Proiect pentru Sociologie Medicală

- învătământ postliceal sanitar

Tema : Familia –grup social

Calificarea profesională:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST – ANUL I

Indrumator: Nita Elena Lidia

Elev: Matei (Anasie) Alina
Anul 2018/2019
Clasa C
CUPRINS

Familia- grup social...................................................................................................................2

Grupul social..............................................................................................................................2
Familia..........................................................................................................................................2
Funcțiile familiei......................................................................................................................3
Dinamica rolurilor în familie.............................................................................................4
Interacţiunea dintre fraţi şi ordinea naşterii.........................................................5
Tensiuni și conflicte în familie........................................................................................6
Bibliografie.................................................................................................................................8

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 1

 Familia- grup social

Grupul social este un termen care acoperă o realitate diversă.

După mărimea grupului există:

-grupuri mici până la 30-40 persoane, familia, grupe de studenţi;

-grupe medii de ordinul zecilor sau sutelor;

-grupuri mari cum ar fi etniile şi naţiunile.

Nota comună a tuturor grupurilor este interacţiunea şi comunicarea

dintre membrii lor. De altfel, grupurile nu există în afara relaţionării între
indivizi. Din acest punct de vedere, facem diferenţa între grupurile sociale,
care cunosc o minimă organizare şi simplele agregări umane, care pot
uneori să interacţioneze fără regularitate (de pildă, grupul de oameni care
se pregăteşte să traverseze strada are un scop comun, dar odată acţiunea
îndeplinită, fiecare merge în altă parte).

Familia
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale
deoarece ea influenţează şi modelează persoana umană. Unii merg chiar
mai departe şi susţin ca acţiunea ei asupra persoanei e atât de mare,
încât ea egalează acţiunea celorlalte grupuri sociale. Aceasta este cu
deosebire cazul cercetărilor care vin dinspre psihanaliza, psihologia
socială şi sociologie susţinând că familia este: adevăratul laborator de
formare a persoanei. Transformarea individului în persoană adică în
individ cu status social” este întâi de toate opera familiei. Sunt două
cauze care explică această influență a familiei asupra persoanei; una este
legată de faptul că acţiunea familiei se exercită mai de timpuriu iar a doua
de acela că multă vreme familia e calea prin care se canalizează oricare
altă acţiune de socializare, ea fiind identică cu întreaga lume socială a
copilului. Fiecare societate are un anumit sistem familial, adică un sistem
de reglementare a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei de vârstă matură, şi
dintre aceştia şi copii. Sistemele familiale pot fi foarte diferite de la o

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 2

societate la alta, ele există peste tot. Acestea se diferenţiază între ele după
gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a moştenirii,
modul de stabilire a rezidenţei noilor cupluri, modul de exercitare a
autorităţii în cadrul familiei. In raport cu gradul de cuprindere, familia se
poate limita la soţ, soţie şi copiii lor minori (familia nucleară) sau poate
cuprinde un număr mare de rude de sânge (familia extinsă).

Din punct de vedere sociologic, familia poate fi definită ca un grup social

constituit pe baza relaţiilor de căsătorie, consanguinitate şi rudenie,
membrii grupului împărtăşind sentimente, aspiraţii şi valori comune. Din
această perspectivă, familia este un grup primar în care predomină
relaţiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu
semnifică absenţa normelor şi a reglementărilor. Dimpotrivă, familia este
unul din grupurile primare cu cea mai mare responsabilitate normativă.

Din punct de vedere juridic, familia desemnează grupuri de persoane între

care s-au stabilit un set de drepturi şi obligaţii, care izvorăsc din căsătorie,
rudenie (inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor
de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de
către lege.

Familia reprezintă un ansamblu de relaţii sociale, reglementat prin norme

juridice sau prin norme sociale difuze. Relaţiile din cadrul familiei pot fi
reduse la câteva categorii principale:

-relaţiile dintre soţi (parteneri), reglementate prin căsătorie sau prin

consens;

-relaţii între părinţi şi copii (între ascendenţi şi descendenţi);

-relaţii între descendenţi (între copiii aceluiaşi cuplu);

-relaţii de rudenie între membrii cuplului familial şi alte persoane (părinţii

din familia de origine, socri, cumnaţi).

După numărul de membri, familia face parte din categoria grupurilor mici.

Din punctul de vedere al funcţiei normativ-axiologică, familia face parte

din grupurile de apartenenţă. Apartenenţa lor la grup se dobândeşte prin

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 3

naştere (familie). Membrii grupului participă la realizarea sarcinilor
acestuia, aspiraţiilor şi idealurilor comune

Funcțiile familiei
Familia trebuie să realizeze anumite funcţii. În ciuda marii diversităţi
de tipuri de familii, funcţiile acesteia pot fi reduse la următoarele tipuri:

1. reproducere (producerea unui număr suficient de copii pentru

a asigura imortalitatea unei comunităţi sau a unei societăţi);

2. socializarea copiilor (transmiterea modelelor culturale

dominante în societate către copii);

3. îngrijire, protecţie şi sprijin emoţional (îngrijirea şi protecţia

copiilor, bătrânilor şi persoanelor bolnave, dragoste,
securitate, sentiment de bunăstare);

4. conferirea unui status (prin intermediul relaţiilor de rudenie şi

a altor relaţii de grup);

5. reglementarea comportamentului sexual.

Dinamica rolurilor în familie

În secolul al XIX-lea şi în prima parte a secolului al XX-lea în
societăţile europene sau de cultură europeană s-a generalizat sistemul
familiei nucleare în care soţul era principala sursă de venituri ale familiei
şi exercita cea mai mare parte a autorităţii, soţia era ocupată în principal
în gospodărie şi depindea din punct de vedere economic de soţ, copiii
minori erau îngrijiţi în interiorul familiei, vârsta partenerilor la căsătorie
era relativ scăzută, numărul de copii era relativ mare şi asigura înlocuirea
generaţiilor şi creşterea demografică, rata divorţurilor era scăzută. Acest
tip de familie s-a impus ca un model normativ unic, iar tot ce nu se
încadra în acest model era considerat devianţă (maternitatea solitară,
divorţul, concubinajul). Începând cu anii 1970, familia nucelară
tradiţională a înregistrat un regres rapid, în multe societăţi ea nu mai
reprezintă decât 7-10% din totalul grupurilor familiale.

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 4

 O cauză principală a acestui declin o reprezintă creşterea ponderii
femeilor ocupate în activităţi permanente în afara familiei Acest fenomen,
caracteristic tuturor societăţilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare, este
foarte controversat. Ca aspecte pozitive se enunţă:

· creşterea independenţei economice a femeilor şi prin aceasta

creşterea posibilităţilor de egalizare a poziţiilor de putere şi
autoritate în cadrul familiei;

· creşterea posibilităţilor femeilor de a avea o carieră socială şi

profesională proprie şi, prin aceasta, creşterea gradului de
satisfacţie psiho-socială a femeilor;

· creşterea avuţiei naţionale prin intermediul activităţii extrafamiliale

a femeilor.

Ca aspecte negative se enunţă:

· diminuarea funcţiilor familiei;

· sărăcirea vieţii de familie;

· diminuarea îngrijirii copiilor în termeni de afecţiune, supraveghere,

îmbogăţire cognitivă.

Ocuparea femeilor în activităţi extrafamiliale poate conduce la

supraîncărcarea lor cu muncă: pe lângă activitatea profesională ele
trebuie să realizeze o bună parte din activităţile ce le exercitau în mod
tradiţional. Dobândirea independenţei economice poate conduce la
conflicte de roluri în cadrul familiei.

Interacţiunea dintre fraţi şi ordinea naşterii

Faptul de a fi născut primul sau ultimul, precum şi acela de a fi copii

mulţi sau puţini, are importante repercursiuni asupra dezvoltării
persoanei.

Familie cu un copil. Multă vreme, cel puţin un an el e singurul copil, în

consecinţă dragostea mamei şi a celorlalţi membri ai familiei este
concentrată asupra lui, fiind centrul de interes al tuturor. Când este certat

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 5

de tata e răsfăţat de mama şi bunici sau invers, în aşa fel încât copilul
unic e de obicei un copil răsfăţat, conştiinţa de sine pe care o dezvoltă
este eminamente egoistă –egocentrică. Pentru copil părinţii şi cei din jur
sunt nişte instrumente şi tentacule de care el se serveşte pentru
satisfacerea trebuinţelor. Astfel copilul ajunge să fie un mic tiran, care
stăpâneşte pe toţi ceilalţi, aservindu-i printr-o metodă sau alta printre
care plânsul. În acest mod plânsul ajunge să fie primul act de interacţiune
orală cu cei din jur, a cărui funcție e cea de comandă către cei apropiaţi
pentru ai face pe plac.

Dacă primul copil nu este urmat de un altul, din copil prim devine
copil unic, atunci atenţia părinţilor față de el va fi şi mai mult crescută,
îndeplinandu-i orice capriciu. Prin urmare copilul nu e numai răsfăţat, dar
e şi mai cocoloşit cu fel de fel de griji exagerate ptr a-l feri de boli,
uitându-se faptul că această grijă e cea mai sigură cale de a reduce
rezistenta organismului.

Următorul caz - când primul copil este urmat de al doilea, din unicul
copil el ajunge cel mai mare şi astfel trebuie să fie cel mai cuminte
renunţând la orice conflict în favoarea celui mic. Atenţia părinţilor trece
dintr-o dată asupra copilului mic, copilul prim trecând pe un plan secundar
făcându-l să sufere un fel de detronare.

În cazul cu trei copii, copilul mare îşi păstrează aceleaşi caractere

dar puţin atenuate, deoarece el găseşte o anumită consolare în faptul că
rivalul său, copilul al doilea, ajunge să fie copilul mijlociu şi să sufere şi el
pe urma copilului mai mic. Atunci copilul mijlociu având un frate mare şi
unul mic el va ajunge să aibă dezvoltare cea mai echilibrată având o justă
balanță intre agresivitate şi supunere, retragere în sine şi spirit de
iniţiativă. Copilul ultim dezvoltă caractere specifice copilului mic, întrucât
însă dragoste părinţilor s-a mai răcit între timp, concursul şi afecţiunea pe
care el le va primi din partea părinţilor vor fi mai reduse. În acest mod
trăsăturile de agresivitate caracteristice copilului celui mai mic vor fi
atenuate. De asemenea se constată o atenuare şi la copilul mai mare el
dându-şi seama de detronarea copilului al doilea care a fost duşmanul

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 6

său, prinde sentimente mai bune față de el şi de părinţi şi mai ales de
copilul cel mai mic.

Din punct de vedere psihologic situaţia cu trei copii este situaţia cea mai
fericită, capabilă să dea cele mai normale şi sănătoase rezultate.

Relaţiile dintre fraţi şi surori nu depind însă numai de ordinea naşterii ci de

atitudinea părinţilor. Familia extinsă, lărgită este tipul de familie ce
cuprinde pe lângă nucleul familial şi alte rude şi generaţii, constituite din
cuplul conjugal şi copiii lor la care se pot adăuga: părinţii soţului şi/sau
soţiei, bunicii acestora, fraţii şi surorile soţului şi/sau soţiei, copiii lor,
unchi, mătuşi ai cuplului. De regulă, în familia lărgită trăiesc trei generaţii.
Există familia extinsă propriu-zisă, familia liniară şi familia tulpină.

Tensiuni și conflicte în familie

Familia este nu numai o unitate socio-afectivă ci şi un grup în care
au loc tensiuni şi conflicte. Principalele surse de tensiuni şi conflicte sunt:
gelozia şi îndeosebi gelozia iraţională (aceasta poate conduce la pierderea
totală a încrederii în partener şi la distrugerea comunicării maritale);
diferenţele în modelele de utilizare a banilor (banii pot să reprezinte şi o
sursă a puterii, dragostei, statusului social şi un mijloc de dominare
familială); diferenţe cu privire la modul creşterii copiilor; disatisfacţia
sexuală; diferenţele de concepţie privind diviziunea rolurilor; diferenţele
de concepţie privind rolul raporturilor de rudenie. Alte surse principale de
tensiuni şi conflicte sunt violenţa şi alcoolismul. Violenţa familială se
manifestă ca un abuz fizic la care este supus un membru al familiei de
către un alt membru. Cele mai frecvente forme de violenţă sunt cea
manifestată de un soţ împotriva celuilalt şi cea manifestată de un părinte
împotriva copiilor. Violentarea copiilor (inclusiv sexuală) se explică prin
factori psihologici şi sociali. Părinţii care îşi violentează copii au fost ei
înşişi obiectul unor abuzuri în copilăria lor; nu-şi pot controla
comportamentele şi au tendinţa de a proiecta asupra copiilor propriile lor
frustrări. Violenţa se răspândeşte de la un membru la altul al familiei şi de
ia o generaţie la alta. Satisfacerea maritală depinde în mare măsură de
capacitatea partenerilor de a comunica şi a-şi ajusta reciproc modalităţile

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 7

de realizare a rolurilor maritale. Cuplurile care nu-şi pot soluţiona singure
problemele, pot apela la specialişti (consilieri familiali) care ajută
partenerii să înveţe să-şi definească problemele şi să identifice ceea ce îi
împiedică să le rezolve. Consilieratul familiar are ca obiective ameliorarea
comunicării intrafamiliale, menţinerea integrităţii familiei. Creşterea
capacităţii partenerilor de rezolvare a problemelor şi facilitarea
manifestării individualităţii. În situaţiile în care partenerii apreciază că
tensiunile şi conflictele sunt insurmontabile, cuplul familial se dizolvă prin
abandon sau prin divorţ.

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 8

Bibliografie

1. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlasceanu, Dicţionar de sociologie, Ed. Babel,

Bucureşti, 1993

2. Florin Petrut, Sociologie-note de curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre,

Sibiu 2004

3. Ilie Sandina, Pshiologie socială –curs, Ed. Academiei Forţelor Terestre,

Sibiu 2004

4. Rudică T. – Familia în faţa conduitelor greşite ale copilului, E.D.P.,

Bucureşti, 1981

5.M. Voinea, Sociologie generala si juridica, Editura Sylvi, Bucuresti, 2000

6.Manuel Gutan, Istoria dreptului românesc, curs- Codul familiei

Matei (Anasie) Alina- Familia –Grup social .AMG1. Pag. 9