Calcul ametitor.

Suntem datori vânduți occidentului, iar România

stă pe zăcăminte de sute de miliarde de euro. Putem plăti datoria
externă de 7 ori
ON: 12 FEBRUARIE 2020

IMPARTASESTE INFORMATIA CU PRIETENII

Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, apărută pe piață in

urma cu aproape 1 an, arată că situația resurselor naturale ale ţării este
absolut strălucitoare.

La pagina 28 a Enciclopediei este prezentat un tabel cu principalele rezerve

de resurse minerale, pe cantități. Astfel, avem rezerve de 2.800 de milioane de
tone de lignit, care, la prețul actual de 50 de euro pe tonă, ar însemna un
“potențial național” de 140 de miliarde de euro. Avem, de asemenea, 900 de
milioane de tone de huilă, care, la prețul actual de 53 de euro pe tonă, dau
47,7 miliarde de euro.

Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, la o

concentrație de minimum 16% cupru curat; la prețul de 400 de euro pe tonă,
ar reprezenta 51,7 miliarde de euro.

Ne-am putea plăti datoria externă… de șapte ori!

Sarea, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de
kilograme, dă 35,6 miliarde de euro. Zăcămintele de aur, despre care
Libertatea a mai scris, se ridică la aproximativ 146 de miliarde de euro, iar
argintul, la 6,8 miliarde de euro.
Minereurile polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu
polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de
cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan,
2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu. Conform
Enciclopediei Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone
de minereuri polimetalice. Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro
kilogramul. Făcând înmulţirile de rigoare, putem afla că există 900 de tone de
molibden în zăcământ, de exemplu, la preţul total actualizat de 34.335.000 de
euro.

Alt exemplu: avem 450.000 de tone de arseniu în zăcământ, la valoarea de

17.167.500.000 de euro – desigur, preţul mediu al pieţei. În fine, preţul total la
polimetale se ridică la 30,6 miliarde de euro. La capitolul petrol şi gaze,
estimările sunt relative, ţinând cont de faptul că nu ştim cu exactitate ce
conţine platforma continentală a Mării Negre. Oricum, estimările făcute în
primavara anului 2015 arată că încă am avea rezerve de petrol în valoare de
179,7 miliarde de euro şi rezerve de gaz metan ce s-ar ridica la aproximativ
28,7 miliarde de euro.

Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la

peste 666 miliarde de euro. Menţionăm că de aici lipsesc unele zăcăminte mai
“sensibile”, cum sunt cele de uraniu, care nu pot fi divulgate. Concluzia este că
avem bunuri subterane prin care ne putem plăti datoria externă actuală de
șapte ori. Se pune însă întrebarea: de ce am mai făcut această datorie, dacă
avem asemenea valori în ţară?

Actuala Lege a Petrolului dezavantajează România

Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România (foto) atrage atenţia
asupra faptului că Legea Petrolului 238/2004, comparativ cu legile anterioare
din 1924, 1029, 1937, 1942, “nu împlineşte o serie de deziderate”, printre care:
Legea nu face nici o menţiune privind obligaţia la o exploatare raţională a
zăcămintelor de petrol şi gaze
Nu desemnează un Institut de Cercetări românesc care să verifice şi să
avizeze documentaţiile elaborate de concesionari, tehnologiile şi soluţiile
tehnice aplicate

Nu există un organism de monitorizare şi control (similar fostei poliţii miniere) a

producţiei extrase, a operaţiunilor petroliere executate pe zăcământ, de
verificare a exactităţii datelor înscrise în cadastrul petrolier şi în cartea
petrolieră.

Condiţiile de ocupare a suprafeţelor aparţinând terţilor încalcă dreptul de

folosinţă şi de dispoziţie a proprietarilor privaţi în folosul concesionarilor.
Legea Petrolului nu este în acord cu legislaţia financiară, iar în privinţa
comercializării produselor petroliere, care reprezintă un monopol, nu există nici
o lege sau reglementare legală menită să limiteze creşterea nejustificată a
preţurilor sau comercializarea produselor petroliere neconforme ori
contrafăcute.

Legea minelor spune că avem şi zăcăminte de diamante

În 1998, în Legea minelor din România a fost introdusă discret, pe lângă
categoriile de zăcăminte cunoscute – petrol, gaze naturale, cupru, aur etc. -, şi
o categorie despre care, până atunci, se susţinea că nu există în ţara noastră:
“pietre preţioase”. Este vorba despre diamante. Despre acest subiect, Agenţia
Naţională a Resurselor Minerale (ANRM) ne-a spus: “Această sintagmă
(“pietre preţioase” – n.r.) a fost introdusă prin Legea Minelor nr. 61/1998
datorită faptului că, la momentul elaborării acestui act normativ, s-a apreciat că
nu poate fi exclusă posibilitatea ca în formaţiunile geologice din fundamentul
platformei moldoveneşti, zona Iaşi- Botoşani, să existe roci potenţial
purtătoare de asemenea mineralizaţii”. Mai pe înţelesul nostru: avem
zăcăminte de diamante în zona Iaşi-Botoşani.

Germania are o datorie de 19 miliarde € faţă de Romania

Zăcămintele nu sunt singurele bunuri de care ar putea să se bucure România.
Radu Golban, doctor în economie, plecat din ţară în 1988, a găsit într-o
documentaţie din Elveţia o informaţie uluitoare: Germania are o datorie de 19
miliarde de euro faţă de ţara noastră, conform unui contract economic semnat
înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi care nu are nici o legătură cu
acest război.

Ruşii ne-au furat două tezaure, adică 285,2 tone de aur

Primul tezaur este celebru. Este cel al Băncii Naţionale a României, luat în
custodie de Rusia Ţaristă în 1917 – în contextul zbuciumat al Primului Război
Mondial – şi confiscat de Uniunea Sovietică, după 1918, până în ziua de azi.

Conform documentelor, autorităţile Rusiei au preluat spre păstrare, în timpul

Primului Război Mondial, 93,4 tone aur fin, dar şi alte valori, inclusiv culturale,
aparţinând Băncii Centrale, Academiei Române, Casei de Economii şi
Consemnaţiuni, Casei Regale şi altor instituţii. Teoretic, România luptă şi
astăzi pentru recuperarea acelui tezaur.