PROIECT DE LECŢIE

Profesor : Negru Corneliu

Disciplina : PSIHOLOGIE
Clasa: aX-a
Tema : Memoria
Tipul lecţiei : Lecţie A.E.L. ( de transmitere şi însuşire de cunoştinţe noi în sistem informatizat ) .
Obiectiv general : cunoaşterea caracteristicilor şi a formelor memoriei
Obiective operaţionale :
1. elevul să identifice procesele prin care se defineşte memoria (întipărirea, reţinerea, reactualizarea)
2. elevul să asocieze (într-o schemă dinamică) fiecărui caracter definiţia corectă
3. elevul să clasifice formele memoriei în funcţie de durata stocării (MS, MSD, MLD)
4. elevul să distingă între cele două forme ale memoriei după criteriul prezenţei sau absenţei gândirii (memorie
logică şi memorie mecanică
5. elevul să identifice caracteristicile celor două forme ale memoriei după criteriul prezenţei sau absenţei
intenţiei memorării (memoria voluntară şi memoria involuntară)
6. elevul să asocieze, într-o schemă dinamică, fiecărui tip de memorie în funcţie de modalitatea informaţională
a memorării (perceptivă, verbală, procedurală, afectivă) definiţia corectă
Metode utilizate : simularea , învăţarea prin descoperire dirijată , informarea , structurarea şi asimilarea de
informaţii , simularea unor situaţii concrete , exerciţiu interactiv
Mijloace şi materiale : tabla , manual , 27 de calculatoare din reţeaua A.E.L. , lecţia Memoria în format A.E.L.
Tipuri de evaluare : testarea interactivă : EVALUARE 1 - Ruleta memoriei

BIBLIOGRAFIE:
1. Cosmovici, Andrei – Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996
2. Golu, Mihai; Paiş-Lăzărescu, Mihaela – Psihologie, clasa aX-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2000
3. Lupsa, Elena; Bratu, Victor – Psihologie, Editura Corvin, Deva, 2005
4. Zlate, Mielu – Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 1999
5. Miclea, Mircea – Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2003

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1
A . Activităţi şi obiective de învăţare ( A = Activitate M = Moment de interacţiune )
A1 Fiind date mai multe situaţii concrete redate prin animaţii, elevul să identifice procesele prin care se
defineşte memoria (întipărirea, reţinerea, reactualizarea)
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A1 M 1, EVALUARE 1

A2 Fiind date mai multe animaţii care ilustrează caracterele memoriei (caracterul selectiv, activ, mijlocit,
inteligibil, logic şi sistemic, elevul să asocieze (într-o schemă dinamică) fiecărui caracter definiţia corectă
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A2 M 2, EVALUARE 1

A3 Fiind date mai multe situaţii concrete, elevul să clasifice formele memoriei în funcţie de durata stocării (MS,
MSD, MLD)
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A3 M 3, EVALUARE 1

A4 Fiind date mai multe imagini ce redau diverse tipuri de materiale de memorat, elevul să distingă între cele
două forme ale memoriei după criteriul prezenţei sau absenţei gândirii (memorie logică şi memorie mecanică)
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A4 M 4, EVALUARE 1

A5 Fiind date mai multe situaţii concrete, elevul să identifice caracteristicile celor două forme ale memoriei
după criteriul prezenţei sau absenţei intenţiei memorării (memoria voluntară şi memoria involuntară)
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A5 M 5, EVALUARE 1

A6 Fiind date mai multe situaţii concrete, elevul să asocieze, într-o schemă dinamică, fiecărui tip de memorie în
funcţie de modalitatea informaţională a memorării (perceptivă, verbală, procedurală, afectivă) definiţia corectă
Activitate de învăţare Moment de interacţiune
A6 M 6 , EVALUARE 1
EVALUARE 1 Ruleta memoriei

MOMENTUL 1 Definirea memoriei

Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată, informarea, structurarea şi asimilarea de
informaţii
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv
Timp alocat: 5 minute
Conţinut:
Pas 1: Ce înseamnă memorie?
În caseta Text apare scris „Vă folosiţi memoria, atunci când:
- întipăriţi
- reţineţi
- reactualizaţi “
Pe ecran apar trei băieţi care se întâlnesc; în spatele lor se află o maşină. Elevul dă clic pe butonul
«Start» pentru a porni animaţia şi a descoperi care sunt procesele memoriei (întipărirea, păstrarea şi
reactualizarea)
Pas 2: În caseta Text apare scris:Text 1: Materia reprezintă un suport universal pentru întipărirea informaţiilor.
Text 2: Materia are capacitatea de a reţine, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, informaţiile
întipărite.
2
 Text 3: Informaţia poate fi reactualizată în anumite momente, în funcţie de necesităţi.
Pe ecran apare un caiet în care vor fi construite câteva figuri geometrice. Elevul va încerca să le şteargă
(fiecare figură ştergându-se mai greu sau mai uşor). Elevul va descoperi astfel că unele informaţii sunt reţinute
pentru mai mult timp decât altele. În finalul animaţiei, elevul va încerca să reactualizeze figurile geometrice
percepute iniţial.
Pas 3: În caseta Text apare: „Memoria este procesul psihic de întipărire (encodare, engramare), reţinere
(stocare, depozitare) şi reactualizare (rememorare) de informaţii.”
Pe ecran apare o imagine formată din patru casete dreptunghiulare, una reprezentând Memoria, celelalte
reprezentând procesele memoriei (întipărirea, păstrarea, reactualizarea).
MOMENTUL 2 Caracterizarea generală a memoriei
Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv
Timp alocat: 8 minute
Conţinut:
Pas 1 : În caseta Text apare scris „Memoria este selectivă. Caracterul selectiv al memoriei presupune reţinerea
şi reactualizarea diferenţiată a informaţiilor în funcţie de motivaţia, interesele, vârsta celui care memorează.’’
Pe ecran apare o imagine reprezentând un elev într-o sală de clasă care are în faţă o tablă pe care este
scris numele unei ţări şi mai multe oraşe. Elevul va alege dând clic capitala corectă pentru ţara al cărei nume
este scris pe tablă. Plecând de la această situaţie, elevul va determina caracterul selectiv al memoriei.
Pas 2: În caseta Text apare scris „Memoria este activă . Caracterul activ al memoriei presupune prelucrarea,
evaluarea şi reorganizarea informaţiilor memorate.”
Pe ecran va apărea o schemă dinamică care va ilustra elevului caracterul activ al memoriei, precum şi o
imagine reprezentând un lac, iar pe lac o barcă, o bicicletă, un ins care pescuieşte, 2 peşti. La o oarecare distanţă
de acest peisaj, 2 băieţi cu un binoclu fiecare. Elevul va primi indicaţia de a participa activ la desfăşurarea
animaţiei, exprimându-şi opinia asupra elementului care nu se integrează în acest peisaj. El va descoperi astfel
în ce constă caracterul activ al memoriei.
Pas 3: În caseta Text apare scris „Memoria este mijlocită. Caracterul mijlocit al memoriei presupune păstrarea
şi reactualizarea informaţiilor despre obiecte care nu sunt prezente in câmpul perceptiv. Mijlocirea se
realizează prin intermediul anumitor elemente din fondul experienţei anterioare.”
Este prezentată o situaţie (un copil pe o canapea, care are ocazia de a vedea la televizor mai multe
elemente care îi amintesc de bunica sa). Elevul porneşte animaţia pentru a determina felul în care memoria este
mijlocită de elemente din fondul experienţei anterioare.
Pas 4: Este introdus caracterul logic şi sistemic al memoriei. Elevul declanşează o animaţie care îl va face să
descopere că elementele care sunt memorate sunt organizate sistemic şi logic şi că fiecare unitate de memorie
este strâns relaţionată cu toate celelalte.
In caseta Text apare scris „Memoria este organizată logic şi sistemic. Caracterul logic şi sistemic al
memoriei presupune faptul că între informaţiile memorate se stabilesc legături logice (de semnificaţie, de
asemănare, de subordonare, etc.).”
Pas 5: Este introdus caracterul inteligibil al memoriei. Elevului i se prezintă un exerciţiu interactiv sub forma
unui test de memorie. Elevul va avea de reţinut o serie de itemi (litere) şi i se va oferi indicaţia de a încerca să
înţeleagă materialul de memorat. Itemii reprezintă simboluri auto pentru mai multe judeţe. Indicaţia corectă
pentru reţinerea itemilor va fi prezentată abia în pasul final al animaţiei. Caseta Text prezintă definiţia
caracterului inteligibil al memoriei.
Pas 6: Elevul are la dispoziţie un tabel în care trebuie să asocieze fiecărui caracter al memoriei definiţia corectă.
MOMENTUL 3 Formele memoriei după durata stocării
Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată, informarea
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv
Timp alocat: 7 minute
Conţinut:

3
Pas 1: În caseta Text apare definiţia memoriei senzoriale (MS). Elevul va declanşa o animaţie (un om care îşi
mişcă mâna spre tâmplă; mişcarea este iniţial normală, apoi este descompusă în cadre). Elevul va analiza
mişcarea reprezentată pe ecran şi va determina rolul MS în realizarea percepţiei
Pas 2: În caseta Text apare definiţia memoriei de scurtă durată (MSD); elevul participă interactiv la o situaţie
concretă (merge pe stradă şi încearcă să reţină un număr de telefon afişat pe un stâlp). Plecând de la această
situaţie concretă, elevul va determina volumul şi durata de stocare reduse ale MSD.
Pas 3, 4: Este introdusă definiţia memoriei de lungă durată (MLD) şi separat a celor două forme ale sale
(memoria episodică şi memoria semantică). Elevul va declanşa o schemă dinamică (trei săgeţi care se colorează
la intensităţi şi viteze diferite) pentru a realiza o comparaţie între cele trei forme ale memoriei în funcţie de
durata lor de stocare.
Pas 5: Este prezentată o animaţie (trei personaje în aceeaşi cameră care relatează diferite evenimente făcând
apel fie la MSD, fie la MLD). Elevul va realiza o comparaţie între cele două forme ale memoriei, ataşând cu
mouse-ul fiecare formă a memoriei situaţiei care îi corespunde.
MOMENTUL 4 Formele memoriei după criteriul prezenţei sau absenţei gândirii
Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv
Timp alocat: 8 minute
Conţinut:
Pas 1: Memorie logică sau mecanică?
Este introdusă definiţia memoriei mecanice în caseta Text şi este subliniat gradul scăzut de eficienţă al
acestei forme a memoriei. Elevului i se prezintă un test de memorie (el are de memorat perechi de itemi între
care nu există corespondenţe logice evidente). Profesorul va remarca procentul scăzut al reactualizărilor, dar va
sublinia rolul indispensabil al memoriei mecanice în anumite situaţii.
Pas 2: În caseta Text este introdusă definiţia memoriei logice. Se repetă testul de la pas 1, de data aceasta cu
perechi de itemi între care există corespondenţe logice evidente. Profesorul va remarca rata superioară a
reactualizărilor.
Pas 3: Se prezintă o listă cu informaţii de memorat. Elevul va realiza o comparaţie între memoria logică şi
memoria mecanică selectând tipul de memorie utilizat pentru fiecare informaţie în parte.
MOMENTUL 5 Formele memoriei după prezenţa sau absenţa intenţiei memorării
Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv, animaţii interactive
Timp alocat: 8 minute
Conţinut:
Pas 1: Este introdusă în caseta Text definiţia memoriei voluntare. Elevul declanşează o animaţie interactivă care
prezintă o situaţie concretă (o prezentare de modă); elevului i se cere să recunoască cât mai multe elemente de
vestimentaţie şi să determine astfel rolul memoriei voluntare
Pas 2, 3: Plecând de la situaţii concrete (un băiat într-o florărie, găsirea unei sticle conţinând un mesaj, trei
oameni într-o barcă), elevul va realiza o comparaţie între memoria voluntară şi memoria involuntară (elevului i
se va aplica un test de memorie în care va trebui să reactualizeze, pe rând, itemi spre care a fost orientat în
prealabil prin indicaţii (culoarea vestimentaţiei, mesajul din sticlă) şi itemi spre care nu a fost orientat (culoarea
florilor, numărul de persoane din barcă).
MOMENTUL 6 Formele memoriei după modalitatea informaţională a memorării
Metode utilizate: simularea, învăţarea prin descoperire dirijată, informarea, structurarea şi asimilarea de
informaţii
Forma de realizare: simularea unor situaţii concrete, exerciţiu interactiv, animaţii interactive
Timp alocat: 8 minute
Conţinut:
Pas 1: În caseta Text este introdusă definiţia memoriei perceptive. Este prezentată printr-o animaţie o situaţie
concretă (aniversarea unui personaj, după ce, în prealabil, a intrat într-o patiserie, observând diverse alte
evenimente). Elevul va determina specificul memoriei perceptive asociind imaginea fiecărui analizator cu
fiecare tip specific de material memorat, dând clic pe fiecare analizator.
4
Pas 2: Este introdusă definiţia memoriei verbale în caseta Text; elevul declanşează dând clic pe imagine o
animaţie (un caiet pe care un elev scrie informaţiile care vin de la un profesor) şi descoperă tipurile de informaţii
specifice memoriei verbale.
Pas 3: Este prezentată o situaţie concretă (un elev trebuie să pornească un calculator); el va trebui să reţină o
succesiune de paşi şi să pornească staţia urmând-o. Pe baza acestei animaţii, în caseta Text este introdusă
definiţia memoriei procedurale.
Pas 4: Este prezentată o animaţie (Un chip înconjurat de mai multe imagini:o fată, o fază dintr-un meci de
fotbal, o floare, un leu, clovn). Elevul dă clic pe fiecare dintre aceste elemente şi observă reacţiile chipului. Pe
baza acestei animaţii, în caseta Text este introdusă definiţia memoriei afective. Profesorul va remarca rolul
semnificativ al afectivităţii în memorare.
Pas 5: Pornind de la o schemă dinamică, elevul va asocia fiecărei forme a memoriei după modalitatea
informaţională a memorării, definiţia corectă.
Răspunsuri corecte : PERCEPTIVĂ – PROCEDURALĂ – AFECTIVĂ – VERBALĂ

EVALUARE 1 : Ruleta memoriei

Competenţe de evaluat: se urmăreşte gradul de atingere a competenţelor specifice din programa şcolară de
Psihologie
Metode utilizate: simularea, testarea interactivă
Forma de realizare: exerciţiu interactiv, animaţii interactive
Timp alocat: 6 minute
Conţinut: se solicită elevilor să dea cât mai multe răspunsuri corecte şi să acumuleze un număr cât mai mare de
puncte. La fiecare moment al testului, elevul poate răspunde, conform regulamentului, la una sau la două
întrebări. El poate primi, de asemenea, la fiecare moment, câte un indiciu. Întrebările provin din sectoare diferite
ale lecţiei, astfel:
SECTOR 1:
1. Definiţia corectă a memoriei este:
- proces psihic de întipărire, păstrare şi uitare de informaţie
- proces psihic de întipărire, prelucrare şi reactualizare de informaţii
- proces psihic de întipărire, păstrare şi reactualizare de informaţii - CORECT
Indiciu: Memoria nu prelucrează informaţiile.
2. Memoria este o caracteristică:
- a întregii materii - CORECT
- a întregii lumi vii
- exclusiv a psihicului uman

SECTOR 2:
1. Actualizarea informaţiilor în funcţie de necesităţi poartă, în cazul memoriei, numele de:
- selectivitate – CORECT
- mijlocire
- inteligibilitate
Indiciu: Prin acest caracter al memoriei, informaţiile sunt reţinute şi reactualizate diferenţiat, în funcţie de
motivaţia, vârsta sau interesele celui care memorează.
2. Memoria este mijlocită de:
– gândire
- percepţie
- elementele din fondul experienţei anterioare – CORECT

SECTOR 3:
1. Forma memoriei care se distinge printr-o durată a stocării între 18-20 secunde până la câteva minute poartă
numele de:
- memorie de lungă durată
5
 - memorie de scurtă durată - CORECT
- memorie senzorială
Indiciu: Această formă are o capacitate redusă de memorare (7 itemi).
2. Durata stocajului în memoria de lungă durată este:
- potenţial infinită - CORECT
- mai mare de 20 de secunde, dar mai mică de 10 ani
- de aproximativ 5 ani
SECTOR 4:
1. Memoria logică presupune:
- absenţa totală a memoriei mecanice
- înţelegerea materialului memorat - CORECT
- folosirea tuturor operaţiilor logice în memorare
Indiciu: Memoria logică este bazată pe înţelegerea sensurilor şi semnificaţiilor informaţiei date spre memorare.
2. Întipărirea pur formală a informaţiilor, fără înţelegerea materialului memorat poartă numele de:
- memorie involuntară
- memorie senzorială
- memorie mecanică – CORECT

SECTOR 5:
1. Memoria voluntară:
- este întotdeauna condiţionată de memoria logică
- este întotdeauna condiţionată de urmărirea unui scop - CORECT
- este mai puţin productivă decât memoria involuntară
Indiciu: În cadrul memoriei voluntare, păstrarea şi reactualizarea informaţiilor se face în mod voit, intenţionat.
2. Memoria involuntară:
- este o formă a memoriei mecanice
- reprezintă o formă a memoriei de scurtă durată
- presupune memorarea întâmplătoare, fără o orientare prealabilă a atenţiei – CORECT
SECTOR 6:
1. Forma memoriei care are la bază interiorizarea unor acţiuni sau reguli de acţiuni poartă numele de:
- memorie procedurală - CORECT
- memorie afectivă
- memorie verbală
Indiciu: Această formă a memoriei presupune înţelegerea reţinerii întocmai a tuturor paşilor unei activităţi.
2. Forma memoriei care are la bază materialul concret furnizat de analizatori poartă numele de:
- memorie procedurală
- memorie verbală
- memorie perceptivă – CORECT

Metodele pe care le-am folosit în cadrul lecţiei asistate de calculator sunt :

- metode de informare, documentare, prelucrare şi stocare a informaţiei;
- metode şi tehnici de învăţare: înţelegerea, structurarea şi asimilarea cunoştinţelor; operarea cu noile
cunoştinţe, realizarea de transferuri şi asociaţii;
- metode şi tehnici de cercetare-investigare, experimentare şi dezvoltare a cunoaşterii: investigaţia şi
redescoperirea adevărurilor; elaborarea de ipoteze, punerea şi rezolvarea de probleme; conceperea şi organizarea
de experienţe; estimarea de variante şi alternative; tehnici de analiză, prelucrare, validare şi interpretare statistică
a datelor.

6
 MEMORIA
( rezumatul lecţiei )
Memoria este o caracteristică fundamentală a întregii materii însufleţite sau neînsufleţite. Însă, între
memoria materiei anorganice sau memoria unor forme de viaţă inferioare şi memoria umană este o mare
diferenţă.
Memoria umană este un mecanism psihic complex care asigură formarea şi conservarea identităţii
personale prin aceea că realizează legătura între situaţii şi evenimente separate în timp.
Din acest punct de vedere, memoria umană se poate defini drept proces psihic de întipărire (encodare,
engramare), stocare (păstrare, conservare) şi reactualizare (rememorare) de informaţii.
Există multiple forme ale memoriei , diferenţiate după criterii variate. Avem, astfel:
1. după durata stocării:
• memorie senzorială (MS), în cazul căreia stocajul informaţiei se petrece la nivelul analizatorilor şi este
de aproximativ 250 milisecunde
• memorie de scurtă durată (MSD), în cazul căreia stocajul informaţiei este de la câteva secunde la
câteva minute
• memorie de lungă durată (MLD), în cazul căreia stocajul informaţiei are o durată potenţial nelimitată
2. după criteriul prezenţei sau absenţei gândirii:
• memorie mecanică (cu eficacitate mică, dar absolut indispensabilă în anumite situaţii)
• memorie logică (cu eficacitate mare, recomandată în foarte mare măsură)
3. după criteriul prezenţei sau absenţei intenţiei memorării
• memorie voluntară
• memorie involuntară
4. după modalitatea informaţională a memorării
• memorie perceptivă
• memorie verbală
• memorie procedurală
• memorie afectivă
Eficienţa memoriei umane poate fi evaluată prin intermediul a 5 indicatori :
• volumul
7
 • trăinicia
• promptitudinea
• completitudinea
• promptitudinea
Fenomenul asociat cel mai frecvent memorării este uitarea. Astăzi, uitarea este considerată în teoria
psihologică fie drept o pierdere iremediabilă a informaţiilor, fie drept un proces de subactivare progresivă a
informaţiilor.
Este cert însă că uitarea are atât un rol pozitiv (acela de a conferi eficienţă şi economicitate memoriei),
cât şi un rol negativ (ea poate pricinui mari neajunsuri individului, mai ales în cazul unor maladii).
Printre cauzele uitării, putem aminti interferenţa (cu cât obţinem mai multe informaţii despre un obiect,
rata reactualizărilor tinde să scadă). Există şi teorii care prezintă uitarea drept un fenomen motivat de anumite
tendinţe de apărare a e-ului (teoriile psihanalitice).
Psihologul german H. Ebbinghaus a stabilit o curbă a uitării care arată că în primele 20 de ore se pierde
aproximativ 70% din informaţie, curba stabilizându-se apoi la 15-20% din materialul memorat.
Performanţele memoriei pot fi mărite nelimitat dacă se fac eforturi în sensul educării ei. Este întotdeauna
de preferat o abordare logică a materialului de memorat în dauna unei abordări pur mecanice. Înţelegerea
materialului de memorat poate duce la performanţe semnificative atât în activitatea cotidiană, cât şi în activitatea
şcolară.
Prin aceea că întipăreşte, păstrează şi reactualizează informaţiile care constituie experienţa anterioară a
indivizilor, memoria asigură consistenţa, stabilitatea şi finalitatea vieţii psihice. Ea condiţionează toate procesele
şi activităţile psihice, îndeplinind un rol central în arhitectura sistemului cognitiv uman.

Reactualizarea unor noţiuni ancoră din lecţia Gândirea :

1. Ce este gândirea ?
- proces psihic cognitiv superior fiind manipularea reprezentărilor mentale ale informaţiilor
- manipulare = transformare , combinare , modificare a reprezentărilor mentale
- reprezentările mentale = pot lua forma cuvintelor , sunetelor , imaginilor vizuale , acţiunilor

2. Scopurile gândirii
- categorizarea
- rezolvarea problemelor
- luarea deciziilor

3. Etapele rezolvării problemelor

- reformularea ( simplificarea problemei )
- avansarea ipotezelor
- testarea ipotezelor
- verificarea

Obiective operaţionale pe care trebuie să le atingeţi la sfârşitul lecţiei :

1. să identificaţi procesele prin care se defineşte memoria (întipărirea, reţinerea, reactualizarea)
2. să asociaţi (într-o schemă dinamică) fiecărui caracter al memoriei definiţia corectă
8
3. să clasificaţi formele memoriei în funcţie de durata stocării (MS, MSD, MLD)
4. să distingeţi memoria logică de memoria mecanică
5. să identificaţi caracteristicile memoriei voluntare şi memoriei involuntare
6. să asociaţi într-o schemă dinamică definiţia corectă pentru memoria perceptivă, verbală,
procedurală, afectivă

Indiciu pentru rezolvarea rebusului M :

PERCEPTIVĂ – PROCEDURALĂ – AFECTIVĂ – VERBALĂ