Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea de Psihologie, Sociologie, Asistență Socială și Științe ale Educației

Training

Percepția în conflict

Student: Bîtcă Dumitrița

Profesor: Rusu Inga, lect.univ.

Chișinău 2020
 Training
Obiective:

- Prezentarea importanței percepției în apariția conflictului, dar și în atenuarea

acestuia

- Organizarea de activități pentru o înțelegere mai profundă a temei

- Prezentarea modalităților de îmbunătățire a percepției

Introducere:

În introducere se va prezenta tema prezentării și obiectivele acesteia. Se va aduce la cunoștință

modul cum se vor desfășura activitățile.

Activități

1. Cei prezenți vor fi provocați să se gândească la o situație pe care au interpretat-o greșit și

care au fost urmările
2. Joc de rol: două persoane vor ieși în față și vor încerca să convingă publicul că în sticla pe
jumătate cu apă este jumătate plină( o persoană) si este jumătate goală( cealaltă persoană),
ca mai apoi să simuleze o rezolvare a conflictului.
3. Cei prezenți vor primi o serie de imagni în care vor trebui să spună ceea ce percep în
imagine
4. Un test de alocentrism
În conversațiile cu alte persoane, de obicei:
1. Încerc să văd lucrurile din perspectiva lor
2. Nu presupun că ele gândesc la fel ca mine
3. Mă concentrez mai asupra ideilor sau opiniilor lor
4. Sânt atent la expresiile lor faciale și limbajul trupului,ca să-mi dau seama cum se simt
5. Încerc să mă pun în locul lor
6. Încerc să evit să fac presupuneri despre ce gândesc, sau simt ele.
7. Nu presupun că și ele se gândesc la ce mă gândesc eu.
 8. Încerc să mă concentrez mai mult asupra lor decât asupra mea
 Între 8 și 18: Stilul dumneavostră conversațional este mai degrabă egocentric
 Între 19 și 29: Mențineți echilibrul între egocentrism și alocentrism
 30 și peste: Sânteți alocentric într-o măsură destul de mare

Informație: Când suntem puși față în față cu comportamente sociale, evenimente, situații,
obiecte etc, mai ales cu cele pe care le considerăm surprinzătoare, reacția noastră automată este să
încercăm să le înțelegem, ca să știm cum să reacționăm adecvat la ele. Prin urmare, modul în care
evaluăm în universul nostru social, depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a înțelege
semnificația pe cae o atribuim anumitor comportamente, situații, etc. Când vorbim despre
înțelegerea semnificațiilor, ne referim la procesul percepției. Mintea și simțurile noastre ne ajută
să înțelegem lumea, dar ele ne pot determina și să facem greșeli, de exemplu, să interpretăm greșit
comportamentele altor oameni sau situații, ceea ce poate conduce la conflict. De obicei, mintea
noastră selectează, organizează și interpretează informațiile atât de rapid și în mod subconștient,
încât puteți avea impresia că percepțiile sânt reflectări obiective, realiste ale lumii din jur. De
exemplu cineva îți întrerupe discursul. Informația selectată= mi-a întrerupt discursul, organizarea
informației= întreruperea este un comportament nepoliticos, interpretarea= „x” este nepoliticos.

Etapele procesului de percepție

1. Selectarea( procesul prin care se acordă atenție unui anumit stimul). Procesul percepției
începe când ne sunt stimultate unul sau mai multe simțuri. Simțurile noastre sunt stimulate
în permanență de obiectele și evenimentele din mediul înconjurător. În loc să acordăm
atenție tuturor stimulilor din mediu, operăm o selecție, procesul prin care mintea și corpul
nostru ne ajută săselectăm anumiți stimuli pe care să-i urmărim, și deobicei acordăm atenție
stimulilor care ies în evidență, cei care se repetă sau cei care se manifestă cu o intensitate
puternică.
2. Organizarea( procesul clasificării informațiilor selectate pentru a li se acorda atenție). După
ce am observat un stimul, următorul pas constă în clasificarea lui. Această sarcină, numită
organizare, ne ajută să selectăm informațiile, dezvăluind prin ce aume se aseamănă sau se
deosebesc de alte lucruri pe care le cunoaștem.
3. Interpretarea(Procesul de atribuire a semnificațiilor unor informații selectate pentru a lise
acorda atenție și pentru a fi organizate). După ce observăm și clasificăm un stimul, trebuie
să-i atribuim o interpretare, ca să stabilim ce anume înseamnă pentru noi.

Ansamblul perceptual limitează ceea ce percepem

Ansamblu perceptual- predispoziția de a percepe doar ce vrem sau ce ne așteptăm să percepem.

„ Nu cred până nu văd”, spun adesea oamenii.Percepția noastră asupra realității este
influiențată însă nu numai de ceea ce vedem , ci și de biasurile, așteptările și dorințele noastre.
Aceste elemente pot crea ceea ce psihologii numesc
un ansamblu perceptual, o predispoziție de a
percepe doar ceea ce vrem sau ne așteptăm să
percepem. De asemenea, ansamblul nostru perceptual
influiențează și modul în care înțelegem oamenii și
circumstanțele. Oamenii religioși pot percepe o
vindecare medicală drept un miracol, sau un răspuns
la rugăciune, în timp ce alții o pot considera reacția normală la medicație.

Egocentrismul ne limitează perspectiva

Egocentric-incapabil să adopte perspectiva unei alte persoane. Conform lui Jean Piaget,
specialist în psihologia dezvoltării, egocentrismul este o etapă normală a dezvoltării copiilor
cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani, adicăle lipsește capacitatea de a adopta perspectiva unei alte
persoane.

Deși majoritatea oamenilor ies din etapa egocentrică la mijlocul copilăriei, chiar și adulții pot
fi egocentrici din când în când. Mai important, egocentrismul nostru ne poate influiența
percepția cu privire la ceilalți. Acest lucru se întâmplă când presupunem că alți oameni au
aceiași expeiență cu privire la lume ca noi.

Îmbunătățirea calităților perceptive

1. Conștientizați-vă propriile percepții

-Cunoșteți-vă pe dumneavostră înșivă

 A fi conștient de percepțiile dumneavoastră , înseamnă să vă întrebați cum sunt influiențate de
atributele dumneavoastră personale

- Concentrați-vă asupra caracteristicilor altora: influența genului și a culturii

- A fi atenți la percepții înseamnă să recunoaștem cum sânt influențate acestea de
caracteristicile altor persoane pe care le percepem
- Țineți cont de cntext și întrebați-vă dacă aveți suficientă informație înainte să vă creați o
percepție
2. Verificarea percepțiilor

- Separați interpretările de fapte

-Descrierea a ceea ce vedem nu este egal cu interpretarea

-Dacă ar trebui să verificăm justețea percepțiilor, ar trebui să începem prin a separa ceea ce am
văzut sau auzit de interpretările pe care le atribuim realităților respective

-Elaborați percepții alternative. După ce ați atribuit o anumită semnificație unui eveniment
întrebați-vă ce alte semnificații sau interpretări i-ați fi putut asocia.

-Manifestați comportamente de verificare a informațiilor. Verificarea percepțiilor este procesul de

testare a justeței percepțiilor dumneavoastră

-Verificarea directă a percepțiilor presupune a-i întreab pe oameni dacă percepțiile dumneavostră
privind o anumită situație sunt juste

-Verificarea indirectă a percepțiilor implică ascultarea și observarea, pentru a afla informații

suplimentare despre situație

3. Revizuiți-vă perceptele, dacă este necesar

- Când rezultatele verificării percepției vă dau motive să credeți că percepțiile dumneavostră nu

sânt corecte, în calitate de comunicator vă revine responsabilitatea de ale revizui.

Feedback
Bibliografie
Core Floyd, Comunicarea interpersonală, Editura Polirom, Iași 2013