Sunteți pe pagina 1din 5

Programe de intervenție preventiv-curativă în tulburările socio-afective și comportamentale

ale copilului și adolescentului

1. Propuneți o activitate practică prin care să consolidați cunoștințele despre modelul ABC
cognitiv, respectând structura activității Micii povestitori din modulul 4 al suportului de curs
al disciplinei: Programe de intervenție preventiv-curativă în tulburările socio-afective și
comportamentale ale copilului și adolescentului.

Structura activității:
o Scopul activităţii
o Competenţele vizate
o Tipul activităţii(evaluare/predare)
o Durata activităţii
o Materialele necesare
o Descrierea activităţii
o Recomandări pentru coordonator
Oricine poate deveni furios, asta e uşor, dar să fii furios pe persoana potrivită în
măsura potrivită, la timpul potrivit, pentru motivul potrivit şi în modul potrivit – nu e
la îndemâna oricui şi nu este uşor

Eu spun: NU furiei!
Scopul activităţii:
Activitatea îşi propune să-i ajute pe copii să-şi dezvolte abilitatea de a recunoaşte gândurile negative
care generează furia. Se urmăreşte familiarizarea elevilor cu mecanismul de apariţie a sentimentului
furiei, cu accent pe legătura dintre gândurile pe care le avem şi emoţiile şi comportamentele noastre
cu privire la fapte, evenimente.
Competenţe: In urma acestei activitati copiii vor putea :
-sa explice apariţia emotiei de furie, raportând-o la gândurile nesănătoase
-să identifice reacţiile corespunzătoare furiei;
-să propună modalităţi de gestionare a furiei.
-să dea exemple de gânduri sănătoase alternative prin care se poate evita furia

Tipul activităţii: de evaluare


Durata activităţii: 25 de minute
Materiale necesare:
-panou de activitate
-ace cu gămălie
-creioane colorate
-jetoane reprezentând jumătăţi de mere (colorate cu roşu şi maro, iar cele necolorate descriind
gânduri şi comportamente)
Descrierea activităţii:
-activitatea se desfăşoară în sala de clasă cu elevi din clasa a II-a.
-se reaminteşte firul poveştii “Peticel este al meu” (care a fost citită cu o zi în urmă);
 Povestea ne spune că un băieţel, pe nume Alex, era tare furios! El se gândea că trebuie
neapărat să aibă tot ceea ce doreşte. Şi, pentru că nu putea să-l ia pe Peticel acasă, s-a
înfuriat. Din fericire, Peticel l-a învăţat că furia nu aduce nimic bun. El i-a spus că, atunci
când ne înfuriem, îi supărăm pe cei din jurul nostru.”
 Azi vreau să văd dacă voi ştiţi să alegeţi gândurile bune, care ne fac să ocolim furia.
Pentru acest joc am pregătit câteva mere din carton. Fiecare măr e tăiat în jumătate. Voi veţi
întregi merele, apoi le veţi alege pe cele sănătoase şi le veţi aşeza pe panou în partea de sus,
iar pe cele “stricate” în partea de jos.
 Să vedem cum găsim merele sănătoase şi cum le găsim pe cele “stricate”: pe jumătatea
stângă a mărului avem gânduri bune, gânduri urâte, comportamente folositoare,
comportamente nefolositoare. Această jumătate nu este colorată. Jumătatea dreaptă a
mărului are chip: furios, colorat cu maro şi bucuros, colorat cu roşu. Merele bune se compun
din jumătatea roşie şi jumătatea ce descrie gânduri bune, comportamente folositoare. Merele
“stricate” se compun jumătatea ce descrie gânduri şi comportamente care ne fac să fim
furioşi şi jumătatea ce înfăţişează furia.
 Haideţi să alegem merele bune de cele “stricate”! Dacă jumătatea aceasta de măr spune: E
foarte rău dacă Peticel nu vine la mine! , cum voi întregi mărul? Ce voi alge? (jumătatea
maro, deoarece are chipul încruntat, iar Alex era furios).
-copiii primesc jumătăţile de mere cu mesaje scrise şi pe cele cu desen.
-fiecare copil prezintă combinaţia pe care a făcut-o şi aşează mărul în locul cuvenit pe panou: în
partea de sus a acestuia, dacă este un măr bun, respectiv în partea de jos în caz contrar.
-justificarea alegerii jumătăţii mărului, apoi a locului acestuia pe panou:
 Mărul tău e roşu, iar partea stângă spune: „Pot să vin să-l văd pe Peticel la el acasă!” Ce
emoţie ai asociat acestui gând? De unde ştii că ai ales corect jumătatea? (e colorată cu roşu,
are figură zâmbitoare).
-după completarea panoului, copiii care doresc, pot să coloreze jumătatea stângă a mărului.
Întrebări:
-Cine a fost furios de curând?
-Ce gând te-a făcut să te înfurii?
-Cum te-ai purtat când ai fost furios?
-Cum au reacţionat cei din jur la comportamentul tău?
-Ce te-ar fi sfătuit Peticel în această situaţie?
-Ce poţi să faci când simţi că te înfurii?
Recomandări:
Nu suport să nu fiu
Vreau ca Peticel să
-se dau exemple concrete pentru a facilita înţelegerea legăturii dintre gânduri şi emoţie, adică se
asigură identificarea gândurilor care generează furia.

prietenul lui!
fie al meu!!!
-dacă se realizează asocieri necorespunzătoare, se explică situaţia, cu trimitere la poveste sau la
exemple reale (date chiar de copii).
-se recompensează răspunsurile copiilor cu aprecieri verbale şi cu jetoane cu chipuri vesele.

Il ajutăm, propunandu-i următoarele exemple:

In loc să spui...... Poti să spui....

E groaznic! Ce păcat ca e aşa!


Îl vreau neapărat! El mă

peticel, am să plâng!
iubeşte numai pe mine!

Dacă nu mi-l dai pe


Nu mai suport! Nu-mi convine, dar pot să suport!

Trebuie să obţin ceea ce doresc! Mi-ar plăcea foarte mult sa obtin


ceea ce vreau, dar nu trebuie nu
trebuie neapărat să se intâmple
aşa!

Prietenii mei sunt ingrozitori Nu-mi place intotdeauna cum se

când nu fac ceea ce vreau eu! poartă, dar asta nu inseamnă că


nu mai sunt prietenii mei!
Peticel nu vine la mine!

primesc ceea ce vreau!


E foarte rău dacă

Nu suport să nu
Dacă nu voi primi jucăria dorită, Vreau să mai stau cu Peticel, Pot să vin să-l văd pe

ANEXĂ
voi aştepta până când părinţii vor dar ştiu că acum nu se poate.
putea să o cumpere. Peticel la el acasă!

Chiar dacă îmi doresc foarte mult


Aş vrea să vii cu mine, Peticel, Sunt supărat, dar pot să unele lucruri, nu e atât de rău
dar ştiu că nu se poate. trec peste asta. dacă nu pot să le am.