LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament
CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de
infarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

 4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse

bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este

in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane
tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am
vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai
ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie
echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile
cardiovasculare.
CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului

cardiovascular,a carui functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a
lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru

cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul
atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta

denumirea de pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din
inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este

format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul
atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa
o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai
grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile

inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara
vase sanguine.

Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera
coronara stanga si artera coronara dreapta.
 Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai
mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului
interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a

peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte
din ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care

duc sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar
colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si

ganglioni limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie
Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza
ischemica in miocard,produsa prin obliterare unei ramuri
coronariene.
2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.
 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai
frecvente amintim:
a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu

-Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum de
contraceptive,fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de

valva mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau
intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul

angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza,coagulare

intravasculara diseminata.
f)Spasme coronariene

g)Disproportie cerere-oferta

-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva,insuficienta aortica

-Tireotoxicoza,feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina

instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in

timpul interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c

rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in

perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie
coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in
95% din czuri.

4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie
imediata.

Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele
coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar

intensitatea este foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula

dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la
aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la
pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu
cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea

arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex

vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.
Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele

simptome ale unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10

zile.
Semne generale

Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)

Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele necomplicate:tahicardie
sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.
5.Tratament
Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului
Masuri generale

Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15

minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral

dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune

importanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu

poate fi repetat sub 1 an.
 -Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut

in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se
utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.
Tratamentul cronic

In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in

vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-coronarian sau angioplastie
transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar

hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii
corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea
stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a
capacitatii de efort.
Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si

de prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar

din primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale

membrelor.

5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in

fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii
arteriale,initial in prezenta medicului.

CAPITOLUL 2
 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL
INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA
TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se desparte de
mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul
cadrelor sanitare.

 Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este hotarator
pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari
sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul
caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in evidenta la

serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie
clinica cu datele de identitate.La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul
medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie intensiva sau
cardiologie.

2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a realiza

acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a
organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste,salon
bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa
fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii
auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului

emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie
un factor terapeutic important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn
mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de solicitari,fara insa

sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se

apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu
vor fi tinute in saloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si vizitatorii

care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe
sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de

vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o

tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se curata de doua
ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de
ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria
de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.

Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat

regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele
zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si

impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure

o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele
necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar
totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul
protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima saptamana este
obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta
complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima
saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata repausului
la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in

fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta
medicului.

Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat din pozitia
sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele
calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative
usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in

primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in

masurarea tensiunii arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in
functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori
este indicat de medic.

Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza

intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea
tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion
de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,precedata

de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului
cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin
comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion
rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100

pulsatii/min.

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min,prezentand usoare

variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontala
considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu termometrul in axila,cel

mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se
socotesc doua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5°C,datorita substantelor

piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.Se va

face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentatia
activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului
se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele
zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de
fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul
intestinal.Se interzice total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece intarzierile pot

provoca bolnavului emotii inutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale se dau strict la

indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele
medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la
pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual

intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual

intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina poate provoca o
hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg
subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati

trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi 5000-
10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie
de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5

mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide

Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg intramuscular sau

intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se face

oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator

indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-

cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului
in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si 4,5 ml de
sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.

Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu

degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu
valori intre 10000-15000mm³.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.Valoarea

normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care

contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei valorile
sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt

intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile normale sunt

intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA.
 Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile normale sunt
TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi insotite de un

buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul
clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui

ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu caruciorul in
sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze
musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub placa de metal
a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar
de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.

Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu
litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata
intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai
importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele exprimand necroza,undele R
sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA

La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si fractionat 5-6

mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului.

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului

de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment.
 Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza acestui bilet se
elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse
in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,la imbracare si
incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1

Culegerea datelor
Nume:T

Prenume:R

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut

posteroinferior
Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament

neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in
timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in
membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la
Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii
reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.

Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului
-dificultate in a respira

-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihice
Diagnostic de ingrijire
1.Dificultate in a respira
datorita durerii si
anxietatii manifestat prin
dispnee,bradi-
pnee si hipoventilatie.
2.Circulatie deficitara
datorita alterarii
muschiului cardiac si
pere-
tilor arteriali
manifestat prin
bradicardie si tegumente
usor cianotice.
3.Deficit de volum
lichidian datorita
transpiratiilor reci
manifestat prin
adinamie,neli-
niste.
4.Dificultate in a se
odihni datorita
anxietatii,durerii si
dispneei manifestata prin
insomnie.
5.Alterarea integritatii
fizice si psihice datorita
efectului bolii
manifestata prin
durere,limita-
rea miscarilor,
Obiective Interventii Evaluare
Pacientul sa prezinte Pentru ca pacientul sa respire liber pe In urma interventiilor
o respiratie cu nas voi umezi aerul din salon pacientul respira mai
frecventa normala. usor,dispneea se
administrez oxigen pe masca,bron- reduce.
hodilatatoare si antialgice la indicatia
medicului,a-sigur pozitia
semisezanda
Pacientul sa prezinte Masor si notez zilnic in foaia de In urma interventiilor
un ritm cardiac in temperatura T.A.,pulsul, pacientul prezinta u
limite normale. ritm cardiac normal s
respiratia, tegumente normal
colorate.
temperatura,diureza,scaunul.Efectuez
masaj si miscari pasive si active ale
membrelor.Administrez medicatia
indicata de medic si urmaresc efectul
acesteia.
Pacientul sa fie Supraveghez Pacintul este echilibra
echilibrat volemic in pulsul,T.A.,apetitul,semnele de volemic,nu prezinta
decurs de 2-3 zile. deshidratare,scaunul,greutatatea semne de deshidratare
corporala.Fac bilantul zilnic intre
lichidele ingerate si cele
eliminate.Administrez pe cale
parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic.
Pacientul sa aiba un Respect orele de somn ale Pacientul prezinta un
somn odihnitor din bolnavului,aerisesc salonul,asigur o somn odihnitor.
punct de vedere temperatura adecvata,admi-
calitativ si cantitativ.
nistrez la indicatia medicului
somnifere.
Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului in pat Pacientul prezinta o
recapete indepen- la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe stare buna si
regiunile predispuse la colaboreaza activ.Nu
denta de miscare,in- escare.Linistesc bonavul cu privire la prezinta escare de
starea sa. decubit,se deplaseaza
credere in personalul fara ajutor.
medical.Sa nu
 frica.
prezinte

escare de decubit.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A Puls Resp. Diureza Scaun

TC
2007
16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N
79 16 37 ml
18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N
73 17 36,8 ml
19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h
3,8%,se aspira sange
pana la 2 ml. 7-15mm/h
Leucocite Inteparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000
degetului.Se recolteaza 2
Hemoglobina ml sange pe cristale de Hgb=13% Hgb=14-16g%
EDTA.
Trombocite T=21500 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% F=180mg% F=200-400mg%
si 4,5 ml sange
Glicemie 2 ml sange pe florura de G=130mg% G=80-120mg%
Na 4 mg
Uree 5-10 ml sange,punctie U=80 mg% U=20-40mg%
venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%
Colesterol 5-10 ml sange,punctie 260mg 180-280mg%
venoasa
Examen sumar de urina Recipiente sterile,din Normal
jetul mijlociu.
Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L TGO=2-20U/L
TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul
este strict:sucuri de
fructe,ceaiuri 1000-1500ml
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.
18.05 In plus paine cu unt
19.05 Lactate
Alimente
hipercalorice,alimente care
contin NaCl
Grasimi,prajeli,varza,fainoase
in cantitate mare
Alimente care contin NaCl
Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral

Mialgin 2ml iv

Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina ½ oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg

Aspirina ½ oral

Trombostop 0-0-2 oral

Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit Nu necesita ingrijiri
dorsal,isi va relaxa musculatura. speciale.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir
stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia

medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia

axilara anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia

axilara mijlocie.
17.05 Rtg toracic
 EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor

Nume:V

Prenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic

-personale-neaga

Diagnostic clinic -IMA anterior

Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului

superior stg

Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter

de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop
cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor
toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.

Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

 -anxietate
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni
Diagnostic de ingrijire Obiective
1.Riscul alterarii circulatiei si Pacientul sa fie
respiratiei din cauza echilibrat circulator
complicatiilor bolii manifestate si respirator.
prin dispnee,hipotensiune
arteriala,transpiratii reci.
2.Anxietate din cauza Pacientul sa fie
necunoasterii prognosticului bolii echilibrat psihic,sa
manifestata prin ingrijorare fie informat asupra
,teama. regimului de viata si
de alimentatie care
trebuie respectat.
3.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze
muschiului cardiac manifestat durerile in 2-3 ore de
prin dureri retrosternale fara la admin.medicatiei
cedare la NTG. de urgenta.
4.Alterarea mobilitatii fizice Pacientul sa-si
legate de deficitul motor si recapete indepen-
senzorial manifestata prin
impotenta funcionala. denta de miscare
afectata relativ.
5.Dificultate in a dormi si a se Pacientul sa
odihni datorita durerii,anxietatii, beneficieze de
confort fizic si psihic
sressului manifestat prin pentru a se odihni.
insomnie,oboseala.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 Puls Resp T.A.
10.04 82 19 145/95
Interventii Evaluare
Supraveghez Pacientul este echilibrat
T.A.,repiratia,pulsul circulator si respirator.Nu
au aparut complicatii.
temperatura din 2 in 2
ore.Asigur pozitia
semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.
Educ pacientul sa aiba o Pacientul este echilibrat
viata psihic.
ordonata,echilibrata,port
discutii linistitoare.
Asigur repaus fizic al Durerile se amelioreaza la
bolnavului in perioada administrarea
dureroasa.Administrez medicatiei,dar nu dispare in
medicatia indicata de medic. totalitate.
Asigur pozitia semisezanda Pacientul reuseste sa
in repaus absolut la pat a realizeze obiectivele
bolnavului.Mobilizez impuse devenind mai
pacientul la 2 ore.Efectuez optimist.
masaj al membrelor timp de
10 min.Supraveghez
miscrile active ale
bolnavului.
Se va favoriza odihna din Pacientul prezinta un somn
timpul zilei prin creearea odihnitor.
unui climat de liniste.Se vor
administra sedative la
indicatia medicului.
T Diu-reza Scaun
36,6 1000 ml N
 81 20 36,4
11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N
75 18 37,2
12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml sange
VSH=7-15/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
degetului,2ml sange
Hemoglobina pe cristale de EDTA Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml

Trombocite T=220000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=45% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%
punctie venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin GOT=52 GOT=2-20 UI
punctie ven.
GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo-
rice
Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de Fainoase in cantitati
legume,iaurt,budinci,lapte mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- Vor fi evitate elimentele
care produv gaze sau
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata intarzie tranzitul
fiarta,legume cu ulei intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din Grasimi,prajeli,varza
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu
varsta,sexul,gradul de activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen

10.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare speciale.
RTG toracic a examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere
linistite la
20C,bolnav in repaus
20 min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Xilina 200mg iv

Heparina 140u/h iv

Propranolol 1mg iv

Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb

Diazepam 0-0-1 tb seara

 Propranolol 1mg iv

Trombostop ½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb

Propranolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S

Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA

Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la

clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang
insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.
 Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior
stg

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei Pacientul sa fie Supraveghez Pacientul este
din cauza complicatilor bolii echilibrat circulator temperatura,T.A. echilibrat circulator
manifestata prin dispnee si respirator. si respirator.
paroxistica,hipotensiune arteriala. respiratia,pulsul la intervale
egale de timp.Efectuez
EKG,asigur pozitia
semisezanda pt favorizarea
respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de "moarte Pacientul sa prezinte Port discutii linistitoare si Starea generala a
iminenta" din cauza lipsei de cunoastere o stare generala incurajatoare cu bolnavul.il bolnavului s-a
a bolii manifestata prin agitatie si buna. educ cu privire la imbuna-
teama. mentinerea unui mod de
viata sanatos. tatit.
3.Proces inflamator datorita focarului Pacientul sa prezinte Administrez antipiretice: Pacientul nu prezinta
de necroza manifestat prin sufebrilitate. o temperatura in modifica-ri ale
parametri normali. paracetamol curbei termice.
4.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze Asigur repausul fizic si Durerile se
muschilui cardiac manifestat prin dureri durerile in 2-3 ore de psihic al pacientului in amelioreaza la
precordiale cu caracter constrictiv. la admini- perioada dureroasa.Ad- admini-
strarea trat. de ministrez medicatia indicata strarea medica-
urgenta de medic.Efectuez EKG.
 Tiei.
5.Dificultatea in a se odihni din cauza Bolnavul sa declare La indicatia medicului se Pacientul prezinta un
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de ca are un somn vor administra sedative si somn
odihna insuficiente. odihnitor dupa 2-3 somnifere,se va diminua odihnitor,linistit dupa
zile. anxietatea prin discutii 2 zile.
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37

3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h
Na3,8%,pe 1,6 ml
sange 7-15mm/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
degetului.se
Hemoglobina recolteaza 2 ml sange Hgb=13g% Hgb=14-16g%
pe cristale de EDTA
Trombocite T=200000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=39,4% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%
Na3,8%,pe 4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%
florura de Na.
Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%
punctie venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange punctie 260mg% C=180-280mg%
venoasa
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025
Enzime 5-10 ml sange punctie TGO=25U/L TGO=2-20 UI
venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

05.04 Ceaiuri,compoturi,supe
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval
branza topita,mezeluri
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete
Alimente care contin NaCl,calori
sunt solide ca consistenta
Grasimi,prajeli,varza,fainoase in
cantitate mare,alimente hipersoda
hipercalorice.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare speciale.
RTG toracica a examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere
linistite,la
20C,bolnav in repaus
20 min
O6-09.04 EKG
RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Propanolol 1mg iv
 Xilina 200 mg iv

Heparina 1400 u/h iv

Diazepam 1 tb seara

Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb

Propanolol 1 mg iv

NTG 0-1-1 S.L

Trombostop 1 tb/zi
07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza
09.04 Propanolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului

cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta
necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de
important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca

simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice
si de lab,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA,interventiile pe

care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei
personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea
si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital

acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg,dispnee
paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus
diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat
durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se
normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al IMA

complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea
ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este
favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere
violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu
cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA
anterior.

BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002