Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe
Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri
de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole
populare și de a admira creațiile meșterilor populari.
Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii
acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile
economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se
spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu
zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor
Despre târgul de fete de pe Muntele Găina vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa
“Moţii” scriind: ”În cea dintâi duminecă după Sân-Petru liniștea din Găina încetează pentru
o zi. Este ziua fantasticului târg de fete, în vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate
văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia
parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile.
Dis de dimineață, doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de sus şi doi din partea moţilor
crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire
între moţi şi crişeni în timpul târgului de pe coama muntelui. Linia este trasă astfel că
moţii se aşează cu merindele în partea de către răsărit, iar crișenii în partea de către
apus.
Până pe la ora 10.00 dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor de
casă şi agricole fabricate de ei după specialitatea locului. După ce s-a terminat