltre socio&economic$ sunt 'n interde"enden#$2
 stre de s$n$tte este un im"ortnt determinnt l de+/olt$rii socio&economice8
 sttutul socio&economic 6"o+i#i unei "ersone 'n societte7 re"re+int$ un im"ortnt
determinnt l st$rii de s$n$tte.
eterminn#ii s$n$t$#ii "ot fi modific#i "rin educ#ie "entru s$n$tte, "romo/re s$n$t$#ii !i
"rofil4ie 6"rimordil$, "rimr$, secundr$ su ter#ir$7 cu im"licre "o"ul#iei.
E4ist$ mi multe modele le st$rii de s$n$tte !i le rel#iei dintre cest, "e de&o "rte, !i
determinn#i
modele !i l#i fctori
'!i "ro"un, soci#i
inclusi/, cre uidentificre
s$ integre+e influen#$ su"r s$n$t$#ii,
"riorit$#ilor "e de lt$
'n s$n$tte cu "rte. Aceste
determinn#ii
s$n$t$#ii !i cu 'ngri)irile de s$n$tte 'n metode de e/lure  re+ulttelor inter/en#iilor "licte.

Ac#iuni intersectorile

9romo/re s$n$t$#ii
Educ#ie eterminn#ii
indirec#i

Reducere e4"unerii
riscurilor

eterminn#ii
Com"ortmentul !i STAREA D E direc#i
s$n$tte indi/idul$ SAN ATATE
6Risc "entru s$n$tte7
( Po,a ! a *olii) Inciden#

Sistemul de s$n$tte Reducere "re/len#eimor%idit$#ii

!i f/ori+re red"t$rii

Fi$ura  ? Modelul strii de sntate0 a determinan!ilor snt!ii 5i a inter(en!iilor dup O.M.S. '
cre5terea Gpo(erii 8oliiG0 7 scderea Gpo(eriiG 8olii)=

H+ ?orld @ealt% 2tatistics QuartelD, vol. 8), nr. ), )**7

45
 S N TA TE P E N TR U TO Ţ I
•M%#!i $e "o!ol al
A DA "IA2# ANILOR mo!*i$i%ţii +i i"a-a"i%ţii

P!omo,a!ea %%%ţii
A DA S#N#TATE "IE2II •

• E$#"aţie -e!# %%ae

A DA ANI "IE2II Re$#"e!ea #m%!#l#i $e

$e"ee -!ema#!e
• C!e+e!ea $#!aei me$ii a ,ieţii

Fi$ura H ? O8iecti(ele strate$iei Sntate pentru to!iJ

". Procesul de 6n$ri7iri de sntate 6n 6n$ri7irea %amiliilor
I$i,i$#ali/a!ea e!,i"iilo! $e %%ae -e!# familii
O%ser/re situ#iei de l domiciliu "ri/ind stre de s$n$tte2 Vi+it l domiciliu
Com"onentele unei /i+ite
•

9reg$tire "entru o /i+it$

•

Intrre 'n fmilie

•

Contrctul cu fmili
•

. A-!e"ie!ea
.. A-!e"ie!ea familiei
• 3ctori 'n "reciere fmiliei
• Instrumente folosite 'n "reciere fmiliei
• Inter/iul
• O%ser/re
• Alte metode
• =enogrm fmiliei
.>. A-!e"ie!ea %!ii $e %%ae a familiei
.>.. C#le&e!ea $aelo!
• 3ctori 'n "reciere s$n$t$#ii fmiliei
• Indictori utili+#i 'n "reciere st$rii de s$n$tte  fmiliei
• Indictori demogrfici
• Indictori medicli
• Indictori sociologici
• Indictori economici
• Instrumente folosite 'n "reciere s$n$t$#ii fmiliei
• Inter/iul
• O%ser/re
•

•
E4minre
Alte metode
• St%ilire scorului A"gr l fmiliei
• C*estionrul
• =rficul e/olu#iei d"t$rii t0n$rului
.?. I$eifi"a!ea -!o*lemei
.@. 'o!m#la!ea $ia&oi"#l#i $e &!i2i!i $e %%ae
>. Plaifi"a!ea
>. Sa*ili!ea !e/#la#l#i $o!i ("o- +i o*ie"i,e)
>.> Sa*ili!ea -!io!i%ţilo!
>.? Sa*ili!ea ie!,eţiilo!
46
 >.@ Pla#l $e &!i2i!e
9e "rcurs
>. Di"#a!ea -!o*lemei "# mem*!ii familiei im-li"ae
>.= Com#i"a!ea  "a$!#l e"3i-ei
?. Im-lemea!ea

@. E,al#a!ea

RE A
I1 A L UA C E P RE C I
1 O S I
E R U E
P L R
I E
M D E
P G
L N E
E U N R
M R S I A
E C
NT I
III AR E P L AN I ' II
'ORMULAREA DIAGNOSTICULUI CULEGEREA IMPLICAREA STABILIREA SCOPULUI I
DE NURSING DATELOR 'AMILIEI I ECIPEI OBIECTI1ELOR

@ : @ 

I II
APRECIEREA PLANI'ICAREA
? > ? >
STABILIREA PROBLEMELOR ANALI0A STABILIREA STABILIREA
I A PRIORITĂŢILOR DATELOR INTER1ENŢIILOR PRIORITĂŢILOR

47
 IMPLICAREA STABILIREA SCOPULUI I REAJUSTAREA ANALI0A RE0ULTATELOR
'AMILIEI I ECIPEI OBIECTI1ELOR PLANULUI DE OBŢINUTE
NGR IJIRE
@ :
@ 
II I1
PLANI'ICAREA E1ALUAREA
? > ? >
STABILIREA STABILIREA DATE NOI N COMPARAREA
INTER1ENŢIILOR PRIORITĂŢILOR E1OLUŢIE RE0ULTATELOR

'AMILIA TATĂLUI 'AMILIA MAMEI

a#l "%%o!iei ;= a#l "%%o!iei ;=@

M.1. M.L. 1.S. 1.B.

$scut2 1>:> $scut2 1>:1
ecedt2 1>>< $scut$2 1><
6di%et, ciro+$7 6%ron!it$

M.D. M.M.
$scut2 1>FB $scut2 1>? $scut2 1>D $scut2 1>F $scut2 1>? $scut2 1>?
$scut$2 1>>
$scut$2 1>F:

M.E.
$scut2 .BF.1>>

Fi$ura K ? Eemplu de $eno$ram a %amiliei

. CODUL SEMNELOR

ĂRAT 3AMILIE

=EME.I 6%$it !i ft$7

3EMEIE 3AMILIE 1ES9ĂR5ITĂ

ĂRAT ĂIAT A1O9TAT 3ATĂ A1O9TATĂ

1ECE1AT 3AMILIE 1IVOR5ATĂ

3EMEIE AVORT SE .EI1E.TI3ICAT SARCI. ACT-AL

1ECE1ATĂ

48
 Sa*ili!ea "o!#l#i APGAR al familiei RĂSPUNSURI POSIBILE
INTREBĂRI PENTRU MEMBRII 'AMILIEI A-!oa-e C5eo$a% Ni"io$a%
o$ea#a
Fpuncte )punct Lpuncte
 Sunt stisf$cut c$ "ot "el l )utorul
fmiliei tunci c0nd ce/ este 'n neregul$.
> Sunt stisf$cut c$ fmili %orde+$ !i
'm"rte "ro%lemele cu mine.
? Sunt stisf$cut c$ fmili cce"t$ !i
sus#ine dorin#ele mele de  'ntre"rinde
cti/it$#i noi.
@ Sunt stisf$cut c$ fmili r$s"unde st$rilor
fecti/&emo#ionle 6drgoste, su"$rre,
m0nie7.
 Sunt stisf$cut c$ 'n cdrul fmiliei e4ist$
un mod "l$cut de  "etrece tim"ul li%er.
CLASAMENT
FAMILIES#N#TOAS# ?;puncte
FAMILIECUPRO*LEME =?puncte
FAMILIECURISCCRESCUT =puncte

"I. Procesul de 6n$ri7iri de sntate comunitare 8a&at pe modelul de (ia! 'Modelul

Roper0 Lo$an 5i Tiern:)

. MEN2INEREA UNUI MEDIUEVOILOR

 A9RECIEREA SANO,ENCOM-ITĂ5II
Culegere dtelor 6diferite metode7
•

St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7

•

Identificre fctorilor cre "ot influien# mediul m%int

•

 iologici2
 cuitte sen+oril$
 %ilit$#idi+%ilit$#i "si*ice
 susce"ti%ilitte l infec#ii
 stre fi+ic$ 6s$n$tte%ol$7, r$s"unsul indi/idul l infec#ii
su trumtisme.
 9si*ologici2
 %ilit$#ideficien#e intelectule
 titudine indi/idul$ f#$ de "ro"ri sigurn#$ 6cs$, l
ser/ici, l cti/it$#i de destindere !i recreere, 'n tim"ul
c$l$toriilor7

 "ersonlitte
stre !i tem"erment
sufletesc$ !i moti/#ie
 ni/elul de 'ncredere
 ni/elul de stress
 ni/elul de cuno!tin#e "ri/ind uto"rotec#i
 rece"ti/itte f#$ de legisl#ieeduc#ie "entru s$n$tte
 /$t$m$ri inten#ionte
 Socioculturli
 fctori culturli 6cum r fi conce"tul des"re sigurn#$7
 fctori socili 6cum r fi "re/len# %olilor infec#iose7
HG >. #oper, ?.?. 0ogan, ;.E. (ierneD " (%e &lement of >ursing "C%urc%ill 0ivingstone ")**+
49
  cls socil$ 6cum r fi riscul de ccident7
 tul%ur$rile socile !i /iolen#
 religie
 e mediu
 condi#ii de locuit
 stndrdele de sigurn#$ le locuin#ei
 e4"unere l "ericole l locul de munc$
 e4"unere l "ericole l locurile de )oc$ !i de recreere
 riscuri de ccidente 'n trfic su l tr/ersre str$+ii
 e4"unere l fctorii de mediu "olun#i
 fctorii climtici !i geogrfici
 fctori din s"#iul e4trtetrestru.


9olitico&economici
cuno!tere !i titudine f#$ de legisl#i 'n domeniul snitr
 con!tienti+re "ericolelor locle
 c*eltuielile "ersonle "entru m$suri de sigurn#$
 im"licreneim"licre fctorilor "olitici de deci+ie 6cum r fi
"olure, "rodusele rdiocti/e, !..7
 legisl#ie
 finn#re de l gu/ern
• Identificre gru"urilor cu risc crescut2
 Sugrii /ulner%ili l2
 ccidente
 infec#ii
 /ri#ii mri de tem"ertur$
 Co"ii "re!colri /ulner%ile l2
 ccidente csnice
 Co"ii !colri /ulner%ili l2
 ccidente strdle su l locul de )oc$

Adolescen#i /ulner%ili l2
 ccidente rutiere
 ccidente cu %iciclet
 ccidente 'n tim"ul "rctic$rii s"orturilor
 Adul#i /ulner%ili l2
 'nt0m"l$ri ne"re/$+ute l locul de munc$
 ccidente rutiere
 res"ons%ilitte "entru sigurn# co"iilor
 V0rstnici /ulner%ili l2
 c$deri 'n locuin#$
 infec#ii !i incendii
 ccidente c "ietoni
• Identificre "ro%lemelor ctule
 e"enden#$inde"enden#$ 'n men#inere unui mediu snogen
 e"enden# 'n "eriod de sugr, co"il$rie !i l %$tr0ne#e
 Constr0ngeri le inde"enden#ei 'n "eriod de dult 6fec#iuni
mentle, "si*ice, sen+orile, !..7
 e"enden# ceilorll#i de )utorul t$u
 e"enden# t de )utorul celorll#i
• 3ormulre dignosticului de 'ngri)ire
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 (m%un$t$#ire condi#iilor de mediu "rin inter/en#ii s"ecifice
im"otri/ fctorilor f/ori+n#i.
 O%iecti/e

5$
  Sc*im%$ri le mediului m%int necores"un+$tor 6s"#iu "re
mic, glomer#ie, igien$ "recr$, +gomot, risc crescut de
ccidente, /iolen#, risc crescut de infec#ii, m0ini murdre,
gen#i infec#io!i, risc de incendii, risc socit medic#iei, !..7
 Re+ol/remeliorre "ro%lemelor ctule & im"ctul
negti/ l fctorilor de risc
 "ro%lemele fi+ice cum r fi reducere mo%ilit$#ii 6de l
mici restric#ii 'n utili+re unui segment l cor"ului
"0n$ l "r"legie, *emi"legie !i tetr"legie7 & se /or
discut detilt 'ntr&un c"itol se"rt.
 "ro%lemele mentle2 retrd intelectul, o serie de %oli
"si*ice, !..7
 "ro%lemele dtorte reducerii"ierderii cuit$#ii
sen+orile 6/i+ule, uditi/e, tctile, olfcti/e !i
gustti/e7
 Inter/en#ii curti/e s"ecifice
 9re/enire recidi/elor
 A)utorre "ersonelor de &!i 'nsu!i un com"ortment
dec/t f#$ de "ro%lemele cre nu "ot fi re+ol/te
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  instrumentelor de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

>. COMUNICAREA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ comunicre2
 iologici2
 integritte structurl$ !i func#ionl$  orgnismului
 /or%ire
 u+ul
 /$+ul
 citire
 scriere
 gestic

9si*ologici2
 inteligen#/oc%ulrulcitire
 'ncredere in sine
 res"ectul de sine, "erce"#i des"re sine, im"ortn# im"resiei
celorll#i des"re tine
 imgine des"re "ro"riul cor"
 inform#iile dte, "rimite !i re#inute
 c"citte de  se im"une
 interrel#iile umne
 Socioculturli
 lim% mtern$

51
  dilectccent
 /oc%ulr
 etnie !i discriminre
 "ren#ele
 modele de /i#$
 contctul /i+ulgesticul$ri
 titudini, /lori !i credin#e
 "rtenen# l un gru"
 e mediu m%int
 tem"ertur$erisire
 lumin$
 +gomot


ti"ulm$rime cmerei
rn)re mo%ilierului
 9olitico&economici
 slriu/enit
 ocu"#ie
 cnle de comunic#iemss medi
 com"utere
 legisl#ie "entru "rotec#i inform#iei !i  indi/idului
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte de cuno!tere, /or%ire, u+, surdo&mutism,
mo%ilitte cor"ului, lim%)ul cor"ului, !..
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte de omeni necunoscu#i, locuri necunoscute,
lim%) necunoscut, cti/it$#i nefmilire, sc*im%re rolului 'n
cdrul fmiliei, rel#iile de fmilie, in/ersre rolurilor, !..
 E4"erien# durerii 6'n func#ie de e4"erien#ele nteriore,
"ersonlitte, n4iette, utosugestie, credin#e !i titudini,
religie, !..7
 "ro%leme legte de s"ectele fi+ice le durerii, grdul
de "erce"#ie  durerii, rec#i l durere, ti"ul de durere,
locli+re, durt !i intensitte durerii, fctori cre
"ro/oc$ccentue+$ durere, controlul durerii, !..
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 3cilitre comunic$rii "rin metode s"ecifice dreste
com"onentelor "rocesului de comunicre !i fctorilor ce "ot
influien# comunicre.
 O%iecti/e
 Re+ol/remeliorre "ro%lemelor ctule determinte de
im"ctul
comunic$rii.negti/ l fctorilor interni su e4terni su"r
 Asigurre func#ion$rii o"time  tuturor com"onentelor
"rocesului de comunicre2 surs$, mes), cnl, rece"tor.
 O%#inere feed%cQ&ului.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
52
 • El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

?. RESPIRA2IA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ res"ir#i2

iologici2
 crcteristicile res"ir#iei 6frec/en#, m"litudine, ritmul,
+gomote su"rd$ugte7
 ni/elul de cti/itte
 fum$tornefum$tor
 deficien#$ circultorie "eriferic$ e/ident$ 6cino+$ "erioro&
n+l$, lte7
 9si*ologici2
 de"enden# de fumt
 moti/tie "entru  se l$s de fumt
 ni/elul de cuno!tin#e !i titudine f#$ de o%iceiul de  fum.
 efectele st$rii emo#ionle su"r res"ir#iei
 Socioculturli
 ni/elul de cultur$ !i res"ectul sigurn#ei celorll#i 6/e+i
e4"ector#i "e strd$, fumtul 'n locuri "u%lice, !..7
 e mediu m%int
 e4"unere l "olun#i tmosferici 6cs$ su l locul de
munc$7
 cuno!tin#e !i titudini f#$ de "olure tmosferic$.
 9olitico&economici
 cuno!tin#e !i titudini f#$ de "olure tmosferic$.
 "re/enire fec#iunilor res"irtorii f/ori+te de fumt
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte crcterul res"ir#iei, de tuse, e4"ector#ie,
durere, fec#iuni crdice induse su socite, n4iette, etc.
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte e4"unere l no4e, fec#iuni
crdio"ulmonre cute !i cronice
 "ro%leme legte de o%iceiul de  fum, lte
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
•

St%ilire
 sco"ului !i o%iecti/elor
Sco"
 Im%un$t$#ire res"ir#iei "rin inter/en#ii su"r fctorilor
determinn#i su f/ori+n#i i tul%ur$rilor ctule su
"oten#ile.
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule, fumtul !i fec#iunile induse de cest o%icei f$nd
"rioritte.

53
  Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule le
sistemului res"irtor, limftic !i crdio/sculr 6sim"le su
socite7.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

@. ALIMENTAREA 1I IDRATAREA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ *r$nire !i *idrtre2
 iologici2
 stre c/it$#ii %ucle !i  dnturii
 stre sistemului digesti/
 nutri#i

"rofilul
felul "si*icm$n0nc$
'n cre indi/idul
su6limente "referte, metode culinre,
%e, t%ieturi7.
 "etit
 9si*ologici2
 c"citte intelectul$ 6"osi%ilit$#i de  discerne 'n
"rocurre !i "re"rre *rnei7
 cuno!tin#e des"re diet$ !i s$n$tte
 controlul greut$#ii cor"orle.
 imgini distorsionte des"re "ro"riul cor"
 de"enden#%u+ul de lcool
 igien liment#iei
 su"rsu%liment#i
 stre emo#ionl$
 Socioculturli
 trdi#iile fmilile
 o%iceiurile culturle
 restric#iile religiose

e mediu
climm%int
!i "o+i#i geogrfic$
 "osi%ilit$#ile de "rocurre  *rnei
 distn#ele f#$ de mg+inele limentre
 fcilit$#ile de trns"ort
 metodele culinre
 modlit$#ile de "$strre  limentelor
 e4isten# "osi%ilit$#ii de contminre  "ei !i limentelor
 9olitico&economici
 resursele mterile reduse 6mlnutri#i7
 cntitte !i clitte *rnei

54
  "oliticile n#ionle de s$n$tte 6educ#i "entru o liment#ie
s$n$tos$7
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme socite de"enden#ei fi+ice 6"o+i#ie, di+%ilit$#i
fi+ice, tul%ur$ri res"irtorii, etc7
 "ro%leme socite de"enden#ei emo#ionle"si*ice 6stres,
fec#iuni "si*ice, retrdul intelectul, %u+ul de lcool
 "ro%leme socite disconfortului fi+ic 6stre c/it$#ii %ucle,
disfgi, /$rs$turile, regurgit#iile, fltulen#, meteorismul,
lergiile limentre, durere, n4iette7.
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte "osi%ilitte de contminre  "ei !i
limentelor, im"osi%ilitte de "rocurre  *rnei, !..
 "ro%leme legte de o%iceiurile limentre, cce"tre su
necce"tre regimului dietetic recomndt, !..
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Im%un$t$#ire st$rii de nutri#ie "rin inter/en#ii su"r fctorilor
determinn#i su f/ori+n#i i tul%ur$rilor ctule su
"oten#ile.
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.

 9re/enire
e+/oltrerecidi/elor
de metode !i  com"lic#iilor.
lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

. ELIMINAREA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ eliminre2
 iologici2
 integritte ntomic$ !i func#ionl$  sistemului de eliminre
digesti/ !i reno&urinr
 c"citte de  se de"ls !i utili+ tolet, de  se s"$l
"e m0ini, etc
 9si*ologici2
55
  %ilit$#i intelectule
 conce"#i des"re intimitte
 r$s"unsul l recomnd$ri
 Socioculturli
 ni/elul de cuno!tin#e des"re nutri#ie !i eliminre
 gru"uri culturle, clse socile, o%iceiuri fmilile
 com"ortmente igienice
 religie
 e mediu m%int
 ti"uri de tolet$
 fcilit$#i "entru folosire igienic$  toletei, "entru s"$lre "e
m0ini, !..


9olitico&economici
fondurile locte "entru "re/enire %olilor digesti/e
infec#iose trnsmisi%ile
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte crcterul res"ir#iei, de tuse, e4"ector#ie,
durere, fec#iuni crdice induse su socite, n4iette, etc.
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte e4"unere l no4e, fec#iuni
crdio"ulmonre cute !i cronice
 "ro%leme legte de o%iceiul de  fum, lte
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"

Men#inere func#iei de
"osi%il !i "re/enire eliminre
%olilor l ni/elul
digesti/e cel mi fi+iologic
trnsmisi%ile
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

=. I,IENA PERSONAL# 1I +M*R#CAREA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II
• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ igien "ersonl$ !i 'm%r$cre2
56
  iologici2
 stdiul de de+/oltre fi+ic$ 6/0rst7
 sc*im%$rile fi+ice determinte de 'm%$tr0nire
 diferen#ele fi+ice indi/idule
 stre de s$n$tte  "ielii 6murd$rie, eriteme, escre,
s0nger$ri, !..7
 stre de igien$  m0inilor 6s"$ltul "e m0ini7
 stre c/it$#ii %ucle !i  denti#iei 6mirosul ne"l$cut l gurii7
 condi#i !i ti"ul de "$r c"ilr 6grs, usct, fri%il7, o%iceiuri de
s"$lre  "$rului
 stilul de  se 'm%r$c, stndrdele "ro"rii de igen$ cor"orl$.
 diferen#e fi+ice determnte de se4
 feminin2 tolet s0nilor, tolet regiunii nogenitle mi
les 'n "eriod menstru#iei, !..
 msculin2 %$r%ieritul, !..
 9si*ologici2
 se4ulitte
 "ersonlitte, stre emo#ionl$
 ni/elul de cuno!tin#e
 grdul de inteligen#$
 Socioculturli
 /lori "ersonle !i stil
 norme socile "ri/ind 'ngri)ire !i /estiment#i
 influien#e culturle, norme "ri/ind /estiment#i
 norme religiose "ri/ind cur$#eni !i /estiment#i
 e mediu m%int
 "osi%ilitte de  se s"$l !i ti"ul de %ie 6l domiciliu, l locul
de munc$7
 "osi%ilitte de  %enefici de "$ cld$

e4"unere l su%stn#e to4ice "entru "iele !i mucose 6cs$
su l locul de munc$7
 clim$
 9olitico&economici
 fcilit$#i de igien$ "ersonl$ d"tte l "osi%ilit$#ile
"ersonelor cu /enit redus
 "osi%ilitte de cum"$rre  rticolelor de 'ntre#inere  igienei
"ersonle !i  rticolelor de 'm%r$c$minte
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte de limitre mo%ilit$#ii, deficien#e sen+orile,
"ierderile de cuno!tin#$, tul%ur$ri "si*ice, diferite %oli cute
su cronice, "osi%ilit$#ile socioeconomice !i culturle.
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme socite stilului "ersonl !i  imginii de sine, li"sei
de intimitte, "ri#iei "r+ito+elor !i  ltor infec#ii le "ielii
!i mucoselor, necesitte "urt$rii de "rote+e 6dentre, de
mem%re7, etc.
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 (m%un$t$#ire st$rii de s$n$tte "rintr&un stil de igien$
"ersonl$ cores"un+$tor
 O%iecti/e

57
  9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

. CONTROLUL TEMPERATURII CORPULUI

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II
Culegere dtelor 6diferite metode7
•

St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7

•

Identificre fctorilor cre influien#e+$ controlul tem"erturii cor"ului2

•

 iologici2
 /0rst$
 se4
 e4erci#iile fi+ice

 *ormoni
*rn$
 9si*ologici2
 ni/elul de cuno!tin#e "ri/ind m$surile ce se im"un 'n c+ de
cre!tere su sc$dere  tem"erturii
 tem"erment
 /lori "ersonle im"licte 'n crere mediului m%int
 Socioculturli
 ti"ul de locuin#$
 legere 'm%r$c$mintei
 e mediu m%int
 tem"erturi e4treme le mediului
 ni/el crescut su sc$+ut de umiditte
 crcteristicile tmosferice 'n func#ie de clim$, ltitudine, +on$
geogrfic$, etc.
 condi#iile de locuit, ti"ul de cti/itte
 9olitico&economici

 /ulner%ilitte
"osi%ilit$#ile co"iilor6locuin#$,
mterile !i  "ersonelor /0rstnice
'm%r$c$minte, 'nc$l#$minte,
limente, etc.7
 educ#i "entru "re/enire *i"o& su *i"ertermiei
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte de cre!tere tem"erturii 6*i"ertermi7 su
sc$dere tem"erturii 6*i"otermi7.
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei

58
  "ro%leme socite condi#iilor im"ro"rii de locuit, 'm%r$c$minte
!i 'nc$l#$minte nedec/te tem"erturii mediului m%int, !..
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Men#inere tem"erturii cor"ului 'n limite normle
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.

 9re/enire recidi/elor
e+/oltre de metode !i  com"lic#iilor.
lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

<. MO*ILI3AREA

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ mo%ili+re
 iologici2
 integritte ntomic$ !i func#ionl$  sistemului osteo&
rticulr, musculr !i ner/os
 "ostur
 fec#iuni func#ionle congenitle su ereditre
 sec*ele "osttrumtice, diferite fec#iuni
 9si*ologici2
 grdul de inteligen#$
 tem"erment, credin#e !i /lori, moti/#ie
 cuno!tin#e des"re /nt)ele e4erci#iilor fi+ice
 cuno!tin#e des"re "re/enire ccidentelor
 titudine generl$ !i titudine "rticulr$ f#$ de
de"enden#$ !i *ndic"
 Socioculturli
 cls socil$, trdi#ie, religie
 cti/it$#ile s"ecifice locului de munc$, modlitte de
de"lsretrns"ort
 efectele mecni+$rii su"r stilului de /i#$
 rolul 'n fmilie !i 'n societte
 e mediu m%int
 condi#iile de locuit
 climt !i relief 6influien# su"r s"ecificului cti/it$#ii, *o%%N7
 mi)loce de trns"ort

59
  9olitico&economici
 !e+re comunit$#ii 6"eis), "o+i#ie f#$ de trfic !i l#i fctori
ce "ot "ro/oc ccidente7
 regulmente "ri/ind trns"ortul rutier
 legisl#i "ri/ind de"lsre !i ccesul co"iilor, "ersonelor
/0rstnice !i  "ersonelor cu *ndic" 'n mi)locele de
trns"ort, "rc$ri, cl$diri, etc.
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte de fec#iuni le mem%relor, le sistemului
osteorticulr !i musculr
 "ro%leme socite ltor fec#iuni 6*emi"legi, tetr"legi,
"r"legi7
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme socite *i"ercti/it$#ii su *i"octi/it$#ii, rec#iile
"rticulre l sc*im%re, li"s de cuno!tin#e s"ecifice "ri/ind
"osi%ilit$#ile de mo%ili+re, durere.
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Men#inere mo%ilit$#ii 'n limite c0t mi "ro"ite de ni/elul
o"tim "osi%il.
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.

 9re/enire
e+/oltrerecidi/elor
de metode !i  com"lic#iilor.
lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

;. ACTI"ITATEA 1I RELAAREA


•
A9RECIEREA EVOILOR
Culegere dtelor COM-ITĂ5II
6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ cti/itte !i rel4re
 iologici2
 condi#i fi+ic$
 ni/elul de energie
 stre de s$n$tte
 deficien#e fi+ice su "si*ice
 9si*ologici2
 grdul de inteligen#$
6$
  tem"erment, "ersonlitte, moti/#ie
 rec#i "rticulr$ l stres, !om), "ensionre
 utocontrol !i utili+re )udicios$  tim"ului li%er
 Socioculturli
 diferen#e determinte de se4
 cultur$, religie, trdi#ie
 "resiuni socile !i /iolen#e l locul de munc$
 cls socil$
 e mediu m%int
 clim$ !i relief
 sigurn# l locul de munc$ su de "etrecere  tim"ului li%er
 9olitico&economici


"osi%ilit$#ile finncire
legisl#i muncii 6sigurn# locului de munc$, ng)re
"ersonelor cu deficien#e su *ndic", etc7
 o"ortunit$#ile oferite "entru "etrecere tim"ului li%er 6ser/icii,
costuri, distn#e, etc.7
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte de deficien#e fi+ice, sen+orile su "si*ice,
%oli "si*ice
 "ro%leme socite ltor fec#iuni.
 "ro%leme socile
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme socite consumului de droguri, sc*im%$rilor
induse de !om), "ensionre, neintegr$rii 'ntr&un gru",
destr$m$rii fmiliiei, !..
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Men#inere ec*ili%rului 'ntre cti/itte !i rel4re
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
•
St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

H. EPRIMAREA SEUALIT#2II

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

61
 • Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ e4"rimre se4ulit$#ii
 iologici2
 stdiul de de+/oltre se4ul$
 modific$ri structurle su fi+iologice le se4ului
 controlul fertilit$#ii
 sc*im%$rile inter/enite 'n ndro"u+$ !i meno"u+$
 9si*ologici2
 ni/elul de de+/oltre intelectul$emo#ionl$
 titudine indi/idul$ f#$ de se4ulitte
orientre se4ul$

 s"ecte le gr/idit$#iil$u+iei
 dificult$#i socite meno"u+eindro"u+ei
 Socioculturli
 "rocesul de socili+re
 similrit$#idiferen#e socioculturle
 titudine societ$#ii f#$ de e4"rimre se4ulit$#ii
 religie
 e mediu m%int
 influien#ele de cs$, !col$ su l locul de minc$
 9olitico&economici
 fctorii economici
 fctorii legli
 "oliticile snitre f#$ de %olile cu trnsmitere se4ul$
 Identificre gru"urilor cu risc crescut
 Identificre "ro%lemelor ctule
• Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$

 "ro%leme socite
legte de%olii,
deficien#e
disconfortului,
fi+ice, sen+orile
desfigur$rii.
su "si*ice.
 "ro%leme socile
• Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte de se4ul cu "rteneri multi"li, trnsmitere %olilor
/enerice, SIA, !..
 "ro%leme legte de %oli ce fecte+$ se4ulitte 6de e4em"lu
im"oten# socit$ di%etului7
 "ro%leme legte de restric#ii le cti/it$#ii se4ule "e "eriode
determinte
 "ro%leme socite unor e4"erien#e nteriore trumti+nte 6c de
e4em"lu %u+ul se4ul 'n co"il$rie, /iolul, !..7
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Sc$dere grdului de de"enden#$ "entru  "ermite
e4"rimre se4ulit$#ii
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
62
 • Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

. SOMNUL


A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II
• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei 6ctul$ su "oten#il$7
• Identificre fctorilor cre influien#e+$ somnul
 iologici2
 ritm circdin
 cti/itte
 liment#ie !i %$utur$
 fec#iuni fi+ice su "si*ice
 9si*ologici2
 de"resii
 n4iette
 /isuri
 credin#e des"re somn
 Socioculturli
 ni/elul de /enit
ti"ul de "t !i de dormitor

 o%i!nuin# de  folosi *i"notice
 e mediu m%int
 sigurn#$
 +gomot, lumino+itte
 tem"ertur cmerei
 9olitico&economici
 "osi%ilitte de  /e o locuin#$
 /g%ond)
 cti/itte 'ncordt$ !i su"rsolicitnt$
 cti/itte e4cesi/$
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 Sc*im%re st$rii de de"enden#$inde"enden#$
 "ro%leme legte diferite fec#iuni cre determin$ disconfort
su durere
 "ro%leme legte de insomnie socit$ su nu cu de"enden#
 de somnifere
"ro%leme legte de lterre cuno!tin#ei 6li"otimi, com,
e"ile"si, neste+i generl$7
 Sc*im%re mediului m%int !i  rutinei
 "ro%leme legte de sc*im%re "tului, sc*im%re "o+i#iei
de somn, sc*im%re "rogrmului de somn, de+orientre,
!..
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
63
  Men#inere cntitti/$ !i clitti/$  somnului, 6c0t mi
"ro"e de ni/elul fi+iologic "osi%il7
 O%iecti/e
 9re/enire "ro%lemelor "oten#ile determinte de "ro%lemele
ctule.
 Re+ol/re su meliorre "ro%lemelor ctule.
 9re/enire recidi/elor !i  com"lic#iilor.
 e+/oltre de metode lternti/e "entru d"tre l
deficien#ele ctule 'n c+ul "ro%lemelor cre nu "ot fi
re+ol/te.
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
•
Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
• El%orre 9lnului de (ngri)ire
 IM9LEMETAREA 9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

>. DECESUL

 A9RECIEREA EVOILOR COM-ITĂ5II

• Culegere dtelor 6diferite metode7
• St%ilire "ro%lemei ctule
• Identificre fctorilor cre "ot determin decesul

iologici2
%olile terminle
 diferitele fec#iuni cute su cronice cu "rognostic se/er
 ccidente
 %$tr0ne#e
 efectele decesului su"r fmiliei !i "rietenilor
 9si*ologici2
 credin#e des"re morte
 cuno!terenecuno!tere "rognosticului
 rec#ii "rticulre l "ro"iere mor#ii
 fric$, n4iette, lte sentimente legte de morte
 efectele "ierderii su"r fmiliei !i "rietenilor
 Socioculturli
 diferite rituluri determinte de cultur$, religie, trdi#ie
 e mediu m%int
 cs$, l s"itl, lte
 9olitico&economici

s"ern#
i situ#ieide /i#$, mortlitte, cu+ele de deces c indictori
socioeconomice
• Identificre gru"urilor cu risc crescut
• Identificre "ro%lemelor ctule
 "ro%leme socite "ro"ierii mor#ii
 "ro%lemele fmiliei !i "rietenilor
• 3ormulre dignosticului de nursing
 9LAI3ICAREA
• St%ilire sco"ului !i o%iecti/elor
 Sco"
 Men#inere clit$#ii /ie#ii "0n$ l sf0r!it
64
  O%iecti/e
 com%tere durerii
 com%tere sim"tomelor
 com"nimentul rel#ionl
 oferire de su"ort fmiliei "e "eriod doliului
• Identificre mem%rilor ec*i"ei multidisci"linre !i st%ilire de res"ons%ilit$#i
s"ecifice fiec$rui mem%ru
• Identificre resurselor "ro"rii, fmilile !i comunitre necesre 'n "rocesul de
'ngri)ire !i  modlit$#ii de cces l ceste resurse.
• St%ilire modlit$#ii de monitori+re !i e/lure.
• St%ilire inter/en#iilor
•

 El%orre 9lnului
IM9LEMETAREA de (ngri)ire
9LA-L-I E (=RIIRE.
 EVAL-AREA AC5I-ILOR E3ECT-ATE.

G. NGRIJIRILE DE SANATATE GERIATRICE

I. +M*#TRQNIREA 1I DEPENDEN2A
(ngri)irile de s$n$tte e4istt dintotdeun !i se refer$ l )utorul "e cre&l "rimesc "ersonele
'n suferin#$ "entru cre!tere clit$#ii /ie#ii lor "0n$ l "unctul de confluien#$ cu ce  indi/i+ilor f$r$
"ro%leme.
L consolidre conce"tului de 'ngri)iri 'ngri)iri de s$n$tte u contri%uit medici, sistente
medicle, "si*ologi, sociologi !i l#i "rofesioni!ti cre u "ornit de l "remi+ c$ fiin# umn$ re
ne/oi glo%le. A "une ccentul numi "e meliorre sim"tomelor !i  ignor ceste ne/oi glo%le
'nsemn$  f/ori+ "ri#i de"enden#ei !i, im"licit scurtre /ie#ii.
9ersonele /0rstnice re"re+int$ ctegori de "o"ul#ie ce mi /ulner%il$ !i ce mi "u#in
"t$ de &!i stisfce singur$ ne/oile.
;. Dependen!a este piatra un$iular a 8trne!iiJ. (m%$tr0nire este urmre unor
"rocese fi+iologice !i "si*ologice normle l cre se "ot d$ug "rocese "tologice
su"rd$ugte f$c0nd dificil$ delimitre dintre norml !i "tologic 'n 'm%$tr0nire. L cest se
dug$ !i f"tul c$ u+ur orgnismului este diferit$ de l indi/id l indi/id 'n func#ie de solicit$rile,
modul de /i#$, 'm%oln$/irile, !.. "e cre le& /ut de& lungul /ie#ii.
9rctic geritric$ im"une delimitre "tologicului de norml dr, r"ortre l norml nu
tre%uie s$ se fc$ lu0nd c "unct de referin#$ normlul dultului ci tre%uie s$ fie cunoscute tote
modific$rile somtice !i "si*ice cre, 'ntre numite limite, sunt considerte c "r#in0nd unei
'm%$tr0niri normle.
. *trne!ea nu este o 8oal 5i nu se tratea&. e cee 'ngri)irile geritrice nu u c sco"
/indecre de @%$tr0ne#e ci cre!tere clit$#ii /ie#ii !i tingere inde"enden#ei 'n stisfcere
ne/oilor.
-nii s"ecili!ti 'n 'ngri)iri de s$n$tte sus#in c$ 'ngri)irile de s$n$tte geritrice tre%uie s$
de/in$ o s"ecilitte distinct$ !i dinmic$. (ngri)irile 'ngri)iri de s$n$tte cordte /0rstnicilor
%orde+$ "ro%lemtic cestei ctegorii de "o"ul#ie glo%l din "ers"ecti/e2
− socio&demogrfice,
−
%io&medicle,
− socio&economice
− etico&morle.
Sco"ul "rinci"l l cestor 'ngri)iri este 'm%$tr0nire clitti/$ ir o%iecti/ele definite "entru &l
tinge sunt2
− men#inere s$n$t$#ii,
− men#inere utonomiei,
− e/itre institu#ionli+$rii,
− men#inere clit$#ii /ie#ii,
− re/lori+re %$tr0ne#ii,

65
 − recti/re solidrit$#ii fmilile.

II. ASISTENTUL MEDICAL ,ERIATRU

Este $reu s 6n$ri7e5ti un 8trn pentru c lipse5te eperien!a proprie a (rstei
6naintateJ.
Asistentul medicl cre cord$ 'ngri)iri "ersonelor /0rstnice tre%uie s$ 'nde"linesc$ numite
condi#ii cum r fi2
− S$ fie moti/t, s$&!i construisc$ o o"inie "ro"rie f#$ de %$tr0ni !i s$ do"te o "o+i#ie
f/or%il$.
− S$ nu fc$ discrimin$ri "e considerente de /0rst$ !i s$&i corde 'ntreg s
−
consider#ie.
S$ el%ore+e 'ngri)iri "ersonli+te.
− S$ /eg*e+e l men#inere st$rii de s$n$tte  "o"ul#iei /0rstnice.
− S$ cunosc$ "ro%lemtic 'm%$tr0nirii cu tote dimensiunile sle2 %iofi+iologic$,
"si*ologic$ !i socil$ c0t !i felul cum sunt influien#te ceste de o serie de fctori.
− S$ cunosc$ !i s$ "lice "rinci"lele o%iecti/e le rel#iei de )utor2
 cre!tere stimei de sine !i  sentimentului de sigurn#$,
 diminure l m4imum "osi%il  n4iet$#ii,
 sus#inere 'n &l fce s$ tr$isc$ o e4"erien#$ "o+iti/$ !i "lin$ de stisfc#ii,
 sus#inere 'n &!i melior c"citte de comunicre,
 oferire oc+iei de  se 'm"lini "e "ln "ersonl,
 men#inere unui mediu e4tern stimulnt.
− S$ i%$ o /i+iune relist$ su"r 'm%$tr0nirii !i titudini "o+iti/e de res"ect, 'ncredere !i
reci"rocitte.
− S$ i%$ o "reg$tire "oli/lent$.

−
C titudini negti/e lesocil
Automorfismul "ersonei cre cord$ unicit$#ii
6nerecuno!tere 'ngri)iri /0rstnicilor se "ot men#ion2
fiec$rei "ersone /0rstnice7.
− ereci"rocitte.
− u"licitte
− es"otismul
− iscriminre
− =erontofo%i
− Atitudine de infntili+re
Aceste titudini negti/e "ot lter stre de s$n$tte !i, de cee, "ersonlul cre cord$
'ngri)iri 'ngri)iri de s$n$tte geritrice su gerontologice tre%uie s$ fie selectt cu deose%it$ ten#ie.
III. +N,RI-IRILE DE S#N#TATE ,ERIATRICE +N COMUNITATE
(ngri)irile "ersonelor /0rstnice se cord$2
− l domiciliul cestor
− 'n institu#ii s"ecili+te 6s"itle, c$mine de %$tr0ni, +ile, !..7.
(ngri)irile l domiciliu sunt considerte, din ce 'n ce mi mult, c fiind cele mi dec/te !i sunt
'n mre scensiune 'n cdrul "oliticilor de s$n$tte. Se re 'n /edere men#inere l domiciliu 
"ersonei c*ir dc$ cest este %oln/$ su de"endent$.
III.1. (=RIIRILE LA OMICILI-
III.1.1. 3ctorii cre influien#e+$ deci+i de men#inere l domiciliu
− Stre "cientului, res"ecti/ %ol de cre sufer$ !i gr/itte cestei.
− Tolern# fmiliei !i grdul de coo"erre l cestei.
− E4isten# !i eficien# ser/iciilor de 'ngri)iri l domiciliu.
III.1.1.. Stre "cientului

66
 Acest se "reci+$ de c$tre medic cre decide, cu cordul "cientului, locul unde / fi trtt.
Asistentul medicl / fce o "reciere  st$rii de s$n$tte !i  "osi%ilit$#ii sle rele de 
im"lement "lnul de 'ngri)ire !i / conlucr cu medicul l lure deci+iei.
III.1.1.%. Tolern# fmiliei !i grdul de coo"erre
(n geritrie, c !i 'n "editrie, dilogul se "ort$ 'n mre m$sur$ cu fmili cre tre%uie stfel
%ordt$ !i educt$ 'nc0t s$ reli+e+e un climt de /i#$ fmilil$ norml$ duc0nd l reu!it
c#iunilor de 'ngri)ire. Se fce o "reciere  situ#iei fmilile  /0rstnicului2
1. c$ re fmilie2
− Ce fel de fmilie nturl$ su de su%stitu#ie 6"rieteni, /ecini7.
− Cre sunt r"orturile cu fmili.
− Cre este climtul din fmilie.
−
Ce "o+i#ie ocu"$ 'n fmilie.
− 3mili este 'nc*egt$ !i re func#iile "$strte su "re+int$ cren#e morle !i de
solidritte.
− E4ist$ sus"iciuni de %u+uri contr /0rstnicului.
− Cre este situ#i mteril$  fmiliei.
− Cre este ni/elul de cuno!tin#e !i de de"rinderi igienico&snitre.
− Mediul ur%n su rurl.
− Cre este ni/elul de de"enden#$ l /0rstnicului.
− Cre este grdul de coo"erre l fmiliei "entru  'n#elege,  cce"t !i  "lic
trtmentul !i 'ngri)irile recomndte.
. c$ nu re fmilie2
− Este %ndont !i tr$ie!te singur su se i+ole+$ /oluntr.
− Este celi%tr, di/or#t su este /$du/.
− Cre este situ#i s mteril$.
− Cre este ni/elul s$u de cuno!tin#e.
− Este 'nc$ 'n cti/itte !i 'n ce m$sur$ cest de"$!e!te c"citte s de efort.
−

−
;i&
Cre"$strt c"citte
este ni/elul s$u de de utoser/ire.
de"enden#$.
− Cre este grdul s$u de coo"erre "entru  'n#elege,  cce"t !i  "lic trtmentul
!i 'ngri)irile necesre.
− Cre este grdul de risc "entru "osi%ile %u+uri contr s.
III.1.1.c. E4isten# !i eficien# ser/iciilor de 'ngri)iri l domiciliu.
(n generl, m)oritte "ersonelor /0rstnice 6FB & FD7, '!i mnifest$ dorin# de  fi 'ngri)i#i
l domiciliu. 9entru c s$ se "ot$ r$s"und$ cestei dorin#e este necesr s$ fie orgni+te ser/icii
de s$n$tte comunitre cre s$ sigure o lrg$ gm$ de 'ngri)iri, inclusi/ 'ngri)iri de recu"erre
func#ionl$  celor cu *ndic"uri !i 'ngri)iri "liti/e  celor fl#i 'n f+$ terminl$.
Acest$ orientre  'ngri)irilor s"re comunitte  f$cut "osi%il$ men#inere /0rstnicului 'n
mediul s$u nturl de /i#$ !i reducere c*eltuielilor l ni/elul institu#iilor cu "turi. (n tim" s&u
e4tins inclu+0nd !i lte ctegorii2 %oln/i cronici, %oln/i "si*ici, %oln/i cu diferite *ndic"uri, !..
Astfel c$  "$rut c necesr$ de+/oltre !i formre cores"un+$tore  celor cre cord$
'ngri)iri l domiciliu.
Ini#il, "rimul ti" de 'ngri)iri  fost )utorul & men)er, "oi s& de+/oltt )utorul & infirmier !i
)utorul & 'ngri)iri de s$n$tte s"ecific. Ec*i" de 'ngri)iri l domiciliu este formt$ din2
. 9rofesioni!tii de s$n$tte2
− medicul
− re#eu forml$ com"us$ din2
 )utorul & men)er,
 )utorul & infirmier,
 sistent medicl$,
 Qinetoter"eutul
 sistent socil$.

67
 Asistentul medicl !i sistent socil$ sunt considerte orgni+tore de ser/icii de 'ngri)ire
6e/lue+$ ne/oile7
e"rofesioni!tii2
− re#eu informl$ com"us$ din2
 mem%rii de fmilie 6nturl$ su de su%stitu#ie7,
 %ene/olii su /oluntrii,
 %iseric,
 gru"urile sociti/e 6O=&urile,
 lte soci#ii non&"rofit7.
III.1.. Orgni+re ser/iciilor de 'ngri)iri geritrice l domiciliu
(n occident, finn#re cestor ser/icii re surse multi"le2
−

−
comunitte !i institu#iile socile, !i lte gru"uri sociti/e non&"rofit,
orgni+#iile non&gu/ernmentle
− %iseric,
− csele de sigur$ri socile de s$n$tte,
− "erson /0rstnic$ "rin sistemul co&"lt$ dc$ re un /enit "ro"riu,
− fmili "ersonei /0rstnice dc$ cest e4ist$ !i este %ord%il$.
III.1.:. A/nt)ele 'ngri)irilor geritrice l domiciliu
9rin orgni+re ser/iciilor de 'ngri)iri l domiciliu, 'n structur ser/iciilor de s$n$tte se "roduc
o serie de mut#ii2
− o "rte din ceste se de+/olt$,
− ltele r$m0n l cel!i ni/el,
− ltele se reduc.
A/nt)ele 'ngri)irilor l domiciliu sunt de necontestt !i u efecte "o+iti/e t0t su"r st$rii de
s$n$tte  "ersonelor cre %enefici+$ de ceste 'ngri)iri c0t !i su"r furni+orilor !i institu#iilor
im"licte !i nume2
− Asigur$ 'm"linire dorin#ei "ersonelor /0rstnice de  fi 'ngri)it 'ntr&un mediu cre&i este
−
fmilir.
Consolide+$ rel#iile fmilile !i solidritte cu /0rstnicul.
− O"timi+e+$ func#ionlitte sisten#ei din institu#iile geritrice "rin deg)re "turilor
!i  fondurilor.
− (ngri)irile l domiciliu u un "re# de cost de B de ori mi mic dec0t cele din institu#iile cu
"turi. 9rin trnsferul 'ngri)irilor s"re comunitte2
 se reduce num$rul s"itlelor,
 scde num$rul +ilelor de s"itli+re,
 cre!te num$rul s"itli+$rilor lternti/e,
 sisten# medicl$ de/ine sisten#$ medico&socil$ !i 'ngri)iri 'ngri)iri de s$n$tte cre
sunt mi d"tte ne/oilor "cien#ilor /0rstnici.
− Ofer$ locuri de munc$.
− etermin$ "ri#i !i de+/oltre unor metode noi de  'm%un$t$#i /i# /0rstnicilor !i
de  reli+ de+idertul de @'m%$tr0nire clitti/$.
III.. CETRELE E I
3unc#ione+$ "e "rinci"iul cre!elor "entru co"ii res"ecti/, "erson /0rstnic$ este dus$
dimine#
"entru  sedesim#i
c$tre unul
%ine dinsociette
"lus mem%rii de fmilie
ltor l cest
"ersone centru unde i se sigur$ tote condi#iile
/0rstnice.
C0nd @"r#in$torul se 'ntorce de l ser/iciu /ine l cest centru !i&l i cs$. Aceste centre
sunt necesre 'n "rimul r0nd "entru "ersonele 'n /0rst$ cre nu "ot fi l$ste singure cs$ din
cu+ riscului de  "ro/oc ccidente csnice in/oluntre su lte e/enimente ne"l$cute.
III.:. MASA CALA LA OMICILI-
Se "ote sigur "rin ser/ire unei mese clde mi les "ersonelor /0rstnice cre tr$iesc
singure !i u un grd redus de utoser/ire.
Acest se reli+e+$ "rin2
− ! numitele @mese clde "e ro#i

68
 − "rin 'nfiin#re unor cntine 'n imedit "ro"iere  comunit$#ii 'n cre tr$iesc "ersone
/0rstnice.
III.<. RE5EA-A E SOCIALIARE
Reli+e+$ contctul /0rstnicului cu societte !i fcilitre "rtici"$rii cestui l @/i#
cet$#ii.
. Cl#*#!i &e!ia!i"e cre u o im"ortn#$ deose%it$ 'n cre!tere clit$#ii /ie#ii /0rstnicilor "rin
im"licre lor 'n cti/it$#i de gru" c#ion0nd 'n "rimul r0nd su"r celui mi cum"lit du!mn l
%$tr0ne#ii2 singur$tte.
>. Ce!"#!i $e e!a-ie o"#-aţioal% cre u c re+ultt reducere im"ctului "e cre&l re
su"r /0rstnicului retrgere din cti/itte !i men#inere unui ni/el cce"t%il l func#iilor sle
fi+ice !i "si*ice c0t !i  contctului cu societte.
dtorit$
Se resc*im%$rilor
'n /ederede
!i ordin
reducere
%io&"si*o&socile
sentimentului
cede
sur/in
inutilitte
'n cest$
"e cre&l
et"$re
 /ie#ii
"erson
sle. /0rstnic$

. NGRIJIRILE PALIATI1E
I. CONSIDERA2II ,ENERALE
Acest ti" de 'ngri)iri sunt de dt$ mi recent$. Ele sunt re+ultnte le medicinii "liti/e cre
@nu /indec$ ci meliore+$.
Ca de%ini!ie0 medicina paliati( repre&int compleul de msuri ce se 6ntreprind pentru
ameliorarea su%erin!elor 8olna(ilor incura8ili a%la!i 6n ultima %a& a (ie!ii.
Medicin "liti/$ "resu"une o sc*im%re de cti/it$#i !i de titudini din "rte societ$#ii !i 
celor cre 'ngri)esc f#$ de suferin#ele muri%un+ilor. Aceste u c "unct de "lecre o %ordre
nou$  suferin#elor !i ne/oilor "eriodei de sf0r!it  /ie#ii 'ncerc0nd s$ rede un ec*ili%ru fiin#ei
umne c*ir !i 'n cest$ f+$.
Medicin "liti/$ este deose%it de com"le4$ deorece re o%ligti/itte de  co"eri tote
ne/oile "eriodei finle. (ngri)irile "liti/e tre%uiesc "ri/ite c "rte integrnt$  unor
res"ons%ilit$#i medicle !i de 'ngri)ire.
(n nul
mi!c$ri 1><B, CicelN
 'ngri)irilor Sunders
"liti/e reu!ind s$dinim"un$
-, cre
noulconce"t
studit cre,
ini#il'nmedicin, s& dedict
+ilele nostre, cestei
este integrt 'n
conce"tele OMS. Meritele domnei CicelN Sunders sunt cele de  fi r$s"uns @  l
'ntre%re @Se mi "ote fce ce/ "entru o "erson$ cre nu re !nse de /indecre U
Conce"tul  "$truns cu greutte 'nt0m"in0nd re+isten#$ dtorit$ n4iet$#ii "e cre o mnifest$
omenii de  se "ro"i de un muri%und. Acest este determint$ de tem f#$ de "ro"ri lor
morte. Ini#il s&u de+/oltt soci#iile non&gu/ernmentle "entru c mi t0r+iu s$ "$trund$ !i 'n
structurile de sisten#$ medicl$ "ro"riu&+is$.
9rimul s"itl "entru muri%un+i, res"ecti/ "entru femeile cu cncer,  fost Sn Cristo"*er din
-. Mul#i din cei "reocu"#i de cest conce"t de 'ngri)iri nu "reci+$ s"itlele ci consider$ c$
lternti/ de 'ngri)iri l domiciliu este solu#i o"tim$. Rolul de necontestt l s"itlelor este cel
c$ u trs ten#i su"r "ro%lemei sist$rii muri%un+ilor.
+n$ri7irile paliati(e reali&ea& umani&area mor!iiJ.
Ele se %+e+$ "e o %ordre glo%l$  muri%undului !i com"ot$ trei elemente cre se im"lic$
str0ns2 controlul durerii, 'ngri)irile de s$n$tte!i com"nimentul rel#ionl.
Cu+ele determinnte le construirii cestui conce"t de 'ngri)iri "liti/e u fost2
− (m%$tr0nire "o"ul#iei, 6cre!tere num$rului de "ersone /0rstnice7, cre  dus
−
im"licit l cre!tere
Cre!tere mortlit$#ii.
num$rului de %oln/i de cncer.
− Cre!tere lrmnt$  num$rului de %oln/i SIA.
II. FILO3OFIA +N,RI-IRILOR PALIATI"E
. Re"oi$e!a!ea mo!ţii
3ilo+ofi 'ngri)irilor "liti/e  /ut c "unct de "ornire reconsiderre mor#ii !i c moti/#ie
urm$torele constt$ri2
− Societte  institu#ionli+t morte. (n "re+ent ?B dintre decese se "roduc 'n
s"itle. Imgine mor#ii este "erce"ut$ c morte unei "ersone se"rt$ de cei "ro"i#i,
i+olt$ 'ntr&un slon de ter"ie intensi/$ cu msc de o4igen !i 'ncon)urt de "rtur$.

69
 − Societte elimin$ imgine mor#ii. 9rin cest$ tendin#$  societ$#ii ctule2
se limente+$ o conduit$ nefiresc$ f#$ de muri%und,
 ne com"ort$m c !i cum m tr$i l infinit.
− Tre%uie s$ ne sum$m @lege /iului2 tot cee ce este /iu re !i un sf0r!it.
>. Ai#$iile faţ% $e *oal%4 *%!5eţe +i moa!e 7a# "3im*a $ao!i% m#aţiilo!
$emo&!afi"e4 o"iale +i "#l#!ale.
Acest  determint dou$ demersuri situte l "oli o"u!i2
− %ndonul muri%undului 'n s"itl cre este similr cu @eutnsi "si/$8
− 'n/er!unre ter"eutic$ cre 'nsemn$ @ fce totul "0n$ 'n ultim cli"$ !i cre
scunde, de f"t, sentimentul nostru de ne"utin#$ 'n f# mor#ii.
?. !e a*a$o +i ,e!+#a!ea e!a-e#i"% $eme!#l -aliai, a-a!e "a " el mai #ma
$eme!.
Societte  %nli+t morte consider0nd&o @un ccident !i nu o com"onent$ e4isten#il$
ineluct%il$. (n trecut, morte /e lte dimensiuni !i er considert$ un sf0r!it firesc !i nturl ir
@mortul er l 'ntregului st. Acest$ titudine se mi "$stre+$ 'nc$ 'n mediul rurl.
(n mediul ur%n, fmiliile @scot morte din cs$ ignor0nd&o !i mut0nd&o 'ntr&un s"itl su c$min
s"itl. (n c+ul %$tr0nilor, ei '!i cce"t$ cu resemnre sf0r!itul. r se tem c$ /or fi %ndon#i !i
c$ @/or muri singuri.
+n$ri7irile paliati(e 65i asum moartea 5i nu o nea$ 5i o%er o calitate (ie!ii pn 6n
ultima clip.
3ilo+ofi 'ngri)irilor "liti/e im"lic$ D "rinci"ii !i nume2
− A cce"t c$ morte este un fenomen nturl, norml !i ineluct%il.
− A melior sim"tomele cre "ertur%$ stdiul finl este unul din sco"urile "rinci"le le
trtmentului "liti/.
− A se #ine cont de f"tul c$ unitte de 'ngri)ire este com"us$ din muri%und 
"ersonele "ro"ite.
− A se sus#ine fmili "e "eriod doliului.
−

mem%riAde
"lic 'ngri)irile
fmilie "liti/e
!i e/entul de c$tre o ec*i"$ multidisci"linr$ com"us$ din "rofesioni!ti,
%ene/oli.
III. MOARTEA
(n "re+ent nu e4ist$ o defini#ie unnim cce"tt$  mor#ii !i st se dtore+$ !i f"tului c$,
"rin intermediul "rtelor ultrsofisticte, se reu!e!te men#inere 'n /i#$  "cien#ilor 'n mod
rtificil 6@/i#$ /egetti/$7 "e lungi "eriode de tim".
Ce mi cce"tt$ defini#ie consider$ c$2
Moartea este starea unui or$anism dup ce (ia!a a 6ncetat0 %ie 6n or$anele (itale
'moartea clinic)0 %ie 6n totalitatea celulelor sale 'moartea 8iolo$ic)J.
Se consider$ c$ "rocesul mor#ii este, 'n cel!i tim", !i un "roces de /i#$ intens$. 3ilo+oful
Wuint consider$ c$2 @5oate este bine să ne amintim că pacientul care moare trăieşte deasemenea
c%iar dacă are sau nu posibil itatea de a trăi la intensitate iar acest mod de a muri trăind are
implicaţii asupra celor din jur!.
Au fost descrise c0te/ ti"re de  muri tr$ind2
7 E4cer%$ri le sim"tomelor urmte de remisiuni2

%7 Stre este st#ionr$ du"$ cre urme+$ o mic$ c$dere, de/ine ir$!i st#ionr$ !i
ir$!i urme+$ o c$dere de fiecre dt$ cu mici deterior$ri le st$rii ini#ile2

7$
c7 Cur% este %rusc descendent$ !i func#iile /itle decd 'ntr&un tim" forte scurt2

d7 Cur% este forte lin descendent$, stre %oln/ului se deteriore+$ tre"tt2

I". DREPTURILE PERSOANELOR MURI*UNDE

-n din Crt re"turilor Muri%un+ilor el%ort$ de societ$#ile occidentle sti"ule+$ c$
muri%undul re urm$torele dre"turi2
7 re"tul de  fi trtt c o "erson$ 'n /i#$ "0n$ l sf0r!it.
%7 re"tul de &!i "$str s"ern# 6'n m0ntuire, 'ntr&o /i#$ /iitore7.
c7 re"tul de  fi 'ngri)it de "ersone c"%ile s$&i 'ntre#in$ s"ern#.
d7 re"tul de &!i e4"rim sentimentele !i emo#iile legte de morte.
e7 re"tul de  "rtici" l deci+ii.
f7 re"tul de  %enefici de 'ngri)iri c*ir dc$ /indecre nu mi este "osi%il$.
g7 re"tul de  nu muri singur.
*7 re"tul de  nu suferi.
i7 re"tul de  "rimi r$s"unsuri sincere l 'ntr%$ri.
)7 re"tul de  nu fi min#it.
Q7 re"tul de  muri 'n demnitte !i "ce.
l7 re"tul de &!i men#ine !i &!i e4"rim conce"#iile !i credin#ele s"iritule su religiose
f$r$  fi )udect, inde"endent de conce"#iile ltor.
m7 re"tul de  fi 'ngri)it de "ersone "te s$&i 'n#eleg$ ne/oile !i s$ i%$ stisfc#ie c$ l&
u )utt s$ tr/erse+e cest$ ultim$ et"$  /ie#ii.
n7 re"tul c snctitte omului s$ fie res"ectt$
". FORMAREA +N +N,RI-IRILE PALIATI"E
(n tote s"ecilit$#ile, formre este su%ordont$ ideii de /indecre.
O medicin care se 6ncrncenea& s (indece cu orice pre! de(ine o medicin a$resi(.
(ngri)irile "liti/e u constituit o @re/olu#ie morl$ 'n medicin$ inclu+0nd 'n conce"tul de
trtment !i com"niment rel#ionl. (n urm$ cu c0#i/ ni, sus#in$torii "rcticii medicinii
"liti/e eru consider#i sus#in$tori i e!ecului medicl.
3ctorii cre influien#e+$ titudine f#$ de morte sunt2
 filo+ofi "ro"rie,
 sentimentele !i tr$irile celor din )ur,
 e4"erien# nterior$.

"I.7ATITUDINI +Nmor#ii
Acce"tre FA2AcMOR2II
"e un "roces o%ligtoriu cre nu "ote fi ocolit fiind o et"$  /ie#ii.
%7 Sfidre mor#ii de c$tre indi/i+i cre se cred nemuritori !i cre consider$ c$ cest e/eniment
nu&i "ote tinge.
c7 Res"ingere mor#ii mi les de c$tre cei din mediile medicle cre consider$ morte c "e
un intrus.
VI.1. Rec#iile sistentului medicl 'n f# mor#ii
Conce"#i conform c$rei muri%undul "ote fi )utt "ot influien# cce"tre de c$tre
sistent medicl$  situ#iei. Rec#iile ei de  nu se im"lic sunt rec#ii de uto"$rre. Aceste
"ot fi2

71
 7 Sentimentul de "ede"s$ "entru c$ tre%uie s$ 'ngri)esc$ un muri%und se mnifest$ "rin
mici 'nt0r+ieri l mne/rele de 'ngri)ire.
%7 Iritre "entru f"tul c$ more 'n tim"ul sc*im%ului ei se mnifest$ "rintr&un sentiment de
/ino/$#ie "ro"rie "entru f"tul c$ trtmentul nu re efect.
c7 E/itre discu#iei des"re morte cu clientul direct im"lict se mnifest$ "rin e/itre
discu#iei, "rin furni+re de flse sigur$ri, "rin sedre e4cesi/$.
d7 c$ /om cce" t !i /om 'n#elege mi %ine ceste fenomene /om reu !i s$ renun#$m l
ceste mecnisme de "$rre. Acest$ metod$ se nume!te @c$lire "rin 'n#elegere.
Cura7ul nu 6nseamn lipsa %ricii ci 6nseamn putin!a de a ac!iona 6n pre&en!a %riciiJ
VI.. Rec#iile muri%un+ilor 'n f# mor#ii
9entru muri%un+ii integr#i 'n fmilie cest "roces de con!tienti+re  mor#ii im"lic$ o serie de
f+e 6=lssers X Struss72
7 I&o!aţa: Muri%undul nu este informt de gr/itte st$rii sle !i nici nu  flt f"tul c$
%ol s este incur%il$.
%7 Ne"!e$e!ea: Muri%undul '!i d$ sem tre"tt c$ / muri dr nu comunic$ cest lucru
celor din )ur "etru c$ cei din )ur consider$ c$ el nu cuno!te relitte.
c7 Mi"i#a 6disimulre reci"roc$72 Muri%undul !tie c$ / muri !i ceill#i !tiu c$ !tie c$ /
muri !i to#i se "refc c$ totul este O.
d7 De"3i$e!ea ( con!tienti+re cinstit$ !i reci"roc$72 To#i !tiu ce se / 'nt0m"l, nu mi
e4ist$ %riere, muri%undul c0!tig$ 'ncredere, "utere, o imgine des"re sine mi %un$ !i este
"reg$tit s$ mor$ 'n demnitte.
VI.:. Et"ele de d"tre l morte
Mul#i utori u descris mecnismele !i et"ele d"t$rii l %ol$, "ierderi gr/e su morte.
Aceste et"e sunt "rogresi/e !i succesi/e, nu sunt stricte, se "ot re"et, "ot li"si su "ot diferi 'n
grd de mnifestre, fiind influien#te de filo+ofi "ersonl$ des"re morte.
VI.:.1. Et"ele d"t$rii l %ol$ cronic$ 6CrteY1>D7
. negre,
>. con!tienti+re 6furie7,
?. reorgni+re,
@. identificre.
VI.:.. Et"ele d"t$rii l "ierderi gr/e 6oKlNY1>B
1. de"resie,
. det!re,
:. reorgni+re,
VI.:.:. Et"ele d"t$rii l "ierderi !i morte 6EngelY1><7
1. !oc 6negre7,
. con!tienti+re,
:. reorgni+re.
VI.:.<. Et"ele d"t$rii l morte 6u%ler RossY1>>7
1. negre2 @ >u este vorba de mine R!
. furie2 @ $e ce eu !
:. negociere 6t0rguil$72 @ Iine, eu dar nu acum R!
<. de"resie2 @ 2unt foarte trist şi nu vreau să văd pe nimeni R!
D. cce"tre2
VI.:.D. Et"ele @ 2unt
d"t$rii pregătit
l morte pentru a trece
 /0rstnicilor 6=.dincolo R!
o*lreiserY1>?D7
1. negre2 nu acceptă situaţia, 'societatea încurajează acest comportament ascunzând
diagnosticul sau eventualitatea morţii
. "rotest2 respinge această situaţie
:. triste#e2 se retrage până la pierderea totală a contactului cu realitatea
<. tem$2 este legată de abandon, manifestată prin angoasă sau reacţii agresive
D. negociere2 încearcă să obţină o amânare8
. cce"tre "rogresi/$2 nu reprezintă o resemnare, nu mai e3istă frică şi nelinişte8
F. re)ustre re#elei socile2 implică crearea unor noi legături pentru a găsi resurse
pozitive de energie8
72
 ?. iertre2 se desparte de persoane apropiate iertând şi cerând iertare, părăseşte viaţa
cu sentimentul că şi"a împlinit menirea sa pe 5ământ.
"II. ATITUDINEA PERSONALULUI DE +N,RI-IRE
u%ler Ross sugere+$2
 2ă nu se ascundă diagnosticul R!
 Cu cât diagnosticul real este cunoscut mai precoce, cu atât este mai mare acceptarea!.
 -ajoritatea muribunzilor vor să li se spună diagnosticul cu două condiţiiJ să li se întreţină
speranţa şi să nu fie abandonaţi!.
Acest$ titudine "ote duce %eneficii "entru muri%und2
 se simte mi %un dc$ nu e4ist$ sus"iciune,
 de multe ori !tie relitte !i "rin flsele sigur$ri risc$m s$ de/enim ridicoli,
 "ot cce"t mi u!or dc$ 'i fcem s$ 'n#eleg$ %ol,
 u tim" "entru &!i "une ordine 'n cee ce r$m0ne du"$ ei !i de  lu numite deci+ii.
VII.1. Te*nici "entru fcilitre comunic$rii des"re morte
Aceste te*nici se constituie 'n c0te/ "rinci"ii2
 S"ri)in$&l f$r$  fi in/+i/ 
 Ofer$&i gri)$ f$r$ curio+itte 
 Ofer$&i control !i identific$&i "utere de utocontrol 
 3ii "re+ent, nu te retrge nici fi+ic nici emo#ionl 
 3ii tent l tote mnifest$rile sle /er%le su non/er%le 
 3olose!te cele!i e4"resii des"re morte d0ndu&i im"resi c$ te identifici cu el 
 Redu&i tem !i gri) 
C*rles MNo, doctor. 'n 'ngri)iri de s$n$tte, referindu&se l ne/oile fundmentle le
muri%undului s"une2
Sper s mor repede dar0 dac (a dura0 sper s am pe cine(a ln$ mine care s?mi !in
mnaJ.
VII.. e/oile muri%undului
9ornind de l "irmid lui MsloK, se "ot descrie ne/oile muri%undului c "e tre"tele unei
sc$ri. 64igura F7
(n m$sur 'n cre reu!im s$&l )ut$m "e muri%und s$ @urce c0t mi sus "e ceste tre"te,
stdiul de d"tre l morte / fi mi 'nlt !i suferin# s mi mic$.

. Ne ,oi $e m-li i!e:

'n#elegere semnific#iei
mor#ii, cce"tre !i trecere
cestei et"e, ine/it%ile.

@. Ne,oi $e !e-e" :
"$strre demnit$# ii 'n ciud
sl$%iciunii, "$strre utonomiei,  se
sim#i norml !i umn "0n$ l sf0r!it,
"$strre identit$#ii.

?. N e,oi $e afe" ţi#e:

 iu%i !i  fi iu%it,  /or%i,  fi scultt !i 'n#eles, 
muri 'n "re+en# cui/ "ro"it.

>. N e,oi $ e e"#!ia e:

 sim#i c$ i se s"une de/$rul2  se sim#i 'n sigurn#$, &
!i "ute e4"rim temerile,  /e 'ncredere 'n cei cre&l
'ngri)esc.

. Ne,oi fi/iolo &i"e $e *a/%:

&!i "$str energi,  fi ferit de suferin#$ !i "ro%leme,

Fi$ura = ? Piramida ne(oilor muri8undului

73
VII.:. Et"ele "rocesului de 'ngri)iri "liti/e
. A-!e"ie!ea
.a. Culegere dtelor2 Asistentul medicl / 'ncerc s$ e/lue+e 'n ce et"$ de d"tre se
fl$ clientul 6"cientul7.
.*. A"reciere dtelor
.?. St%ilire ne/oii2 Se / st%ili "e %+ celor dou$ modele conce"tule "re+entte mi sus.
.@. Identificre "ro%lemei 6"oten#il$ su rel$7
.. 3ormulre dignosticului de 'ngri)iri de s$n$tte. 9rinci"lul dignostic de 'ngri)iri de
s$n$tte este2 doliu ctul su "oten#il. Alte dignostice2 lterre imginii de sine, n4iette,
sentiment de ne"utin#$, i+olre socil$, d"tre ineficce, deficit de 'ngri)iri !i igien$ "ersonl$,
lterre comunic$rii /er%le, lterre  "rocesului g0ndirii, etc.
>. Plaifi"a!ea:
>.a. St%ilire re+ulttului dorit.
S"o-#l: este ! cum s& men#iont nterior @umni+re mor#ii8
O*ie"i,ele 'ngri)irilor "liti/e sunt2
 controlul durerii !i  sim"tomelor8
 "$rre demnit$#ii grnt0nd un grd de utonomiec0t mi mre "osi%il8
 o"timi+re rel#iei dintre "cient !i ntur)ul "ro"it8
 comunicre 6 scult !i  se fce scultt78
 sus#inere "ersonelor "ro"ite 'n  su"ort doliul.
>.*. St%ilire inter/en#iilor2
 controlul durerii,
 com%tere sim"tomelor,
 com"nimentul rel#ionl.
9e "rcurs2
>.". iscutre "ro%lemei cu "erson, gru"ul de "ersone im"licte.
>.$. Comunicre 'n cdrul ec*i"ei.
?. Im-lemea!ea: 9unerere"re+int$
?.a. Co!ol#l $#!e!ii: 'n "rctic$o "rioritte
inter/en#iilor "lnificte."liti/. Se 'nce"e cu ntlgice
 demersului
u!ore !i se )unge l morfin$ 6in)ect%il$ su orl$7 du"$ indic#iile medicului. Trtmente
d)u/nte2 electroter"i, fi+ioter"i, te*nicile de rel4re. J /ngrijirile de sănătate încărcate de
valoare emoţională pot diminua durerea=.
?.*. Com*ae!ea im-omelo!: este constituit$ de "licre trtmentului sim"tomtic. Cele
mi frec/ente sim"tome sunt2 consti"#i, gre#urile !i /$rs$turile, nore4i, sete, steni,
dis"nee, suferin#ele "ielii 6escrele7, st$rile confu+ionle, n4iette, insomni, gur
nefunc#ionl$.
?.". A"om-aiame#l !elaţioal: este o e4"resie  solidrit$#ii !i concomitent o res"ingere 
%ndonului.
@. E,al#a!ea: Anli+re re+ulttelor o%#inute.
@.a. c$ u "$rut noi dte 'n e/olu#i clientului.
@.*. E/entul, re)ustre o%iecti/elor !i inter/en#iilor.
(n loc de conclu+ie2
(n ntur)ul unui muri%und este mi util$ 'ntre%re2 =Ce voia să"mi spună când mă privea aşa
trist = dec0t2 =Ce valoare au transaminazele !:?

I. ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ N ROMNIA

I. LE,E nr. <K din  mai =0 pri(ind re%orma 6n domeniul snt!ii
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT N: MONITORUL O'ICIAL !. ?> $i > mai >HH=
TITLUL 1 Aiea me$i"al% "om#ia!a
H7 $r. Constantin Iogdan, )**G
74
 CA9. I
is"o+i#ii generle
ART. 1
617 is"o+i#iile "re+entului titlu reglemente+$ ser/iciile !i cti/it$#ile din domeniul sisten#ei
medicle comunitre.
67 Asistent medicl$ comunitr cu"rinde nsm%lul de cti/it$#i !i ser/icii de s$n$tte
orgni+te l ni/elul comunit$#ii "entru solu#ionre "ro%lemelor medico&socile le indi/idului, 'n
/edere men#inerii cestui 'n "ro"riul mediu de /it !i cre se cord 'n sistem integrt cu
ser/iciile socile.
ART. 1F
617 Asistent medicl$ comunitr "resu"une un nsm%lu integrt de "rogrme !i ser/icii de
s$n$tte centrte "e ne/oile indi/idule le omului sntos !i %oln/, cordte 'n sistem integrt
cu 67
ser/iciile socile.
9rogrmele !i ser/iciile de sistent medicl$ comunitr se reli+e+$ 'n concordnt cu
"oliticile !i strtegiile Ministerului S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerului Muncii, Solidrit$#ii Socile !i
3miliei, Autorit$#ii #ionle "entru 9ersonele cu Hndic", Agen#iei #ionle "entru 9rotec#i
3miliei, le ltor institu#ii le utorit$#ii locle cu res"ons%ilit$#i 'n domeniu, "recum !i cu cele le
utorit$#ilor locle.
CA9. II
Orgni+re !i func#ionre sisten#ei medicle comunitre
ART. 1?
617 9entru coordonre "rogrmelor n#ionle de sistent medicl$ comunitr se 'nfiin#e+$
Comisi Interde"rtmentl "entru Asistent Medicl$ Comunitr flt$ 'n su%ordine "rimului&
ministru, denumit 'n continure Comisi.
67 Comisi se constituie dintr&un "re!edinte !i un num$r im"r de mem%ri, re"re+entn#i i
Ministerului S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerului Muncii, Solidrit$#ii Socile !i 3miliei, Autorit$#ii
#ionle "entru 9ersonele cu Hndic", Agen#iei #ionle "entru 9rotec#i 3miliei,
Ministerului Administr#iei !i Internelor, "recum !i i orgni+#iilor su soci#iilor utorit$#ilor
locle.
6:7 Atri%u#iile, regulmentul de orgni+re !i func#ionre, "recum !i com"onent nominl$ 
Comisiei se st%ilesc "rin *ot$r0re  =u/ernului.
ART. 1>
617 Comisi se 'ntrune!te 'n !edin#e ordinre de dou ori "e n !i 'n !edin#e e4trordinre ori de
c0te ori este ne/oie.
67 Comisi "rime!te sinte+ r"ortelor nule "ri/ind "ro%lemele medico&socile de l ni/elul
comunit$#ilor.
ART. 1:B
Comisi re urm$torele tri%u#ii2
7 reli+e+$ Strtegi ntionl 'n domeniul sisten#ei medicle comunitre8
%7 'ntocme!te list de "rioritti cre s r$s"und$ ne/oilor identificte l ni/elul comunit$#ilor8
c7 "ro"une ordontorului de credite necesrul de fonduri "entru desf$!urre cti/it$#ilor din
domeniul sisten#ei medicle comunitre.
ART. 1:1
Comisi isi reli+e+$ tri%u#iile "re/$+ute l rt. 1:B cu su"ortul -nit$#ii de Mngement l
9rogrmelor de Asistent Medicl$ Comunitr.
ART. 1: reli+re "rogrmelor n#ionle de sistent medicl$ comunitr se 'nfiin#e+$
617 9entru
-nitte de Mngement l 9rogrmelor de Asistent Medicl$ Comunitr 6-M9AMC7 'n cdrul
;colii #ionle de S$n$tte 9u%lic !i Mngement Snitr, denumit 'n continure -M9AMC.
67 -M9AMC re dre"t tri%u#ie "rinci"l s"ri)inul te*nic !i metodologic "entru Comisi
Interde"rtmentl "entru Asistent Medicl$ Comunitr.
ART. 1::
9entru reli+re tri%u#iilor, -M9AMC "ote solicit e4"erti+ !i su"ortul te*nic l s"ecili!tilor
din institu#iile flte 'n su%ordine !isu 'n coordonre Ministerului S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerului
Muncii, Solidrit$#ii Socile !i 3miliei, Autorit$#ii #ionle "entru 9rotec#i re"turilor Co"ilului,

75
Ministerului Administr#iei !i Internelor, Ministerului 3inn#elor 9u%lice !i  ltor orgne le
utorit$#ii centrle cu res"ons%ilit$#i 'n domeniu.
ART. 1:<
9rogrmele n#ionle de sistent medicl$ comunitr se derule+$ "rin institu#iile flte 'n
su%ordine !isu 'n coordonre Ministerului S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerului Muncii, Solidrit$#ii
Socile !i 3miliei, Ministerului Administr#iei !i Internelor !i  ministerelor !i institu#iilor cu re#e
snitr$ "ro"rie.
CA9ITOL-L III
eneficirii, o%iecti/ele !i cordre ser/iciilor !i cti/it$#ilor de sistent medicl$ comunitr
ART. 1:D
617 eneficirul ser/iciilor !i cti/it$#ilor de sistent medicl$ comunitr este comunitte
dintr&o
cesteirie geogrfic$
'n mod deose%it definit$, "recum2
ctegoriile )ude#ul, or!ul,
de "ersone comun, stul, du"$ c+, ir 'n cdrul
/ulner%ile.
67 Ctegoriile de "ersone /ulner%ile sunt "ersonele cre se g$sesc 'n urm$torele situ#ii2
7 ni/el economic su% "rgul srciei8
%7 !om)8
c7 ni/el educ#ionl sc$+ut8
d7 diferite di+%ilitti, %oli cronice8
e7 %oli flte 'n f+e terminle, cre necesit trtmente "leti/e8
f7 gr/iditte8
g7 /rst  trei8
*7 /rst su% D ni8
i7 fc "rte din fmilii mono"rentle.
ART. 1:
617 Ser/iciile !i cti/it$#ile de sistent medicl$ comunitr sunt derulte de urm$torele
ctegorii "rofesionle2
7 sistent socil8
%7 sistent medicl comunitr8
c7
d7 meditor snitr8 comunitr de "si*itrie8
sistent medicl
e7 sistent medicl de 'ngri)iri l domiciliu.
67 Ctegoriile "rofesionle "re/$+ute l lin. 617 lit. %7&d7 se 'ncdre+$ cu contrct indi/idul de
munc "e "eriod determint l unit$#ile snitre desemnte, ir c*eltuielile de "ersonl se
su"ort 'n cdrul "rogrmelor n#ionle de s$n$tte.
6:7 Ctegoriile "rofesionle "re/$+ute l lin. 617 col%ore+$ cu utorit$#ile locle !i cu ser/iciile
de sistent medicl$ !i socil$.
6<7 Ctegoriile "rofesionle cre cti/e+$ 'n domeniul sisten#ei medicle comunitre se includ
'n Clsificre Ocu"tiilor din Rom0ni 6C.O.R.7.
ART. 1:F
O%iecti/ele generle le ser/iciilor !i cti/it$#ilor de sistent medicl$ comunitr sunt2
7 im"licre comunit$#ii 'n identificre "ro%lemelor medico&socile le cestei8
%7 definire !i crcteri+re "ro%lemelor medico&socile le comunit$#ii8
c7 de+/oltre "rogrmelor de inter/en#ie, "ri/ind sistent medicl$ comunitr, d"tte
ne/oilor comunit$#ii8
d7 monitori+re !i e/lure ser/iciilor !i cti/it$#ilor de sistent medicl$ comunitr8
e7 sigurre
ART. 1:? eficcittii c#iunilor !i  eficientei utili+$rii resurselor.
O%iecti/ele generle le sisten#ei medicle comunitre sunt2
7 educre comunit$#ii "entru s$n$tte8
%7 "romo/re s$n$t$#ii re"roducerii !i  "lnificrii fmilile8
c7 "romo/re unor titudini !i com"ortmente f/or%ile unui stil de /it sntos8
d7 educ#ie !i c#iuni directionte "entru sigurre unui mediu de /it sntos8
e7 cti/it$#i de "re/enire !i "rofil4ie "rimr, secundr$ !i tertir8
f7 cti/it$#i medicle curti/e, l domiciliu, com"lementre sisten#ei medicle "rimre,
secundre !i tertire8
g7 cti/it$#i de consiliere medicl$ !i socil$8

76
 *7 de+/oltre ser/iciilor de 'ngri)ire medicl$ l domiciliu  gr/idei, nou&nscutului !i mmei, 
%oln/ului cronic,  %oln/ului mintl !i  %trnului8
i7 cti/it$#i de recu"erre medicl$.
CA9. IV
3inn#re
ART. 1:>
3inn#re "rogrmelor de sistent comunitr se reli+e+$ cu fonduri din %ugetul de stt,
%ugetul utorit$#ilor locle, "recum !i din lte surse, inclusi/ din don#ii !i s"onsori+$ri, 'n condi#iile
legii.
CA9. V
is"o+i#ii
ART. 1<B finle
Ministerul S$n$t$#ii 9u%lice / el%or, 'n col%orre cu Ministerul Muncii, Solidrit$#ii Socile !i
3miliei !i Ministerul Administr#iei !i Internelor, norme de "licre  "re+entului titlu, 'n termen de
:B de +ile de l dt intr$rii 'n /igore  cestui.
II. Norme de implementare a asisten!ei medicale comunitare
II.1. ot de 3undmentre
In "ers"ecti/ derrii Romniei l -niune Euro"en, o im"ortnt deose%it o re crestere
ccesului l sistent medicl "entru segmentele de "o"ultie def/ori+t2 "o"ulti din mediul
rurl, din segmentul src, "ersone nesigurte, fmiliile cu multi co"ii, femeile insrcinte, nou&
nscutii, etc.
tele sttistice rt c in Romni, "entru "o"ulti din mediul rurl cre re"re+int mi mult de
)umtte din "o"ulti trii, sistent medicl "rimr este sigurt de mi "utin de <B din
totlul medicilor de fmilie. e semene, este cunoscut f"tul c e4ist un numr de "ro4imti/
:BB de loclitti fr medic, l cre se dug un numr similr de loclitti flte in +one i+olte,
greu ccesi%ile, cre nu dis"un de drumuri de cces si sunt situte l distnte mri de unittile
snitre incdrte cu "ersonl medicl si dotte "entru re+ol/re urgentelor medico&c*irurgicle.
e su%linit este si f"tul c, in loclittile in cre e4ist medic de fmilie, cti/itte cestui 
fost centrt in ultimii ni "e sistent medicl cordt in c%inet numi "ersonelor inscrise "e
list de sigurti si mi "utin "e /i+ite l domiciliu si identificre cti/  "ro%lemelor de sntte
"u%lic.
In cest conte4t, se inregistre+ numerose situtii in cre "cientii, c+uri socile, c si cei cre
nu "ot do/edi clitte de sigurt rmnnd neinscrisi stfel "e listele medicilor de fmilie, nu
%enefici+ de su"r/eg*ere "ermnent  strii de sntte, moti/ "entru cre )ung in sistemul
snitr cu fectiuni cronice in stdii /nste.
Li"s medicului de fmilie su neinscriere "ersonelor "e listele de sigurti genere+ situtii
dificil de controlt, cu re"ercusiuni su"r strii de sntte  "o"ultiei, stfel2
J im"osi%ilitte de  %enefici de "c*etul de ser/icii medicle de %+ cordt sigurtilor
sistemului de sigurri socile de sntte8
J li"s su"r/eg*erii medicle "entru unele ctegorii de "ersone cum r fi2 gr/idele, nou Z
nscutii si sugrii, %oln/ii cronici, contctii "ersonelor cu fectiuni cre u risc endemo&
e"idemic, "ersone in /rst cu  fr "rtintori cu risc crescut de im%oln/ire8
J dificultti in cee ce "ri/este sigurre "rogrmelor de eductie "entru sntte, in
s"ecil in rndul "ersonele cu "ro%leme socile si cu risc ridict de im%oln/ire.
in ceste considerente, "rin intrre in /igore  "c*etului legislti/ "ri/ind reform in sntte,
"rin c"itolul V @Asistent medicl comunitr se "ro"une de+/oltre unei retele de sistent
medicl comunitr, "rin intermediul crei s se im%unttesc ccesul l ser/icii medicle
"entru segmentele "o"ultiei def/ori+te, cu im"ct direct su"r meliorrii strii de sntte,
s se modifice titudine si com"ortmentul cestei ctegorii socile in sensul res"ons%ili+rii
ft de "ro"ri stre de sntte si nu in ultimul rnd sensi%ili+re si crestere im"licrii
comunittii ft de ne/oile "o"ultiei mrginli+te.

77
3t de cele e4"use, "ro"u nem "ro%re "re+entului "roiect de *otrre "entru st%ilire
tri%utiilor, regulmentului de orgni+resi funcionre, "recum si  com"onentei nominle 
Comisiei Interde"rtmentle "entru Asistent Medicl Comunitr.
MIISTR-LSAATATII MIISTR-LM-CII,SOLIARITATII
SOCIALE SI 3AMILIEI
MIISTR-L AMIISTRATIEI SI ITERELOR
II.. 9ROIECT
ORDIN COMUN
al ministrului snt!ii pu8lice0 ministrului muncii0 solidarit!ii sociale 5i %amiliei 5i al
ministrului administra!iei 5i internelor
"entru "ro%re ormelor de "licre  Titlului V "ri/ind sisten# medicl$ comunitr$
(n conformitte cu "re/ederile "c*etului de legi >DBB Titlul V, "re+entul Ordin comun
reglemente+$ cti/itte integrt$ de sisten#$ medicl$ comunitr$ "recum !i  -nit$#ii de
Mngement  9rogrmelor de Asisten#$ Medicl$ Comunitr$, numit$ 'n continure -M9AMC.
A!.. 617 Asisten# medicl$ comunitr$ cu"rinde "rogrme, cti/it$#i !i ser/icii medicle !i
socile integrte dreste "ersonelor din comunitte.
67 Sco"ul sisten#ei medicle comunitre este cel de sigur furni+re de ser/icii integrte,
dec/te, fle4i%ile !i o"time, centrte "e ne/oi %eneficirilor !i cordte 'n mediul 'n cre ce!ti
triesc "rin2 utili+re eficient$  gmei de ser/icii cordte 'n cdrul "c*etului de %+$, "unere
ccentului "e "re/en#ie !i continuitte  ser/iciilor 6m4imi+re ser/iciilor medico&socile ce "ot fi
furni+te l ni/elul comunittii7.
A!. >. 9entru "ersonele eligi%ile "rin lege, sisten# medicl$ comunitr$ integrt$ este definit$
'n "rinci"l "rin cti/it$#i de ti"ul2
7 educ#iei "entru s$n$tte !i "re/enirii 'm%oln$/irilor e/it%ile8
%7 mo%ili+$rii socile "entru s$n$tte, cum r fi "rogrmele de /ccin$ri !i controlele
"rofilctice "recum !i ltele8
c7 'ngri)irilor !i sist$rii l domiciliu8
d7 s"ri)inirii 'n /edere recu"er$rii medicle !i  reinser#iei socile8
e7 'ngri)irilor "leti/e, etc.
A!. ?. 617 esf$!urre cti/it$#ilor de sisten#$ medicl$ comunitr$ integrt$ se fce 'n folosul
comunit$#ii !i cu im"licre utorit$#ilor locle 'n "rtenerit cu Autoritte de S$n$tte 9u%lic$ !i
irec#i ude#en$ de Munc$ !i Solidritte Socil$. Aceste /or el%or 'n "rtenerit cu furni+ori
!i %eneficiri de ser/icii comunitre, o strtegie !i un "ln nul l siste n#ei comunitre "e
loclitte !i "e )ude#.
Strtegiile locle !i )ude#ene de sisten#$ comunitr$ /or fi su"use de+%terii 'n forumuri "u%lice !i
du"$ do"tre, "u%licte "e site&ul institu#iilor res"ecti/e. R"ortele de cti/itte /or fi lnste
"rintr&o conferin#$ de "res$ !i "oi /or fi "lste "e site&urile institu#iilor.
Autoritte de S$n$tte 9u%lic$, irec#i ude#en$ de Munc$ !i Solidritte Socil !i 9refectur
"re+int un r"ort nul comun cre se trimite l -M9AMC.
67 L recomndre Comisiei !i 'n concordn#$ cu list de "riorit$#i, utorit$#ilor locle le "ot fi
locte fonduri se"rte "entru 'nde"linire res"ons%ilittilor de l lin 617.
6:7 Autorit$#ile locle /or folosi ceste fonduri "entru c*i+i#ionre de ser/icii 'n cdrul unor
"roiecte s"ecifice, "ilot !isu de 'ngri)iri l domiciliu, ser/icii furni+te !i de lt "ersonl clifict
dec0t cel "re/$+ut l rt.1:, lin.1 din Titlul V.
A!. @. (n conformitte cu rt. 1: linetul 1, -nitte de Mngement  9rogrmelor de Asisten#$
Medicl$ Comunitr$, numit$ 'n continure -M9AMC, se constituie c de"rtment 'n cdrul
;colii #ionle de Sn$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr, f$r$ "ersonlitte )uridic$.
A!. . -M9AMC s"ri)in$ din "unct de /edere te*nic !i metodologic Comisi Interde"rtmentl$
"entru Asisten# Medicl$ Comunitr$ 6rt.1:, l.7, numit$ 'n continure Comisi.
A!.= ;col #ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr identific orgni+#ii cu
e4"erien#$ !i com"eten#e c*eie 'n furni+re de ser/icii de sisten#$ medicl$ comunitr$ cu cre
'nc*eie "rotocole de col%orre'n /edere constituirii -M9AM9C.
A!. . 617 (n domeniul sisten#ei medicle comunitre -M9AMC re urm$torele tri%u#iuni2

78
7 s$ corde consultn#$ !i sisten#$ te*nic$ 'n domeniul e/lurii ne/oilor, st%ilirii "riorit$#ilor,
modlittilor de finn#re, im"lementre !i monitori+re  "oliticilor de sisten#$ medicl$
comunitr$ integrt$8
%7 s$ el%ore+e, 'n col%orre cu Ministerul S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerul Muncii, Solidrit$#ii
Socile !i 3miliei, Ministerului Administrtiei !i Internelor, Autoritte #ionl$ "entru
9ersonele cu Hndic", Autorit$#ile de S$n$tte 9u%l ic$, irec#i ude#en$ de Munc$ !i
Solidritte Socil$, O=&uri, utorit$#ile "u%lice locle, !i s$ "ro"un$ Comisiei "rogrme
strtegice !i de inter/en#ii "rioritre, l ni/elul n#ionl, )udeten !i locl, 'n /edere reli+$rii
strtegiei n#ionle !i  listei de "riorit$#i 'n domeniul sisten#ei medicle comunitre8 s$ s"ri)ine
orgni+re de de+%teri "u%lice "e mrgine cestei strtegii l diferite ni/eluri "rin cordre

de sisten#$
c7 s$ te*nic$,te*nic$
corde sisten#$ formre8l diferi te ni/eluri "entru e/lure !i monitori+re "rogrmelor !i
inter/en#iilor e4istente 'n domeniu, l cerere Comisiei su  oric$rui dintre ministerele
im"licte, inclusi/ din "unctul de /edere l eficien#ei utili+$rii fondurilor8
d7 s$ fcilite+e el%orre unui cdru "entru colectre !i "relucrre de dte din domeniul
s$n$t$#ii "u%lice, sisten#ei medicle, sisten#ei medico&socile !i  sisten#ei socile 'n
comunitte8
e7 s$ contri%uie l crere unui cdru "entru mon itori+re !i e/lure ser/iciilor !i "rogrmelor
n#ionle !i locle de s$n$tte, cu "redilec#ie  com"onentei lor ce se refer$ l /erig sisten#ei
medicle comunitre8
f7 s$ corde sisten#$ te*nic$ !i formre 'n de+/oltre ser/iciilor integrte de sisten#$ medicl$
comunitr$8 s instrumente+e fcilite+e de+/oltre de g*iduri !i stndrde de "rctic$ 'n
comunitte8
g7 s$ contri%uie l formre "ersonlului cre lucre+$ 'n re#eu de sisten#$ medicl$ comunitr$
integrt$, inclusi/  )onc#iunilor cu re#eu de medicin$ de fmilie, ccesul l medicmente,

ser/icii
*7 s$ m%ultorii,
identifice, s"itlice!ti,
s$ el%ore+e !i etc.
s$ "ro"un$ "rogrme s"ecifice de educ#ie "entru s$n$tte !i
"entru do"tre unui stil de /i#$ s$n$tos l ni/elul diferilor comunit#i8
i7 s$ el%ore+e !i s$ "ro"un$ "rogrme s"ecifice de "re/enire !i "rofil4ie "rimr$, secundr$ !i
ter#ir$ !i de recu"erre medico&socil$8
)7 s$ identifice, s el%ore+e !i s$ "ro"un$ "rogrme s"ecifice de consiliere medico&socil$, ser/icii
de 'ngri)iri l domiciliu "entru "ersone flte l risc crescut 6gr/ide, nou&n$scu#i, %oln/i cronici,
%$tr0ni, nesigur#i, /ictime le /iolen#ei domestice, co"ii din fmilii de+orgni+te, "ersone cu
"ro%leme de sntte mintl$, lcoolism, etc7.
Q7 s$ fcilite+e !i s$ monitori+e+e crere "rteneritelor inter&institu#ionle l diferite ni/eluri, 
strtegiilor !i  "rotocolelor de finn#re comune "entru ser/iciile de sisten#$ comunitr$.
67 Aceste tri%u#iuni de/in cti/it$#i o%ligtoriu de 'nde"linit "entru -M9AMC tunci c0nd
re"re+int$ solicit$ri formle din "rte Comisiei,  "re!edintelui Comisiei su 'nlocuitorului
cestui.
A!. <. 617 ;col #ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr re o%lig#i de  loc
-M9AMC
67 3iecre"ersonl clifict
dintre cele !i resurse.semntre /or deleg "e "eriod$ nedetermint$ !i cu "lt
trei ministere
dre"turilor c0te un s"ecilist clifict, "rin cest su"liment0ndu&se consecuti/ num$rul de "osturi
fectte -M9AMC. S"ecilisti /or fi identificti si de l ni/elul Autorit$#ilor de Sntte 9u%lic,
irectiilor udetene de Munc si Solidritte Socil, O=&uri, dministr#iilor locle. S"ecili!tii
det!#i /or fi direct su%ordon#i !efului -M9AMC !i, indirect, directorului generl l ;colii
#ionle de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr.
A!. ;. 617 Ministerele semntre /or deleg c0te un s"ecilist, /0nd cel "u#in rng de director
generl d)unct si cre / /e rolul de "erson$ de leg$tur$ "e l0ng$ -M9AMC.

79
67 9ersonele de legtur /or /e 'n srcin de ser/iciu de  sigur trnsmitere dtelor !i 
inform#iilor necesre -M9AMC 'n 'nde"linire func#iunilor sle, du"$ cum !i informre constnt$
 re"re+enttului ministerului res"ecti/ 'n Comisie.
A!. H. 617 Tote direc#iile si institu#iile flte 'n su%ordine !isu coordonre Ministerului
S$n$t$#ii 9u%lice, Ministerului Muncii, Solidrit$#ii Socile !i 3miliei !i Ministerul Administr#iei !i
Internelor u o%lig#i, "rin "re+entul Ordin comun, s$ col%ore+e !i s$ furni+e+e -M9AMC tote
dtele !i inform#iile s"ecifice !i necesre "entru reli+re tri%u#iilor cestui, s cum sunt ele
definite 'n lege, Titlul V !i "re+entul ordin comun.
67 Aceste dte !i inform#ii /or fi furni+te l cerere !efului -M9AMC 'n cntitte,
com"le4itte, formtul !i l termenele st%ilite !i cu s"ri)inul direct !i im"licit l "ersonelor de

leg$tur$
A!. . "re/$+ute l rt. ?. cti/it$#ii sle, -M9AMC st%ileste rel#ii de col%orre "rofesionl$
617 (n desf$!urre
cu oricre orgni+#ii su institu#ii im"licte 'n domeniu, t0t de l ni/el centrl c0t !i locl, t't din
#r$ c0t !i din str$intte.
67 -M9AMC re dre"tul de  st%ili "rtenerite cu diferite orgni+#ii "rin intermediul conducerii
;colii #ionle de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr !i cu /i+ul "re!edintelui Comisiei.
A!. >. 617 3inn#re -M9AMC este sigurt$ "rin ;col #ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i
Mngement Snitr, din /enituri "ro"rii, reli+te "e %+ cti/it$#ilor de sistent te*nic,
formre, cercetre, nli+$, e/lure !i monitori+re s"ecifice segmentului de sisten#$ medicl$
comunitr$, "re/$+ute 'n "rogrmele de sisten#$ medicl$ comunitr$, sisten#$ medico&socil$
!i sisten#$ socil$ "endinte de cele trei ministere im"licte.
67 Acti/itte "re/$+ut$ l lin .617 se reli+e+$ "rin negociere direct$, "e %+$ de contrcte
'nc*eite 'ntre Ministeruli S$n$t$#ii 9u%lice, Ministeruli Muncii, Solidrit$#ii Socile !i 3miliei !i
Ministerul Administr#iei !i Internelor !i ;col #ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement
Snitr.

6:7 3ondurile/or
s"onsori+$ri "ro/enite dine4clusi/
fi folosite diferite 'n
lte surse cum cu
conformitte r destin#i
fi "rtenerite
lor !i!icucoo"er$ri, don#ii
"re/ederile legle!i 'n
/igore.
A!. ?. ;col #ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr / introduce 'n %ugetul de
/enituri !i c*eltuieli modific$rile ce decurg din 'nfiin#re !i func#ionre -M9AMC !i 'l / su"une
s"re /i+re !i "ro%re, "otri/it dis"o+i#iilor legle 'n /igore.
A!. @. (n termen de :B de +ile de l intrre 'n /igore  "re+entului ordin, ;col #ionl$ de
S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr, / 'nc*ei contrcte de "rest$ri ser/icii cu Ministerul
Snttii 9u%lice, Ministerul Muncii, Solidrit$#ii Socile !i 3miliei !i cu Ministerul Administr#iei !i
Internelor "rin intermediul direc#iilor !i  gen#iilor s"ecili+te 'n domeniul sisten#ei medicle
comunitre integrte.
A!. . irec#iile s"ecili+te !i celellte direc#ii im"licte le celor trei ministere, cele trei gen#ii
n#ionle "recum !i institu#iile flte 'n su%ordinecoordonre de l ni/el locl !i ;col
#ionl$ de S$n$tte 9u%lic$ !i Mngement Snitr /or duce l 'nde"linire "re/ederile
"re+entului ordin.

III. Atri8u!ii 5i responsa8ilit!i ale asistentului medical comunitar

Asisten# medicl$ comunitr$ cu"rinde nsm%lul de cti/it$#i !i ser/icii de s$n$tte
orgni+te l ni/elul comunit$#ii "entru solu#ionre "ro%lemelor medico&socile le indi/idului, 'n
/edere men#inerii cestui 'n "ro"riul mediu de /i#$ !i cre se cord$ 'n sistem integrt cu
ser/iciile socile.
9rin intrre in /igore  Le&ii !. ;F>HH= "ri/ind reform 'n domeniul s$n$t$#ii, C"itolul V
@Aieţa me$i"al% "om#ia!%  "ro"une de+/oltre unei re#ele de sisten#$ medicl$
comunitr$, "rin intermediul c$rei s$ se 'm%un$t$#esc$ ccesul l ser/icii medicle "entru
segmentele "o"ul#iei def/ori+te, cu im"ct direct su"r melior$rii st$rii de s$n$tte, s$ se
modifice titudine !i com"ortmentul cestei ctegorii socile 'n sensul res"ons%ili+$rii f#$ de
8$
"ro"ri stre de s$n$tte !i nu 'n ultimul r0nd sensi%ili+re !i cre!tere im"lic$rii comunit$#ii f#$
de ne/oile "o"ul#iei mrginli+te.
A!i*#ţiile sistentului medicl comunitr sunt urm$torele2
. Identific$ fmiliile cu risc crescut de 'm%oln$/ire din cdrul comunit$#ii.
>. etermin$ ne/oile medico&socile le "o"ul#iei cu risc.
?. Culege dte des"re stre de s$n$tte  fmiliilor din teritoriul unde '!i desf$!or$ cti/itte.
@. 9lede+$ "entru stre s$n$t$#ii "o"ul#iei !i stimule+$ c#iuni destinte "rote)$rii s$n$t$#ii.
. 9lnific$ !i monitori+e+$ "rogrme de s$n$tte.
=. Identific$, urm$re!te !i su"r/eg*e+$ medicl gr/ide cu risc medico&socil 'n col%orre cu
medicul !i sistent de fmilie "entru sigurre 'n fmilie  condi#iilor f/or%ile de+/olt$rii
nou n$scutului.
. Vi+ite+$ l domiciliu l$u+ele, recomnd0nd m$surile necesre de "rotec#ie  s$n$t$#ii mmei
!i nou n$scutului.
<. (n c+ul unei "ro%leme socile i leg$tur cu ser/iciul socil din "rim$rie !i din lte structuri
"entru "re/enire %ndonului su cu meditorul snitr din comunit$#ile de romi.
;. Su"r/eg*e+$ 'n mod cti/ stre de s$n$tte  sugrului !i co"ilului mic.
H. 9romo/e+$ l$"tre !i "rcticile corecte de nutri#ie.
. 9rtici"$ 'n ec*i"$ l desf$!urre diferitelor c#iuni colecti/e, "e teritoriul comunit$#ii2
/ccin$ri, "rogrme de screening "o"ul#ionl, im"lementre "rogrmelor n#ionle de
s$n$tte.
>. 9rtici"$ l "licre m$surilor de lu"t$ 'n focr.
?. (ndrum$ to#i contc#ii de"ist#i "entru controlul "eriodic.
@. Semnle+$ medicului de fmilie c+urile sus"ecte de %oli trnsmisi%ile constte cu oc+i
cti/it$#ii sle de teren.
. Vi+ite+$ sugrii cu risc medico&socili trt#i l domiciliu !i urm$re!te "licre m$surilor
ter"eutice recomndte de medic.
=. -rm$re!te !i su"r/eg*e+$ 'n mod cti/ co"ii din e/iden# s"ecil$ 6TC, SIA, nemie,
"remturi7.
. Identific$
cestor8 "ersonele ne'nscrise
"rei din mternitte "e listele medicilor
!i su"r/eg*e+$ de fmilie !ilecontri%uie
cti/ nou&n$scu#ii c$ror mmel nu
'nscriere
sunt "e
listele medicilor de fmilie su 'n +onele unde nu e4ist$ medic de fmilie.
<. Orgni+e+$ cti/it$#i de consiliere !i demonstr#ii "rctice "entru diferite ctegorii
"o"ul#ionle.
;. Col%ore+$ cu O=&uri !i lte institu#ii "entru reli+re "rogrmelor ce se drese+$ unor
gru"uri #int$ de "o"ul#ie 6"si*ici, /0rstnici, lcoolici, consumtori de droguri7 'n conformitte
cu strtegi n#ionl$.
>H. Identific$ "ersonele de /0rst$ fertil$8 disemine+$ inform#ii s"ecifice de "lnificre fmilil$ 
contrce"#ie.
>. Identific$ c+urile de /iolen#$ 'n fmilie, c+urile de %u+, "ersonele cu *ndic", %oln/ii
cronici din fmiliile /ulner%ile.
>>. Efectue+$ educ#ie "entru un stil de /i#$ s$n$tos.
Re-oa*ili%ţile sistentului medicl2
. Res"ect$ normele eticii "rofesionle, sigur0nd "$strre confiden#ilit$#ii.
>. Are res"ons%ilitte tuturor ctelor !i *ot$r0rilor lute 'n conformitte cu "reg$tire
?. "rofesionl$ !i limitele
(!i 'm%un$t$#e!te de com"eten#$.
ni/elul cuno!tin#elor "rofesionle "rin studiu indi/idul su lte forme de
educ#ie continu$.
@. 5ine e/iden# !i com"lete+$ l +i documentele cu cre lucre+$2 registre, fi!e de "lnificre 
/i+itelor l domiciliu, etc.

J. IMPLEMENTAREA ASISTENŢEI MEDICALE COMUNITARE N

JUDEŢUL SIBIU
I. PREAM*UL
81
 (n "ers"ecti/ der$rii Rom0niei l -.E., o im"ortn#$ deose%it$ o re cre!tere ccesului
l sisten# medicl$ "entru tote segmentele de "o"ul#ie !i mi les "entru "o"ul#i
def/ori+t$2 "o"ul#i din mediul rurl, "o"ul#i din segmentul s$rc, "ersone nesigurte,
fmiliile cu mul#i co"ii, femeile 'ns$rcinte su cre u n$scut, co"ii, etc. Odt$ cu im"lementre
Reformei din sistemul snitr 'n nul 1>>> !i "rofilre re#elei de sisten#$ medicl$ "rimr$ "e
consult#ii 'n c%inetele medicilor de fmilie, s& "rodus o sci+iune 'n cordre de sisten#$
medicl$ "entru fmilie !i comunitte. Cele mi im"ortnte consecin#e u fost fectre st$rii de
s$n$tte  "o"ul#iei !i cre!tere c*eltuielilor de s"itli+re "refer0ndu&se curti/ /ersus "re/enti/.
. 1#le!a*iliaea &!#-elo! $e ,5!% e6!eme Z  co"iilor 6BZ1< ni7 !i, res"ecti/, 
/0rstnicilor, 6mi les  mrilor /0rstnici7,  c$ror "ondere este 'n cre!tere se mnifest$ "rintr&o
mor%iditte "rte !i ne/oi crescute de ser/icii medicle !i medicoZsocile constituindu&se, c
o%iecti/ strtegic im"ortnt, dt fiind f"tul c$ cest ti" de ser/icii se fl$ 'nc$ 'ntr&un stdiu
inci"ient
>. Mo!ade de+/oltre.
liaea &ee!al% este 'n cre!tere ir, l ni/el n#ionl, s"orul nturl re /lori negti/e.
6Brafic ;

@
>
H
<
=
@
>
H
7>
M o!  alia e &e e ! al% S-o! #la #! al
Si*i# H4 H4>
Rom5ia >4 7 4;

,ra%ic ; ? Mortalitatea $eneral 5i sporul natural ? K

?. Mo!aliaea -! i *oli ale a-a! a#l#i "i! "#lao! re"re+int$ "rinci"l cu+$ de deces. 6 Brafic

<HH
HH
=HH
HH
@HH
?HH

>HH
:HH
H
Bolile Bolile Bolile
a-a!a#l#i T#mo!i a-a!a#l#i A""i$ee a-a!a#l#i
"i!"#lao! !e-i!ao! $i&ei,
Ro ?4< >H4  =:4  =H4? =;4<
S* =; >H>4  @4 ? =>4= H4>

,ra%ic  ? Indicii mortalit!ii 8rute pe primele K $rupe de cau&e la ;. locuitori ? 'K)

82
@. Se remrc$ sc$dere 6'ntr&o orecre m$sur$7 'n ultimii ni  mo!ali%ţii -oeoaale l
ni/el n#ionl 'n tim" ce, l ni/elul )ude#ului Si%iu, cest indictor re tendin# de cre!tere. (ntruc0t
indictorul mortlit$#ii infntile este sensi%il influen#t de fctori economici, culturli !i socili,
/lorile sle ridicte l ni/elul #$rii reflect$ cu sigurn#$ stndrdul de /i#$ sc$+ut l "o"ul#iei.
Aceste /lori mri "e cre le 'nregistre+$ rt mortlit$#ii infntile ilustre+$ 'nc$ sl% de+/oltre
su "ote dor @o%osel !i ineficien# unor m$suri mi ferme de "re/enire !i control l deceselor
co"iilor su% un n. 6Brafic 
I$i"i i m o!ali%ţi i ifaile la
:HHH $e o#7%"#ţi ,ii
=H

H

@H
Ro
?H N [ B,<:?4  & ?,<D::4 V :>,<D S%
R [ B,?<BD 9olN. 6S%7
>H

:H

H
:; H :;<H : ;;H >HHH >HH: >HH> >HH? >HH@ >HH
Ro @;4@ >;4? >=4 ; :<4= :<4@ :4 ? :=4  :=4< :
S* ?4< >>4@ :4  :?4? :4@ :?4 ? :@4 : :=4: :>

,ra%ic  ? Date comparati(e pri(ind e(olu!ia mortalit!ii in%antile 6n perioada ;< ? K

. As"ectele legte de mo!*i$iae reflect$ t%loul trn+i#iei 'm%oln$/irilor de l flgelul

fec#iunilor trnsmisi%ile s"re o "redominn#$  mldiilor cronice, t%lou crcteristic 'n generl
#$rilor 'n curs de de+/oltre. 9o/r economic$ dtort$ %olilor cronice menin#$ s$ co"le!esc$
ser/iciile de sisten#$ medicl$ cre !i ! fc eforturi finncire "entru  cord sisten#
necesr$. (n cest conte4t / tre%ui s$ se #in$ cont de ni/elul !i trendul %olilor crdioZ/sculre,
"recum !i  unor locli+$ri le cncerului, c de e4em"lu cel %ron*o&"ulmonr 'n s"ecil l %$r%#i
!i cel genitoZmmr l femei !i de semene s$ se continue inter/en#iile su"r e/olu#iei 'nc$
necores"un+$tore  tu%erculo+ei, infec#iilor trnsmise se4ul 6sifilis, gonoree, HIV Z SIA7, etc.

>@H
>>4=
>>H >>@4: >>=4= >:<4;
>HH >:H4
:<?4
:<H
:<:4@
:=H
:@H
:>H :><4;
::;4@
:HH
:;H :;<H :;;H >HHH >HH: >HH> >HH? >HH@ >HH

I"i$eţa -e"ifi"% -e ai 7 #mo!i (Ca/#!i oi la :HHHHH lo"#io!i)

,ra%ic H ? E(olu!ia inciden!ei speci%ice pe clasa a II?a de 8oli  TUMORI 6n Romnia 6n perioada ;< ?
K 'Ca&uri noi la ; locuitori)

83
=. e!i,  aieţa me$i"al% -iali"ea"% se 'nregistre+$ o reducere  num$rului de "turi,
6sc$+0nd totodt$ rt intern$rilor !i durt medie de s"itli+re7, 'n ultimii ni, e/olu#i totlului de
c*eltuieli "e s"itle "entru o +i de s"itli+re este scendent$ l ni/el n#ionl ir l ni/elul
)ude#ului Si%iu este scendent$ "0n$ 'n nul BB<, sc$+0nd 'n nul BBD cu 1,DD -S. 6Brafic K şi
Brafic =7.

>@4> urt medie

>?4 >?4@ >>4; de s"itli+re
>4@
>H4
r. "turi 6l
1BBB locuitori7
H4;
H4 ;4<
;4> Rt
;4H
;4 intern$rilor 6l
1BB locuitori7
9olN. 6Rt
<4@ <4@ <4> intern$rilor 6l
4> 4>
4 1BB locuitori77

>HHH >HH >HH> >HH? >HH@ >HH

,ra%ic K ? Date comparati(e pri(ind asisten!a spitaliceasc 6n 7ude!ul Si8iu 6n perioada  ?K

H
N [ 1<,:BFeB,1D:4
@H
R [ B,?<1<
?H

>H

H

H
BBB BB1 BB BB: BB< BBD

Rom0ni 1D, 1F,F< 1,1 :,?F :D,< <B,?

Si%iu 1<,: B,1F ,1> >,D< :,F :1,1

,ra%ic = ? E(olu!ia totalului de celtuieli pe spitale '6n USD) pentru o &i de spitali&are 6n perioada
?K
. I"a-a"iaea em-o!a!% $e m#"% 6ITM7, redt$ "rin num$r +ile de concediu medicl
cordte, re o e/olu#ie descendendent$. 6Brafic 


N
=
K
H
F

;

FLLL FLL) FLLF FLLH FLLK FLL8

1ile C- 'in m ii, GF+) +FH7 G)F) +*+L +H+G 8*)G

,ra%ic  ? E(olu!ia ITM 6n Romnia 6n perioada  ? K

84
II. Acti(itatea asisten!ilor medicali comunitari din 7ude!ul Si8iu 6n semestrul I =
(ngri)irile de s$n$tte comunitre din )ude#ul Si%iu sunt furni+te 'n "re+ent 6inurie BBF7 de
c$tre >= sisten#i medicli comunitri,  meditori snitri !i > sisten#i medicli "entru cti/itte
de consiliere HIVSIA. 3inn#re este sigurt$ "rin P!o&!am#l Naţioal $e S%%ae al
Miie!#l#i S%%%ţii P#*li"e !. >4 S#*-!o&!am#l =: A"ţi#i -e!# %%ae.
Red$m, mi )os, un e4em"lu de nli+$  cti/it$#ii sisten#ilor medicli comunitri. 9eriod
nli+t$ este semestrul I BB.

II.1. OIECTIVE
O%iecti/ele !i cti/it$#ile "ro"use  se desf$!ur u continut de+/oltre sistemului de
sisten#$ medicl$ comunitr$, de+/oltre sistemului de meditori snitri !i cti/itte de
consiliere din centrul de consiliere HIVSIA conform cu fondurile solicitte !i locte. S& /i+t
'm%un$t$#ire st$rii de s$n$tte !i cre!tere ccesi%ilit$#ii l ser/iciile de 'ngri)iri de s$n$tte 
"o"ul#iei comunit$#ile sistte.

II. . ACTIVITĂ5I
(n conte4tul celor men#ionte mi sus cti/it$#ile u /i+t2
• educre comunit$#ii "entru s$n$tte8
• "romo/re s$n$t$#ii re"roducerii !i  "lnific$rii fmilile8
• "romo/re unor titudini !i com"ortmente f/or%ile unui stil de /i#$ s$n$tos8
• educ#ie !i c#iuni direc#ionte "entru sigurre unui mediu de /i#$ s$n$tos8
• cti/it$#i de "re/enire !i "rofil4ie "rimr$, secundr$ !i ter#ir$8
• cti/it$#i medicle curti/e, l domiciliu, com"lementre sisten#ei medicle "rimre,
secundre !i ter#ire8
• cti/it$#i de consiliere medicl$ !i socil$8
• de+/oltre ser/iciilor de 'ngri)ire medicl$ l domiciliu  gr/idei, nou&n$scutului !i
mmei,  %oln/ului cronic,  %oln/ului mintl !i  %$tr0nului8
• cti/it$#i de recu"erre medicl$.

II.:. REALIĂRI
II.:.1. Totl "o"ul#ie
1. (n semestrul I BB 6"eriod lut$ 'n studiu7 u fost sistte l domiciliu de c$tre sisten#ii
medicli comunitri un num$r totl de >H.@== "ersone din ce le  comunit$#i rondte,
re"re+ent0nd o cre!tere de @=4?@ f#$ de nul BBD. 6 Brafic 

85
 DBBB

BBBB
@:@H
1DBBB ?:>
;H=
1BBBB
HH
DBBB
>;
@=;
B
No# l#aţi  e, i$eţ% T oal aiaţi
Co-i i H7:< a i A$# li (:<7 ai 'F:<7=> a i B) 15!i "i (-ee  a i 'F => ai B)

,ra%ic  ? Structura pe $rupe de (rst a popula!iei asistate de AMC 6n Sem. I =

. 9rocentul "o"ul#iei ne'nscrise l medicul de fmilie  sc$+ut de l ,? 'n BBD l ,::
'n BB. 6Brafic <

?;HHH ?<?<@
?<HHH ?@<;
?HHH
?=HHH
?HHH
?@HHH ??HH@
??HHH ?>::<
?>HHH
?:HHH
?HHHH
>;HHH
><HHH
>HH >HH=
N!. oal -o-#laţie "om#i%ţi
N!. -e!oae "!ie la me$i"#l $e familie
Liea! (N!. oal -o-#laţie "om#i%ţi)

,ra%ic < ? Situa!ia comparati( a popula!iei din comunit!ile arondate 6n anul K 5i Sem. I =
:. c$ 'n nul BBD numi >=4<= din femeile de /0rst$ fertil$ utili+u metode cotrce"ti/e,
'n nul BB "rocentul cestor )unge l @>4; 6o cre!tere de =4H "rin cti/itte de
"lnificre fmilil$  sisten#ilor medicli comunitri7. 6Brafic ;

86
 @HHH
@HHHH
?<?<@
?HHH ??HH@
?HHHH
>HHH
>HHHH
:HHH
:HHHH :< ==
>;H@
HHHH :;><
>HH >HH=
N!.oal -o-#laţie "aa&!afia%
N!. femei $e ,5!% fe!il% (:7@ ai)
N!. femei "a!e #ili/ea/% meo$e "o!a"e-i,e
Pol8. (N!. femei $e ,5!% fe!il% (:7@ ai))
Pol8. (N!. femei "a!e #ili/ea/% meo$e "o!a"e-i,e)

,ra%ic ; ? Situa!ia comparati( a popula!iei %eminine de (rst %ertil 'din totalul popula!iei
cata$ra%iate) care utili&ea& metode contracepti(e 6n anul K 5i Sem. I =

II.:.. =r/ide
1. M)oritte gr/idelor u fost lute 'n e/iden#$ 'n trimestrul I de srcin$. 6 Brafic ;;

= @<

?=

T!ime!#l I $e a!"i% T!im e!#l II $e a!"i% T!ime !#l I II $e a! "i %

,ra%ic ;; ? ,ra(ide noi luate 6n e(iden! 6n Sem. I =

. =r/idele ne'nscrise l medicul de fmilie u re"re+entt un "rocent de ?@4H; din totlul

gr/idelor nou lute 'n e/iden#$. intre ceste, un "rocent de ;H u fost 'nscrise de sisten#ii
medicli comunitri l medicul de fmilie. Brafic
6 ;

87
 BB
1?B
1B
1<B
=
1B
1BB
?B
B
<B =H ;=
@
B
B @ ?
r. totl gr/ide r. gr/ide =r/ide =r/ide cu =r/ide cu Totl /orturi
de"istte 'n ne'nscrise l 'nscrise de "ro%leme srcin$ cu risc
teritoriu M3 AMC l M3 socile

,ra%ic ; ? Situa!ia $ra(idelor cu pro8leme medico?sociale luate 6n e(iden! de AMC 6n Sem. I =

:. in totlul de < gr/ide sistte, =H4H u fost cu "ro%leme socile !i >=4?? u /ut o
srcin$ cu risc. 6Brafic ;

N!. &!a,i$e "#

-!o*leme me$i"ale ?
(a!"i% "# !i")

N!. &!a,i$e "# ?@;

-!o*leme o"iale

N!. oal &!a,i$e

aiae  e!io!i# <

H HH >HH ?HH @HH HH =HH HH

,ra%ic ; ? Numrul $ra(idelor cu pro8leme medico?sociale asistate de AMC 6n Sem. I =

<. M)oritte gr/idelor sistte 6 >7 u /ut c "reg$tire de %+$, !col "rimr$. 6Brafic
;H

88
  ? :
>

>

'% !%i!#i!e "oa l %-!im a !% S#$i ili"e a le

S #$ii -oli"e a le S#$ii #i,e !ia !e

,ra%ic ;H? Situa!ia procentual a $ra(idelor asistate de AMC 6n Sem. I = dup ni(elul educa!ional
II.:.. Co"ii
1. in totlul co"iilor sist#i2 6 Brafic ;K şi Brafic ;=
•  co"ii B&1 n din cre =;4? cu "ro%leme medico&socile78
• ; co"ii B&D ni din cre <4;H cu "ro%leme medico&socile
• =@ co"ii D&1? ni din cre @>4> cu "ro%leme medico&socile.

:

:;

=@

H7: a :7a i 7:<a i

,ra%ic ;K ? Structura pe $rupe de (rst a copiilor asista!i la domiciliu de AMC pe Sem. I =

89
 B&1 n 1&D ni D&1? ni

H
:> >= :@
?
>H :>@
? @ :>
?;  ;
?:H >? :<
=
:@ :> ?= :H @
>><
i!
=
il
H H H: =
i
< iţ
: =@=
i e e m ie A C o a le
o ( i" ( D B , a i/
, a a
% e
)
*  )ii m I T e e i/ l i
 i! io o e FS i!  l i! l a "
l #
" #
ţ
" ! 3  1 ia a !i  o
(
o
* a / e
"
i! !a a
i!
I #
/
#
" " #
/

o # o
ţi ţi i!
f i!  e /
a  i! a ii - a ţi a #
) #
m C i #
/ # #
/ C - ( C #
)i C ( /
a / # o )  a
a a / ( i
C C a C / C
C 
i e
C
$

,ra%ic ;= ? Situa!ia copiilor cu pro8leme medico?sociale asista!i de AMC 6n Sem. I =

II.:.. V0rstnici
1. um$rul totl l / 0rstnicilor ctgrfi#i  c rescut cu =4=;, "odere /0rstnicilor "este FB
de ni cresc0nd de l H4> 'n BBD l @4; 'n "eriod de referin#$. 6Brafic ;

>HH= @H@H
<@;H

<=
>HH 

H  HHH >HH H ? HHH @HH H H HH =H HH HHH < HHH ;HHH

15!i"i -ee H ai

Toal ,5!i"i (-ee  ai 'F => ai B)
Pol8. (15!i"i -ee H ai)

,ra%ic ; ? Situa!ia comparati( a popula!iei (rstnice cata$ra%iate 6n anul K 5i Sem. I =

II.:.. oln/i cronici !i cu di+%ilit$#i

1. Au fost sist#i un num$r de @.H= "ersone cu %oli cronice !i di+%ilit$#i 6 .;= %$r%#i !i
>.@=; femei7. intre ce!ti, "ondere ce mi mre u /ut&o "ersonele cu %oli le
"rtului circultor 6?4= %oli *i"ertensi/e !i <4>; crdio"tii isc*emice7 ir "ersonele
cu *ndic" u re"re+entt un "rocent de <4H?. 6Brafic ;

9$
 :<4>; 4?
?4=
@4

?4>=

>4

:4?< <4H?
:4;= @4?= =4? <4H?

i%et +*rt Tul%ur$ri mintle E"ile"sie

Reumtism rticulr cut oli *i"ertensi/e Crdio"tie isc*emic$
oli cere%ro&/sculre 9OC ol ulceros$
Ciro+ !i lte *e"tite cronice Alte %oli cronice 9ersone cu *ndic"

,ra%ic ; ? Situa!ia procentual a 8olna(ilor cronici asista!i de AMC 6n Sem. I =

II.:. EREALIĂRI
1. in totlul de ?<.?<@ "ersone cre locuiesc 'n comunit$#ile rondte, numi >H.@== u
%eneficit de ser/iciile de s$n$tte furni+te de sisten#ii medicli comunitri 6 @ din totlul
"o"ul#iei de referin#$ !i @4< din totlul "o"ul#iei )ude#ului Si%iu7. 6Brafic ;<

@



Po-#laie aiaa Po-#laie eaiaa

,ra%ic ;< ? Situa!ia popula!iei din comunit!ile arondate AMC 'Sem. I =)

. Miercure
e!i num$rul
Si%iului,deT$lmciu
"ersone!ilute
um%r$/eni,
'n e/iden#$unde
!i sistte
num$rul crescut
"o"ul#iei
semnificti/,
este de "este
'n loclit$#ile
:BB
"ersone 6norm unui sistent medicl comunitr7, sunt diferen#e mri 'ntre num$rul de
"ersone sistte !i num$rul de "ersone ctgrfite. (n Hog*ilg !i 9$uc tot$ "o"ul#i din
comunitte este sistt$ de sisten#ii medicli comunitri. 6Brafic 

91
 >BBB
?BBB
FBBB
BBB
DBBB
<BBB
:BBB
BBB

1BBB
B
1  : < D  F ? > 1B 11

Totl nou lu#i 'n e/iden#$ n BBD Totl nou lu#i 'n e/iden#$ Sem. I BB
TotlsisttiSemIBB Totl"o"ultiectgrfit$

1 A"oldu de os
 um%r/ eni &Erne
: Hog*ilg
< Ico%eni
D Lsle
 Mrs
F Miercure Si%iului
? ocric*
> 9uc
1B um%r/ eni &Sros
11 Tlmciu
,ra%ic  ? Popula!ie cata$ra%iat 5i popula!ie asistat pe cele ;; comunit!i din 7ude!ul Si8iu 6n Sem.
I =
III. CONCLU3II
Asisten# medicl$ comunitr$ din )ude#ul Si%iu s& 4t "e furni+re de ser/icii integrte,
dec/te, fle4i%ile !i o"time, centrte "e ne/oi %eneficirilor !i cordte 'n mediul 'n cre ce!ti
tr$iesc "rin2 utili+re eficient$  gmei de ser/icii cordte 'n cdrul "c*etului de %+$, "unere
ccentului "e "re/en#ie !i continuitte  ser/iciilor 6m4imi+re ser/iciilor medico&socile ce "ot fi
furni+te l ni/elul comunit$#ii7. (ns$, "entru  r$s"unde cerin#elor ctule de ser/icii de s$n$tte
6clitte, cntitte, cost, eficien#$, eficcitte, ccesi%ilitte, stisfc#i %eneficirilor7, este im"erios
necesr2
s$ se el%ore+e ormele de "licre  Legii nr. >DBB, C"itolul Asisten#$ Medicl$
Comunitr$ !i s$ se im"lemente+e sistemul de sisten#$ medicl$ comunitr$ integrt$8
o mi mre im"licre  comunit$#ii !i  deciden#ilor locli 'n identificre !i gestionre
"ro"riilor "ro%leme de s$n$tte !i  "ro%lemelor socio&economice8
de+/oltre "rogrmelor de inter/en#ie, "rin sisten# medicl$ comunitr$, d"tte ne/oilor
de s$n$tte 'n continu$ sc*im%re le comunit$#ii8 6 4igura ;
sigurre eficcit$#ii c#iunilor !i  eficien#ei utili+$rii resurselor.

92
Fi$ura  ? Mana$ementul scim8rii 6n asisten!a medical comunitar

93