Cursul I

Examenul si sistemul de notare:

- Seminar: 1p pentru prezenta activa la seminar pe baza fiselor in
sistem jumatate + 1 (deci 7) prezente active, ca primul nu se pune.
- Examen: 9p din 18 grile inchise cu 0.5 p grila.
Bibliografie:
1. Curs
2. Materiale de seminar
3. Hamangiu, legislatia intreprinderilor indrumar practic, 2018
(soon)
4. Hamangiu, proceduri de insolventa note de de curs, 2017
5. Beck, Legea societatilor, comentariu pe articole, editia 5, 2014
6. UJ, Tratat de drept comercial roman, editia 5, S.D.Carpenaru, 2016
7. NCC
Structura materiei:
 Profesionistul cu scop lucrativ (comerciantul)
 Cursul 1: conceptul general de profesionist cu scop lucrativ
 Cursul 2 si 3: aspecte generale privind patrimoniul
profesionistului cu scop lucrativ
 Patrimoniul de afectatiune (44/2008)
 Fondul de comert
 Cursul 4 si 5: forme de organizare fara p juridica specifice
profesionistului cu scop lucrativ
 PFA-ul, intreprinderea individuala si familiala
(44/2008)
 Societatea simpla (NCC)
 Cursul 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13: formele de organizare cu
personalitate juridica (L31/1990) constituire, functionare,
modificare si incetare (inclusiv insolventa):
 Societatea in nume colectiv (SNC)
 Societatea in comandita simpla (SCS)
 Societatea in comandita pe actiuni (SCA)
 Societatea pe actiuni (SA)
 Societatea cu raspundere limitata (SRL)
INTRODUCERE IN MATERIA DREPTULUI COMERCIAL
Definitia si obiectul dreptului comercial
 Dreptul comercial cuprinde ansamblul normelor juridice
reglementand doua teme principale, care alcatuiesc obiectul
dreptului comercial, respectiv:
 Regimul juridic al profesionistilor cu scop lucrativ, denumiti
comercianti
 Regimul juridic al obligatiilor asumate de profesionistii cu
scop lucrativ
Obiectul dreptului comercial se reflecta in doua discipline:
- Intreprinderea pentru primul obiect
- Obligatiile pentru al doilea obiect
In acest semestru ne referim la primul obiect.
Punctul de plecare il reprezinta art. 3 NCC.
Izvoarele dreptului comercial
Precizari prealabile
Anterior intrarii in vigoare a NCC, principalul izvor al acestei ramuri a
fost Codul Comercial, care a fost inghitit de NCC.
Codul comercial nu este abrogat in totalitate si nu si-a pierdut relevanta
practica. In prezent, mai sunt in vigoare din acest cod anumite dispozitii
referitoare la comertul maritim, care alcatuiesc o parte din Dreptul
transporturilor.
Totodata, partea abrogata a CC isi gaseste relevanta practica in contextul
litigiilor avand la baza acte juridce incheiate sub imperiul acestuia sau
fapte juridice savarsite in perioada in care acesta era in vigoare.
Potrivit lui 102 din LPA NCC, actele juridice sunt guvernate de legea in
vigoare la data incheierii lor. Potrivit lui 103, faptele juridice sunt
guvernate de legea in vigoare la data savarsirii acestora.
Identificarea izvoarelor
Acestea sunt identice cu cele din civil:
 Legea
 Uzantele
 Analogia
 Principiile generale ale dreptului
 Jurisprudenta
Anterior NCC, intre izvoarele celor doua ramuri de drept exista o
diferenta mai importanta cu privire la uzante.
Astfel, in ceea ce priveste dreptul comercial, spre deosebire de dreptul
civil, uzantele aveau statutul de izvor de drept.
Interpretarea normelor juridice anterioare NCC cu privire la
notiunea de comerciant
Trebuie retinut ca dupa intrarea in vigoare a NCC, s-a incercat, ca urmare
a demersurilor de uniformizare, sa se elimine complet cuvantul de
comerciant. Totusi, in doctrina s-a pastrat si se foloseste acest cuvant.
Evident, mai exista acte normative in vigoare care cuprind acest cuvant.
Art. 6 din L71/2011 de punere in aplicare ne indica sa inlocuim acel
cuvant, in masura in care acesta este utilizat in sensul clasic si general
din Codul Comercial, cu sintagma „persoana fizica sau juridica supusa
inregistrarii in registrul comertului”.
Au mai existat legi, unele si azi in vigoare, in care a fost folosit intr-un
sens special, specific fiecarui act, iar in acest caz trebuie inlocuit cu
„profesionist”, dar doar daca actul normativ reglementeaza in materia
protectiei consumatorului.
Cursul 2
PROFESIONISTUL
Conceptul general de profesionist cu scop lucrativ
Definitie: pornind de la art. 3 NCC, profesionistul cu scop lucrativ este
persoana care exploateaza o intreprindere cu scop lucrativ, adica exercita
sistematic o activitate organizata ce consta in producerea, administrarea
ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii cu scop lucrativ.
La nivel doctrinar, profesionistul cu scop lucrativ a fost denumit
comerciant, iar intreprinderea cu scop lucrativ a fost numita
intreprindere comerciala.

Trasaturile definitorii ale conceptului de profesionist cu scop

lucrativ
Pentru ca o persoana sa aiba calitatea de profesionist, aceasta trebuie sa
indeplineasc urmatoarele conditii cumulativ:
 Sa desfasoare o activitate economica
Art. 3 NCC foloseste explicit termenul de activitate economica si se
refera la exercitarea unei activitati ce consta in producea,
administrarea sau instrainarea de bunuri, ori in prestarea de
servicii.

Aceste activitati sunt incluse in Codul CAEN (Clasificarea

activitatilor in economia nationala), aprobat prin HG656/1997.

Codul CAEN este o enumerare efectiva a activitatilor ce se pot desfasura in

Romania, insa nu toate din acest cod au scop lucrativ.

Toate activitatile din art. 3 NCC trebuie preluate din Codul CAEN.

Activitatile incluse in codul CAEN sunt denumite generic „activitati

economice”.

Indeplinirea conditiei presupune:

 Sa se efectueze operatiuni materiale si/sau juridice
specifice continutului constitutiv al unei activitati
mentionate in codul CAEN.

 Economic, pe de-o parte stabilirea resurselor necesare,

iar pe de alta parte stabilirea modului de imbinare a lor,
adica un proces de organizare.

 Efectuarea operatiunilor pentru multipli beneficiari.

 Efectuarea operatiunilor in mod repetat.

 Sa desfasoare activitatea economica din punct de vedere juridic

Indeplinirea primei conditii nu poate conduce automat la concluzia
ca avem de a face cu un profesionist. Astfel, trebuie aflat daca
persoana care desfasoara activitatea isi si asuma riscuri economice
specifice.

Astfel, persoana care realizeaza in concret operatiunile specifice

desfasurarii activitatii poate sa coincida sau nu cu persoana care
desfasoara activitatea din punct de vedere juridic. Nu angajatul este
cel care isi asuma riscuri economice, co angajatorul.
  Sa desfasoare activitatea economica in mod sistematic
Aceasta conditie presupune sa se desfasoare activitatea in mod
repetat, astfel incat sa se creeze aparenta de continuitate.

Discutam despre aparenta ca acea activitate este desfasurata in

mod repetat, in mod continuu pentru terti, mai multi terti.

In caz de litigiu, acest caracter este lasat la aprecierea instantei.

 Sa desfasoare activitatea economica in mod organizat

Ea presupune ca activitatea sa aiba un caracter complex.
Astfel, trebuie sa fie antrenate resurse peste minimul necesar
pentru desfasurarea activitatii.

Criterii de verificare:
 Sa existe salariati acolo unde legea o cere
 Primele 3 conditii

 Sa desfasoare activitatea economica in scop lucrativ

Desfasurarea activitatii cu scop lucrativ presupune desfasurarea
activitatii cu scopul de a obtine venituri care sa exceada
cheltuielilor in scopul insusirii sporului de venituri de catre
persoanele care desfasoara activitatea in forme de organizare fara
personalitate juridica sau de catre persoanele care au calitatea de
asociati in formele de organizare cu personalitate juridica.
Exemplu: cel care vinde cu anunturi ocazional.
- E o activitate economica
- E juridica
- E sistematica
- Scopul nu e profitul ca intreprinzator, ca afacere. Scopul e sa fac
curat acasa.

Proba calitatii de profesionist cu scop lucrativ

Indeplinirea conditiilor reglementate de NCC se poate dovedi cu orice
mijloc de proba, intrucat este vorba despre dovedirea unor elemente de
fapt.
Importanta calitatii de profesionist cu scop lucrativ
Codul civil reglementeaza o serie de consecinte juridice decurgand din
calitatea de profesionist, indiferent daca acesta are scop lucrativ sau nu.
Astfel, retinem cateva consecinte juridice:
 Art. 2043 (notiunea contractului de comision)
 Art. 2010 (mandatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros)
 Art. 1446 (prezumtia de solidaritate)
 Art. 1523 (2) d) (punerea in intarizere de drept)
 Aplicarea legii insolventei 85/2014
Relatia dintre conceptul de profesionist cu scop lucrativ din
art. 3 si alte concepte
Avem trei comparatii de facut:
 Relatia dintre profesionistul cu scop lucrativ si persoanele care
desfasoara activitati economice cu scop lucrativ
Persoanele nu neaparat indeplinesc conditiile de la art.3 NCC.
Astfel, profesionistii sunt persoanele care desfasoara activitati
economice cu scop lucrativ, indeplinind in plus si celelalte doua
conditii, respectiv desfasurarea acitvitatii cu caracter organizat si
sistematic. Relatie gen > specie.
 Relatia dintre profesionistii cu scop lucrativ si formele de
organizare
In art. 3 nu avem obligatia de infiintare a unei forme de organizare
pentru dobandirea calitatii de profesionist. Astfel, unul poate activa
conform tuturor conditiilor de la art. 3 fara ca neaparat sa isi fi
infiintat macar un PFA.

Formele de organizare sunt entitati cu sau fara personalitate

juridica, reglementate legal cu scopul de a organiza in mod uniform
desfasurarea de activitati economice.

Formele de organizare sunt specializate in functie de scopul

urmarit de catre cel ce desfasoara activitatile economice. Astfel,
anumite forme de organizare sunt specifice desfasurarii de
 activitati economice cu scop lucrativ, iar altele desfasurarii de
activitati economice fara scop lucrativ.
Reglementarile impun ca inainte de inceperea unei activitati
economice sa fie infiintata o forma de organizare. Nu exista insa o
astfel de obligiatie in vederea dobandirii calitatii de profesionist.

In concluzie, pentru a dobandi calitatea de profesionist, trebuie

indeplinite conditiile art. 3 NCC, fara a avea relevanta juridica
infiintarea unei forme de organizare.

Exemple de forme de organizare

PF isi pot desfasura activitatea in forme de organizare fara
personalitate juridica, precum intreprinderea individuala,
intreprinderea familiala si PFA reglementate de OG44/2008 sau
societatea simpla reglementata de NCC.

In forme de organizare cu personalitate juridica, anume societatea

in nume colectiv (SNC), societatea in comandita simpla (SCS),
societat in comandita pe actiuni (SCA), societatea pe actiuni (SA),
societatea cu raspundere limitata (SRL), reglementate de
L31/1990.

 Relatia dintre conceptul de profesionist cu scop lucrativ

reglementat de art. 3 si conceptul de profesionist reglementat de
alte acte normative

Exista si alte acte normative care se aplica profesionistilor. Unele

dintre acestea includ o definitie a conceptului de profesionist
similara cu cea reglementata prin art. 3 NCC.

Exista insa si acte normative, unele ulterioare NCC, care folosesc

termenul de profesionist intr-un sens diferit de cel relgmenetat
prin art. 3 din Codul Civil.

Exemple:
 L193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate
intre profesionisti si consumatori
Ea defineste profesionistul ca fiind orice persoana fizica sau
juridica autorizata care, in temeiul unui contract, actioneaza in
cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie,
 artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza
in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia.

Intre cele doua definitii apare o diferenta cu privire la conditia

caracterului repetitiv si organizat, care nu apar in lege. Totodata,
in lege, un simplu particular care devine mandatar are calitatea
de profesionist in momentul in care incheie actul juridic cu un
tert.
Cursul 3
PATRIMONIUL DE AFECTATIUNE AL PROFESIONISTULUI
CU SCOP LUCRATIV
Precizari prealabile
Cu privire la patrimoniul profesionistului cu scop licrativ, sunt prevazute
reglementari speciale cu privire la patrimoniul de afectatiune si fondul de
comert.
In privinta patrimoniului de afectatiune sunt reglementate patrimonii de
afectatiune specifice profesionistului cu scop lucrativ.
Avem cateva exemple:
- Patrimoniul de afectatiune al titularului PFA
- Patrimoniul de afectatiune al titularului intreprinderii individuale
- Patrimoniul de afectatiune al membrilor intreprinderii familiale
A se vedea OUG 44/2008, care le reglementeaza pe cele 3.
Totodata, avem:
- Masa patrimoniala fiduciara, care e prevazuta de NCC.
In orivinta fondului de comert, acesta este un concept care caracterizeaza
exclusiv profesionistul cu scop lucrativ.
Regimul juridic al patrimoniului de afectatiune reglementat de OUG
44/2008
Definitie
Potrivit art. 2, patrimoniul de afectatiune este o masa patrimoniala in
cadrul patrimoniului intreprinzatorului, reprezentand totalitatea
drepturilor si obligatiilor afectate exercitarii unei activitati economice.
Daca, spre exemplu, vrem sa vindem inghetata, in patrimoniul de
afectatiune includem toate bunurile despre care considam ca ne sunt
folositoare pentru desfasurarea activitatii, fie ele sine qua non, fie de o
importanta secundara.
Pentru configurara regimului juridic al patrimoniului de afectatiune,
trebuie avute in vedere art. 20, 26 si 31 din OUG44/2008, precum si
dispozitii din L26/1990 privind registrul comertului, respectiv Ordinul
Ministrului Justitie 2594/2008.
Titularii patrimoniului de afectatiune
Este vorba despre persoane care si-au constituit forme de organizare
reglementate de OUG44/2008. Generic, sunt desemnate prin termenul
„intreprinzator”.
Privind din perspectiva fiecarei forme de organizare , titularii sunt:
 Titulari ai PFA: art. 20
 Titulari ai Intreprinderii Individuale: art. 26
 Membri ai Intreprinderii Familiale: art. 31
Trebuie observat faptul ca formele de organizare reglementate de OUG
nu figureaza ca titulari ai patrimoniului de afectatiune, intrucat acestea
nu au personalitate juridica.
Vezi art. 2 pct. g), h), i) ca temei pentru absenta personalitatii juridice.
Constituirea patrimoniului de afectatiune
Comstituirea patrimoniului de afectatiune este o posibilitate a
persoanelor care desfasoara activitati economice in formele de organizare
reglementate de OUG44/2008.
Existenta acestei posibilitati este prevazuta expres in aceasta ordonanta
cu privire la intreprinderea familiala. Vezi art. 30.
Pentru PFA si II nu se prevede aceasta posibilitate, existenta ei rezultand,
insa, pe cale de interpretare.
Daca pentru membrii intreprinderii familiale a fost prevazuta o
posibilitate si nu o obligatie, prin analogie, pentru identitate de ratiune,
si pentru titularul PFA, respectiv titularul II trebuie sa existe tot o
posibilitate, iar nu o obligatie.
Interpretarea este sustinuta si de prevederile art. 72 (4) din
OMJ2594/2008. Acesta se refera la posibilitatea constituirii unui
patrimoniu de afectatiune de catre oricare dintre oersoanele care
desfasoara activitati economice in formele de organizare reglementate de
OUG.
Mecanismul constituirii patrimoniului de afecatiune
Constituirea patrimoniului de afectatiune este efectul unui act juridic.
In functie de forma de organizare, actul juridic poate fi unilateral (in
cazul PFA si II), respectiv bi/multilateral (in privinta IF).
La incheierea actului juridic trebuie respectate 2 categorii de conditii:
 De validitate
 De opozabilitate fata de terti
Conditii de validitate
Indiferent daca se constituie prin act juridic unilateral sau prin contract,
trebuie sa fie respectate conditiile generale de validitatereglementate de
NCC.
Astfel, art. 1179 si urmatoarele. In plus, trebuie respectate conditiile
speciale de validitate din OUG cu privire la forma actului juridic, fiind
precizat faptul ca pentru constituirea patrimoniului de afectatiune este
necesar un inscris, forma ceruta ad validitatem, nerespectarea acesteia
atragand nulitatea absoluta.
Forma scrisa
Forma scrisa este ceruta ad validitatem. Ea rezulta din OUG in mod
expres doar cu privire la IF.
Temei: art. 29 si 30 din OUG.
In privinta actului juridic orin care se constituie patrimoniul de
afectatiune de catre titularii PFA si II, OUG prevede doar neceistatea
existentei unui inscris, nu si natura sa juridica.
Pentru a o determina, trebuie analizata consecinta incalcarii normei
juridice referitoare la forma actului. In absenta unei prevederi exprese in
acest sens, trebuie facuta aplicarea art. 1253 NCC privind nulitatea
virtuala si 1242 NCC privind sanctiunea nulitatii absolute.
Acestea prevad ca sanctiunea nulitatii absolute de aplica nu numai atunci
cand e prevazuta expres de lege, ci si atunci cand aceasta sanctiune
simpune pentru ca scopul legii sa fie atins. In chip neindoielnic, forma
este ceruta ad validitatem si in cazul PFA si II.
Cum in privinta actului juridic de constituire a patrimoniului de
afectatiune de cate membrii IF protejarea scopului OUG se protejeaza asa
cum aceasta precizeaza expres prin instituirea sanctiunii nulitatii in caz
de nerespectare a formei scrise, aceeasi trebuie sa fie sanctiunea si pentru
nerespectarea formei scrise in privinta constituirii patrimoniului de
afectatiune de catre titularul PFA si II.
Inscrisul poarta denumiri diferite in functie de forma de organizare
aleasa de catre titularul patrimoniului de afectatiune si de momentul
constituirii patrimoniului de afectatiune:
 PFA si II: declaratie, indiferent de momentul constituirii
patrimoniului.
Vezi art. 2 OUG.
 IF: acord de constituire, daca patrimoniul de afectatiune este
infiintat odata cu forma de organizare.
Vezi art. 2 si 3 OUG.
Act aditional la acordul de constituire daca infiintarea
patrimoniului de afectatiune are loc ulterior infiintarii formei de
organizare.
Vezi art. 2 OUG.
Conditiile de opozabilitate fata de terti a constituirii
Opozabilitatea constituirii se realizeaza prin inregistrarea in registrul
comertului a actului juridic de infiintare a patrimoniului de afectatiune.
Inregistrarea declaratiei si a acordului de constituire odata cu
inmatricularea formei de organizare se realizeaza potrivit art. 72 din
OMJ2594/2008.
Inregistrarea declaratiei, respectiv a actului aditional la acordul de
constituire, intr-un moment ulterior inmatricularii formei de organizare
se realizeaza potrivit art. 110 din OMJ.
Potrivit art. 5 (2) din L26/1990, inscrierile in registrul comertului se fac
pentru opozabilitatea fata de terti daca legea nu prevede altfel.
In orivinta patrimoniului de afectatiune nu exista o prevedere legala care
sa acorde o alta valoare juridica inregistrarii in registrul comertului.
Efectele constituirii patrimoniului de afectatiune
Odata constituit patrimoniul de afectatiune, creditorii persoanei in
patrimoniul careia a aparut aceasta masa patrimoniala se impart in 2
categorii:
  In mod direct, art. 20, 26 si 31 din OUG vorbesc despre
creditorii ale caror creante s-au nascut ca efect al desfasurarii
activitatii economice. Pe acestia ii desemnam prin sintagma
„creditorii afacerii”.
 Implicit, ca urmare a aplicarii art. 20, 26 si 31 din OUG, se
creeaza si o a doua categorie de creditori, repsectiv creditorii ale
caror creante nu s-au nascut ca efect al desfasurarii activitatii
economice. Pe acestia ii vom desemna orin sintagma „creditori
personali”.
Ratiunea infiintarii categoriile de creditori este aceea a reglementarii
sferei bunurilor la care acestia au acces in vedea indestularii creantelor in
caz de executare silita.
Creditorii afacerii
Potrivit art. 20, 26 si 31, acestia pot urmari:
- Intai, bunurile din patrimoniul de afectatiune
- Daca acestea sunt insuficiente, in completare, bunurile din afara
patrimoniului de afectatiune (considerate ca facand parte din
patrimoniul personal)
Creditorii personali
A se vedea art. 2324 (1) NCC pentru acestia.
OUG nu reglementeaza nimic expres, fiind insa prevazuta aplicabilitatea
art. 2324 (3) din NCC. Acesta nu reglementeaza regimul creditorilor
personali, ci doar regimul creditorilor avand creante nascute in legatura
cu o anumita masa patrimoniala.
In consecinta, pentru creditorii personali, considerati a nu fi creditori ai
unei mase patrimoniale urmeaza a se aplica regula generala in materie de
creditori, reglementata la (1) al aceluiasi art..
Acesta trebuie coroborat cu art. 728 din CPC. Din coroborarea celor doua
norme juridice rezulta faptul ca, de principiu, creditorii personali pot sa
urmareasca toate bunurile debitorului, adica atat bunurile din
patrimoniul personal, cat si bunurile din patrimoniul de afectatiune.
Prin exceptie, cf. CPC, nu pot urmari bunurile mobile care servesc
ocupatiei debitorului (este vorba despre acele bunuri fara de care
debitorul nu ar mai putea sa isi exercite in mod obiectiv profesia).
Tot din CPC reiese, prin exceptie de la exceptie, bunurile mobile care
servesc ocupatiei debitorului pot fi urmarite daca nu exista alte bunuri
pentru obligatiile de intretinere si pentru creante privilegiate asupra
bunurilor mobile.
Pe scurt, ideea e ca creditorii personali sa nu vina sa distruga insasi
ocupatia debitorului, neputand lua bunurile absolut esentiale
desfasurarii activitatii.
In privinta creditorilor personali, nu se aplica ordinea de preferinta,
intrucat art. 2324 (3) nu poate fi aplicat nici direct, intrucat restul
patrimoniului nu e o masa patrimoniala, nici prin analogie, intrucat art.
10 NCC interzice aplicarea analogiei cu privire la normele care restrang
drepturile, iar ordinea de preferinta constituie o restrangere de drepturi.
Relatia dintre patrimoniul de afectatiune reglementat de OUG si
patrimoniul afacerii reglementat de Codul Fiscal si normele
metodologice
CF reglementeaza patrimoniul afacerii in legatura cu persoanele care
desfasoara activitati economice in mod independent.
In aceasta categorie sunt incluse si persoanele care exercita activitati
economice in formele de organizare reglementate de OUG.
Definitia patrimoniului de afectatiune din CF prevede faptul ca in
patrimoniul afacerii sunt incluse toate bunurile, drepturile si obligatiile
aferente desfasurarii activitatii.
Avand in vedere aceasta definitie, relatia dintre patrimoniul de
afectatiune reglementat de OUG si patrimoniul afacerii reglementat de
CF si normele metodologice este parte-parte din perspectiva bunurilor
componente, iar parte-intreg din perspectiva potentialilor titulari, cu
unele derogari.
Pe de-o parte patrimoniul afacerii e impus de Cod, in timp ce patrimoniul
de afectatiune este o posibilitate.
Relatia dintre patrimoniul de afectatiune reglementat de OUG si
patrimoniul profesional individual
Cele doua patrimonii de afectatiune se aplica in situatii diferite,
respectiv:
- Patrimoniul profesional individual vizeaza persoanele care
desfasoara activitati economice specifice profesiilor liberale.
 - Patrimoniul de afectatiune reglementat de OUG se aplica celor care
desfasoara alte activitati economice, diferite de profesiile liberale.
De aceea, art. 2324 (4) NCC nu este incident cu privire la patrimoniul de
afectatiune reglementat de OUG.
Masa patrimoniala fiduciara
Masa patrimoniala fiduciara este reglementata prin NCC.
Avem urmatoarele articole incidente: 773-791.
Potrivit lui 773, masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi si
obligatii din patrimoniile fiduciarilor.
Astfel, unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, de
creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de
asemenea drepturi catre unul sau mai multi fiduciari, care le exercita
intr-un scop determinat in folosul unuia sau mai multor beneficiari.
Masa patrimoniala fiduciara are ca temei art. 31.
Titularii masei patrimoniale, potrivit art. 776, titulari ai masei
ptrimoniale fiduciare pot sa fie persoanele juridice sau persoanele fizice.
In privinta persoanelor juridice, art. 776 (2) mentioneaza cu caracter
limitativ care sunt tipurile de persoane juridice ce pot avea calitatea de
fiduciar, precum institutiile de credit, societatile de asigurare si
reasigurare, etc.
In privinta persoanelor fizice, art. 776 reglementeaza limitativ
posibilitatea de a avea calitatea de fiduciar a notarilor publici si
avocatilor.
Constituirea masei patrimoniale fiduciare
Masa patrimoniala fiduciara insoteste in mod necesar operatiunea de
fiducie. De aceea, izvoarele masei patrimoniale fiduciare sunt cele ale
operatiunii de fiducie.
Mecanismul constituirii masei patrimoniale fiduciare
Potrivit art. 774, masa patrimoniala fiduciara se poate constitui prin
efectul legii sau prin contract.
Cand se constituie prin contract, la momentul incheierii acestuia trebuie
reespectate conditiile de validitate si conditiile de opozabilitate.
Cu privire la conditiile de validitate, trebuie respectate conditiile generale
de validitate reglementate prin art. 1179+ NCC, precum si conditiile
speciale de validitate reglementate prin art. 773+ NCC.
Referitor la conditiile speciale, potrivit art. 774 si art. 780, in privinta
contractului prin care se constituie masa patrimoniala fiduciara, trebuie
respectate conditii de forma ad validitatem, respectiv contractul trebuie
sa imbrace forma scrisa autentica si sa fie inregistrat la organele fiscale
competente sa administreze sumele datorate de catre fiduciar bugetului
de stat.
Nerespectarea conditiilor mentionate se sanctioneaza cu nulitatea
absoluta a contractului.
In privinta conditiilor de opozabilitate fata de terti, potrivit art. 781,
aceasta se ralizeaza prin inregistrarea fiduciei in Arhiva Garantiilor Reale
Mobiliare.
Efectele constituirii masei patrimoniale fiduciare
In legatura cu infiintarea masei patrimoniale fiduciare se creeaza 3
categorii de creditori:
 Creditorii masei fiduciare

Ca regula, acesti pot urmari bunurile din masa patrimoniala

fiduciara.

Prin exceptie, atunci cand exista o prevedere expresa in

contractul de fiducie, acestia pot urmari, in afara de bunurile din
masa patrimoniala fiduciara, si bunuri persoanle ale fiduciarului
sau constituitorului, existand o ordine de preferinta, intrai cea
fiduciara, apoi restul.

 Creditorii personali ai fiduciarului

Acestia pot urmari bunurile din afara masei patrimoniale

fiduciare.
Temei: art. 785 NCC, dar nu o spune expres.

 Creditorii personali ai constituitorului

Acestia pot urmari bunurile din patrimoniul personal al

constituitorului.
 De la aceasta regula, prin art. 786 (1), sunt prevazute doua
exceptii aparente cand creditorii personali ai constituitorului pot
urmari bunuri ce au fost incluse in masa patrimoniala fiduciara.
Este vorba de situatia desfiintarii cu efect retroactiv a masei
patrimoniale fiduciare sau situatia garantiei reale anterioare
constituirii masei patrimoniale.

Cursul 4
FONDUL DE COMERT
Sediul materiei
Nu exista un act normativ care sa reglementeze regimul sau juridic.
Exista acte normative care doar fac referire la fondul de comert.
Pentru a vedea cand se aplica acestea, trebuie stabilit sensul notiunii de
fond de comert.
L26/1990 privind registrul comertului face diferite referiri.
NCC are si el cateva prevediri care doar se refera la fondul de comert.
In prezent exista o definitie legala a notiunii de fond de comert data prin
L85/2014 a insolventei.
Desi aceasta lege precizeaza ca definitia este data pentru scopul acestui
act normativ, totusi ea urmeaza sa fie considerata ca reprezentand
definitia generala a conceptului de fond de comert.
Principalele argumente in acest sens ar fi:
- Notiunea de fond de comert nu poate avea o semnificatie diferita in
procedura insolventei, respectiv pe parcursul desfasurarii normale
a activitatii profesionistului cu scop lucrativ.
- Definitia data prin L85/2014 este identica prin raportare la
definitia inclusa in trecut in L11/1991. Aceasta definitie, data ca si
definitia din L85, pentru scopurile actului normativ in care a fost
inclusa a fost unanim interpretata ca repreezentand o definitie
generala a notiunii de fond de comert.
Definitia fondului de comert pornind de la art. 5 pct. 73 din L35/2014
este:
Fondul de comert reprezinta ansamblul bunurilor mobile si
imobile, corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete
 de inventii, vad comercial) utilizate de un operator economic in
vederea desfasurarii activitatii sale.
Titularii fondului de comert
Potrivit definitiei, titularii fondului de comert sunt operatorii economici.
Notiunea nu e definita in L85/2014. In mod sigur, insa, aceasta notiune
include profesionistii cu scop lucrativ, intrucat, alaturi de alte entitati,
acestora li se aplica procedura insolventei, deci si conceptele pe care
aceasta procedura le presupune.
Natura juridica a fondului de comert
Potrivit art. 541 NCC, fondul de comert este o universalitate de fapt.
Actele juridice privind fondul de comert il pot avea ca obiect pe acesta in
ansamblul sau (vanzare, donatie, locatiune, garantie), insa elemente
individuale din fondul de comert pot face separat obiectul unor acte
juridice.
O particularitate trebuie precizata in ce priveste firma, astfel ca aceasta
nu se poate instraina separat de fondul de comert la care este
intrebuintata, asa cum arata art. 42 din L26/1990.
Actele juridice asupra fondului de comert trebuie inregistrate in Registrul
Comertului.
Elementele fondului de comert
Potrivit definitiei, in fondul de comert sunt incluse doua categorii de
bunuri, respectiv:
 Bunuri corporale, utilizate in scopul desfasurarii activitatii unui
profesionist cu scop lucrativ.

 Bunuri necorporale, utilizate de un profesionist cu scop lucrativ

in cadrul desfasurarii activitatii sale.
Din definitie rezulta ca din fondul de comert fac parte anumite
bunuri necorporale enumerate in cuprinsul legii.
La nivel doctrinar au existat mai multe opinii in legatura cu
interpretarea opiniei.
O prima opinie viza interpretarea enumerarii ca fiind limitativa,
din fondul de comert urmand a face parte doar bunurile expres
mentionate de catre lege.
 O a doua opinie considera ca enumerarea trebuie interpretata
extensiv, putand sa fie insa adaugate doar bunuri necorporale
avand aceeasi natura ca si cele mentionate de legiuitor, respectiv
drepturi de proprietate intelectuala.
S-a impus a doua opinie.
Din analiza definitiei rezulta ca in fondul de comert nu sunt incluse
drepturile de creanta si nici obligatiile. (!)
La nivel doctrinar s-a aratat ca, desi regula e in sensul excluderii
din fondul de comert a datoriilor si creantelor, prin exceptie,
acestea pot intra in structura fondului de comert.
In categoria exceptiilor au fost integrate drepturi de creanta si
datorii derivand din contracte absolut necesare pentru a se asigura
functionarea ansamblului de bunuri ce alcatuieste in mod obisnuit
fondul de comert.
Exemple: drepturile de creanta si datoriile decurgand din
contractele de munca si contractele de furnizare de utilitati.
Firma
Sediul materiei
Regimul juridic aplicabil rezulta din L26/1990 art. 30+, respectiv
OMJ2594/2008 art. 28+.
Definitie
Potrivit art. 30 din L26, „firma este numele sau denumirea sub care o
persoana supusa inregistrarii in registrul comertului isi exercita
activitatea si semneaza”.
Rolul firmei
Asa cum rezulta din definitie, firma identifica o persoana supusa
inregistrarii in registrul comertului si o individualizeaza, deosebind-o de
alte persoane supuse inregistrarii in registrul comertului.
Pentru a se asigura realizarea acestui rol, titularul firmei are un drept
exclusiv de folosinta asupra numelui sau denumirii, drept dobandit de la
momentul inregistrarii in registrul comertului.
Temei de drept: 30 (4) L26.
Se observa astfel ca in privinta firmei exista o derogare referitoare la rolul
inregistrarilor in registrul comertului. Astfel, regula decurgand din art. 5
al L26 este in sensul ca inregistrarea in registrul comertului se face
pentru opozabilitate fata de terti, iar exceptia din art. 30 (4) se refera la
inregistrarea in registrul comertului pentru nasterea unui drept, adica a
dreptului exclusiv de folosinta cu privire la firma.
Firma este un element obligatoriu, toate persoanele titulare avand in plus
si obligatia de a o mentiona pe documentele cu caracter oficial
intrebuintate pe parcursul derularii activitatii.
Temei de drept: art. 29 L26 si art. 28 OMJ2594.
Firma este un drept, nu un bun corporal.
Juridic, firma este acel bun necorporal reprezentant de dreptul exclusiv
de folosinta. A nu se confunda firma cu societatea. Firma se refera strict
la drept.
Procedura de inregistrare in Registrul Comertului a firmei
Aceasta presupune 2 etape:
1. Rezervarea firmei.
2. Inregistrarea propriu-zisa in registrul comertului.
Rezervarea firmei
Presupune parcurgerea mai multor faze:
 Depunerea cererii de verificare a disponibilitatii si/sau de
rezervare a firmei. A se vedea art. 55 OMJ2594.

Cererea se depune la oficiul registrului comertului teritorial in care

este inregistrata entitatea titulara a firmei sau in care urmeaza a se
inregistra.

Cerera se solutioneaza de catre personalul oficiului comertului

teritorial si presupune efectuarea unor verificari la nivel national.

 Verificarea legalitatii alcatuirii firmei.

Aceasta presupune verificarea indeplinirii conditiilor referitoare la:

 Cuprinsul firmei
 Trebuie respectata structura generica a firmei, aceasta putand fi
alcatuita din cuvinte si simboluri. Ca regula, orice cuvinte sunt
permise in structura firmei.
Prin exceptie, anumite cuvinte nu sunt permise sau sunt
permise cu acordul anumitor autoritati.
A se vedea art. 39 L26 pentru exemple.

Trebuie de asemenea respectata structura particulara a unei

firme, adica structura specifica fiecarei entitati titulare.
A se vedea art. 31+ L26 pentru exemple.

 Limba in care este scrisa firma

Trebuie folosite caractere latine, fiind utilizata in primul rand

limba romana. A se vedea art. 30 L26.

 Verificarea disponibilitatii firmei

Aici se verifica daca firma poate sa fie insusita.

Ca regula, firmele pot sa fie insusite.

Prin exceptie, nu pot fi insusite, adica nu sunt disponibile firmele

aflate in situatii precum:

 Cele rezervate
O firma anterior rezervata nu este disponibila pentru un termen
de 3 luni, care se poate prelungi ulteriot.

 Cele radiate
Firmele radiate sunt indisponibile 2 ani de la data radierii, cu 2
exceptii, anume pentru fostul titular si pentru dobanditorul unui
fond de comert aflat in cazurile speciale reglementate la art. 53
si 54 OMJ2594.

 Cele inregistrate in registrul comertului la data solicitarii

Ele sunt indisponibile pe termen nelimitat.

 Verificarea neproducerii vreunei confuzii

 Se verifica daca firma are caracter distinctiv, adica daca are vocatia
de a individualiza si daca se deosebeste de firmele deja inregistrate
la data solicitarii.

Vocatia de a individualiza nu exista pentru firmele constand in

denumiri necesare, generice sau uzuale. A se vedea art. 29 OMJ.

Deosebirea de firmele inregistrate la data solicitarii este

reglementata de art. 29 din OMJ, astfel incat sunt date elemente
care fac o firma sa fie diferita de cele deja inregistrate, dar
diferentele sa nu fie considerate ca elemente ce confera caracter
distinctiv. Exemplu: Cioflingaru-Cioflingarul.

In privinta formelor de organizare reglementate de OUG44, se

prevede obligatia ca firma sa nu fie in discordanta cu activitatea ce
urmeaza sa se desfasoare de catre titular sau cu situatia acestuia.
Exemplu: la PFA trebuie inclus numele persoanei + un cuvant legat
de activitatea desfasurata. Astfel, Ion Ionescu Arhitect.

 Rezervarea firmei

Este efectul admiterii cererii solicitantului. Ca urmare a admiterii,

firma este inregistrata in catalogul firmelor, iar solicitantului i se
elibereaza dovada rezervarii firmei, valabila 3 luni.
Inregistrarea in Registrul Comertului
Se poate realiza odata cu inregistrarea in Registrul Comertului a formei
de organizare sau ulterior, prin parcurgerea procedurii de inregistrare de
mentiuni.
Inregistrarea efectiva se realizeaza pe baza rezolutiei directorilui oficiului
registrului comertului de la sediul entitatii titulare.
Emblema
Sediul materiei
Art. 30 si urmatoarele din L26 + art. 58 si urmatoarele OMJ2594.
Definitie
Potrivit art. 30, emblema este semnul sau denumirea care deosebeste
persoana supusa inregistrarii in registrul comertului de o alta persoana
de acelasi gen.
Rolul emblemei
Emblema identifica o persoana supusa inregistrarii in registrul
comertului si individualizeaza activitatea pe care aceasta o desfasoara,
deosebindu-se de activitati similare ale altor persoane supuse
inregistrarii in registrul comertului.
Pentru a se asigura rolul emblemei, titularul are un drept exclusiv de
folosinta dobandit de la momentul inregistrarii in registrul comertului.
Ca si firma, emblema reprezinta un bun incorporal, este un drept, nu un
bun in sensul clasic.
Temei legal: art. 30 (4) L26 si art. 58 OMJ.
Procedura inregistrarii in Registrul Comertului a emblemei
Aceasta presupune doua etape, respectiv:
1. Rezervarea emblemei
2. Inregistrarea propriu-zisa
Rezervarea emblemei
Presupune mai multe faze, in mod similar firmei.
Astfel, depunerea cererii implica aceeasi procedura ca la firma, cu
particularitatea ca verificarea nu se face la nivel national, ci la nivel
teritorial, in judetul in care se doreste inregistrarea emblemei.
In fine, verificarea legalitatii alcatuirii, disponibilitatii, neproducerii
unei confuzii, rezervarea efectiva a emblemei (inregistrarea in catalogul
emblemelor, solicitantului eliberandu-i-se un certificat de rezervare a
emblemei valabila pe termen de 3 luni cu posibilitate de prelungire)
implica o procedura in linii mari identica cu cea in cazul firmei.
Inregistrarea propriu-zisa a emblemei
Se face exact ca la firma.
Marca
Marca este reglementata prin L84/1998 si are ca rol identificarea si
individualizarea produselor sau serviciilor oferite de catre o
intreprindere.
Pentru a se realiza acest rol, titularul are asupra marcii un drept exclusiv
de folosinta obtinuta prin inregistrarea la Oficiul de Stat pentru Inventii
si Marci (OSIM).
 Vadul comercial
Pentru vadul comercial nu exista o reglementare legala a regimului sau
juridic.
Totusi, la nivel doctrinar, vadul comercial a fost definit drept capacitatea
de a atrage clienti.
El nu trebuie confundat cu notiunea de fond comercial (nu fond de
comert), care reprezinta un concept contabil exprimand un spor de
valoare pe care il dobandeste fondul de comert ca efect al imbinarii
bunurilor ce il alcatuiesc. Astfel, bunurile imbinate valoreaza impreuna
mai mult decat suma valorilor bunurilor componente luate individual.

Cursul 5
FORMELE DE ORGANIZARE DIN OUG 44/2008
REGIMUL JURIDIC AL PFA, II SI IF
Sediul materiei
OUG44/2008 reglementeaza regimul juridic al formelor de organizare
denumite PFA, II si IF.
Privind cele trei forme de organizare din punct de vedere fiscal,
desfasurarea de activitati economice in cadrul acestora reprezinta
desfasurare de activitati economice in mod independent.
De aceea, incasarile care exced cheltuielile poarta denumirea de venit si
nu de profit. Cele trei forme de organizare sunt, insa, forme de organizare
specifice desfasurarii de activitati economice cu scop lucrativ. Termenul
fiscal nu e profit, profitul fiind doar pentru persoanele juridice valabil.
Alegerea unei forme de organizare
Pentru a alege o forma de organizare dintre cele reglementate de OUG
trebuie parcurse 3 etape:
 Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de OUG
Pornind de la prevederile OUG, conditiile reglementate de aceasta
au fost grupate doctrinar in 2 categorii:

 Referitoare la caracteristicile persoanei

Rezulta din art. 8 din OUG 44/2008:
 Cetatenia
 Potrivit OUG44/2008, pot desfasura activitati in
formele de organizare pe care le reglementeaza
cetatenii statelor membre ale UE sau SEE.
(Art. 3 OUG44)
In alte acte normative se spune ca: catateni refugiati pot
desfasura activitati economice in conditii similare cu
cetatenii romani, spre exemplu. In temeiul acestei legi
se da posibilitatea accesului la formele de organizare
din OUG44 si celor din afara UE. La fel si in cazul celor
care obtin viza. Astfel, acest articol din OUG nu trebuie
interpretat restrictiv.

 Varsta
Potrivit art. 8, pentru a putea desfasura activitati
economice in formele de organizare din OUG, o
persoana trebuie sa aiba cel putin 16 ani.

 Capacitatea
Potrivit art. 8, ca regula, este necesara capacotatea de
exercitiu deplina, exceptia fiind ca este suficienta
capacitatea restransa de exercitiu pentru membrii IF
care nu au calitatea de reprezentant.

 Reputatia
O persoana trebui sa nu fi savarsit fapte sanctionate de
legile fiscale, contabile, vamale si cele care privesc
disciplina financiar-fiscala.
Tinem seama si de pedepsele complementare din Codul
Penal.

 Calificarea
Potrivit art. 8, persoana trebuie sa aiba calificarea sau
experienta profesionala specifica activitatii pe care
urmeaza sa o desfasoare.

 Calitatea de membru de familie

Specifica IF, iar potrivit art. 2 d), familia e alcatuita din
sot, sotie, copiii acestora de 16 ani, rudele si afinii pana
la gradul 4 inclusiv.
 La nivel doctrinar, conditiile referitoare la persoana au fost
puse in relatie cu problema incompatibilitatilor reglementate
de diverse acte normative soeciale al caror obiect de
reglementare este desfasurarea activitatilor specifice unor
profesii.

De exemplu, in legea avocaturii vedem ca avocatul nu poate

sa desfasoare comert pe cont propriu, deci nu ar putea
desfasura activitati precum cei din OUG44. La fel si
judecatorii. Daca totusi apare la Registrul Comertului o astfel
de persoana, din moment ce incompatibilitatea nu se verifica,
ce se intampla?
La nivel doctrinar s-a propus solutia asta: incompatibilitatile
nu trebuie puse oe acelasi plan cu conditiile din OUG.
Incompatibilitatea nu pune in imposibilitatea infiintarii
forme de organizare, insa acesta va raspunde disciplinar sau
penal. Deci nu e o incalcare a validitatii forme de organizare.

 Referitoare la modul de desfasurare al activitatii

OUG prevede generic necesitatea de a se repsecta toate
conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica din
domeniul sanitar-veterinar, al protectiei mediului si al
protectiei muncii.
 Verificarea posibilitatii de a desfasura activitatea
economica aleasa in formele de organizare reglementate
de OUG44

Daca as vrea sa desfasor activitati feroviare in conditiile OUG44,

pot? Nu, se cere forma de organizare cu personalitate juridica.

Astfel, ca regula, orice activitate se poate desfasura in formele de

organizare reglementate de OUG44. Prin exceptie, anumite
activitati nu pot fi desfasirate in formele de organizare din OUG.
Printre acestea numaram:

 Activitatile specifice profesiilor liberale, excluse de art. 1 (2).

Fiscal, si avocatii si PFA-urile sunt supusi impozitului pe
venituri, insa doar in acest fel se aseamana. Nu completam
legea avocaturii cu prevederile din OUG44.
  Activitati de asigurare si reasigurare.
 Activitati bancare.
 Activitati de transport feroviar.

 Selectarea uneia dintre cele trei forme de organizare

OUG stabileste principiul libertatii de alegere intre formele de

organizare.
Alegerea este ghidata de interesele fiecarei persoane care doreste sa
desfasoare activitati economice.
Pentru a isi atinge interesele, persoanele se ghideaza pe baza
caracteristicilor formelor de organizare.
Constituirea formelor de organizare rglementate de OUG
Procedura de constituire presupune 2 etape:
 Luarea deciziei de constituire

Cu privire la PFA si II, luarea deciziei este exclusiv un proces

decizional intern, nefiind necesara gasirea unei modalitati de
exteriorizare a deciziei inainte de momentul parcirgerii procedurii
de inregistrare in registrul comertului.

In ce priveste IF, procesul decizional intern trebuie urmat de

incheierea a doua acte juridice, respectiv:

 Acordul de constituire
Este contractul prin care partile isi exprima vointa de a
infiinta o intreprindere familiala si stabilesc caracteristicile
acesteia.
Fiind un act juridic, acesta trebuie sa respecte conditiile de
validitate generale si speciale, precum si pe cele de
opozabilitate fata de terti.

Cu privire la conditiile de validitate, OUG44 reglementeaza o

conditie de forma ad validitatem, respectiv, potrivit art. 29,
acordul trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda
anumite clauze.
Printre clauzele acordului de constituire se numara si cea
referitoare la obiectul de activitate. In urma modificarii
OUG44, in obiectul de activitate al II si PFA nu mai poate fi
 integrat un numar nelimitat de activitati economice, astfel ca
potrivit art. 16, PFA-ul poate sa aiba cel mult 5 clase de
activitati, iar potrivit art. 24, II poate sa aiba cel mult 10 clase
de activitati.

Cu privire la conditiile de opozabilitate fata de terti, potrivit

L26/1990, opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin
inregistrarea in Registrul Comertului.

 Procura
Este actul juridic prin care se imputerniceste unul dintre
membrii IF, denumit reprezentant, sa incheie acte juridice in
numele si pe seama tuturor membrilor IF.
Fiind un act juridic trebuie respectate conditiile de validitate
si opozabilitate.

Cu privire la conditiile de validitate, OUG44 reglementeaza o

conditie speciala de fond, astfel ca potrivit art. 29 (2), procura
speciala se semneaza pentru persoanele care nu au capacitate
de exercitiu deplina, de catre reprezentantii legali ai acestora.

Opozabilitatea fata de terti de asigura tot prin inregistrare la

Registrul Comertului.

Retinem ca, desi se numeste procura speciala, mandatatul din

spatele ei are caracter general, de administrare.

 Inregistrarea in Registrul Comertului a formei de

organizare

Pentru toate formele de organizare, atat din OUG, cat si din alte
acte, procedura este aceeasi. Astfel, la formele de organizare cu
persoanalitate juridica vom completa cu procedura predata aici.

Potrivit art. 7 din OUG44, persoanele care doresc sa desfasoare

activitati economice au obligatia sa solicite inregistrarea in
Registrul Comertului inainte de inceperea activitatii.
Imregistrarea in registrul comertului se realizeaza impreuna cu
autorizarea functionarii si cu inregistrarea fiscala, in conformitate
cu art. 10 din OUG44 si cu L359/2004.

Fazele procedurii de inregistrare

 Depunerea cererii de inregistrare

Mai intai avem aspecte comune pentru toate formele de

organizare.

Cererea se depune la Oficiul Registrului Comertului teritorial

din raza caruia a fost stabilit sediul profesional.
Cererea este insotita de documentele reglementate prin anexa
la OUG44, precum si de declaratia pe propria raspundere
referitoare la indeplinirea conditiilor de functionare, cat si de
cererea de inregistrare fiscala.

Mai avem si niste aspecte specifice inregistrarii IF.

Astfel, este reglementat un termen inc are trebuie depusa

cererea de inregistrare in Registrul Comertului.
Potrivit art. 7 din OUG44, cererea trebuie depusa in termen
de 15 zile de la incheierea actului constitutiv de catre
reprezentantul intreprinderii familiale.
Daca acesta nu isi indeplineste obligatia, oricare membru al
intreprinderii familiale poate solicita inregistrarea.
Daca niciun membru al intreprinderii familiale si nici
reprezentantul acesteia nu solicita inregistrarea in termen de
20 de zile de la incheierea acordului de constituire, acest act
juridic isi inceteaza efectele.

 Solutionarea cererii de inregistrare

Directorul oficiului Registrului Comertului Teritorial care

decide prin rezolutie motivata este cel care se ocupa de
solutionare.

In caz de admitere a cererii, acesta dispune:

 1) inregistrarea in Registrul Comertului, adica inscrierea
datelor reglementate prin articolul 5 din OMJ2594/2008;
2) autorizarea functionarii, adica inscrierea in registrul
comertului a declaratiei pe propria raspundere privind
indeplinirea conditiilor de functionare.

Dupa ce s-a admis cererea, se solutiineaza si cererea de

inregistrare fiscala, aceasta fiind de competenta Ministerului
Finantelor care este sesizat pe cale electronica de catre Oficiul
Registrului Comertului Teitorial.
Daca se admite cererea de inregistrare fiscala se atribuie
entitatii inregistrare CUI (Codul Unic de Inregistrare).

 Inregistrarea propriu-zisa

Presupune inscrierea in Registrul Comertului a datelor

mentionate in art. 5 OMJ2594.
La momentul inregistrarii, forma de organizare dobandeste
Numarul de Ordine in Registrul Comertului (J) si data
inregistrarii.
Dupa inregistrare, se elibereaza:
1) certificatul de inregistrare;
2) rezolutia directorului Oficiului Registrului Teritorial;
3) certificatul constatator prin care se atesta inregistrarea
declaratiei pe propria raspundere privind indeplinirea
conditiilor de functionare.
Functionarea formelor de organizare
 Luarea deciziilor tinand de exercitarea activitatii

Pentru II si PFA nu este reglementat un mecanism de luare a

deciziilor, un astfel de mecanism fiind dedicat IF.

Deciziile in cadrul IF sunt impartite de OUG44 in 2 categorii:

 Decizii curente (gestiunea curenta)

Reprezinta regula.

Deciziile sunt luate de catre reprezentant.

Actele juridice sunt incheieate tot de catre reprezentant.
  Decizii care exced activitatii curente
Implica acte de dispozitie si reprezinta exceptia.

Deciziile sunt luate in functie de incadrarea intr-una dintre cele

2 categorii de decizii:

 Decizii cu privire la dobandirea de bunuri pentru

desfasurarea activitatii intreprinderii familiale.

Acestea sunt luate de catre membrii intreprinderii familiale

in unanimitate daca valoare bunului cu privire la care se
incheie actul depaseste 50% din valoarea bunurilor care au
fost afectate desfasurarii activitatii la momentul constituirii
IF si a sumelor de bani aflate la dispozitia IF la data incheierii
actului juridic

 Acte de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii

intrprinderii familiale se vor putea incheia doar daca exista
acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii
familiale, iar in majoritata simpla se include acceptul
proprietarilor bunului.
Actele juridice sunt incheiate de reprezentant, care actioneaza in
temeiul deciziei membrilor intreprinderii familiale.
Regimul actelor juridice incheiate pe parcursul desfasurarii activitatii
Titularii de drepturi si obligatii derivand din actele juridice sunt persoana
titulara a PFA-ului sau intreprinzator titular al II sau membrii IF.
In privinta membrilor IF, acestia devin cotitulari in cotele de participare
la patrimoniul afacerii. Acest patrimoniu cuprinde bunurile pe care
fiecare membru al IF a decis sa le aloce pentru desfasurarea activitatii in
cadrul formei de organizare, putand fi chiar un patrimoniu de
afectatiune.
Raspunderea pentru neexecutarea obligatiilor decurgand din actele
juridice trebuie abordata prin distingerea intre doua situatii:
 Daca nu a fost constituit un patrimoniu de afectatiune, titularii
raspund personal, cu intregul lor patrimoniu.
  Daca a fost constituit un latrimoniu de afectatiune, titularii
raspund cu intaietate cu patrimoniul de afectatiune, iar doar in
completare si cu patrimoniul propriu.
In privinta IF, membrii acesteia sunt tinuti solidar si indivizibil fata de
creditorii afacerii potrivit art. 31 din OUG44. Acestia raspund cu
patrimoniul de afectatiune si in completare cu intreg patrimoniul
corespunzator cu cotele de participare la beneficii si pierderi.
Aceste cote sunt mentionate in acordul de constituire si guverneaza
relatia dintre membrii IF.
Aspecte de dreptul muncii
In urma modificarii OUG, PFA poate avea cel mult 3 salariati cu contract
de munca individuala, II 8 salariati, iar IF niciunul.
Persoanele care desfasoara activitatii in conformitate cu OUG44 pot avea
calitatea de salariat atat in dimenii de activitate difeite de cele ale formei
de organizate, cat si in acelasi domeniu de activitate.
Aspecte de drept fiscal
Formele de organizare presupun tinerea contabilitatii in partida simpla.
Totodata, persoanele au calitatea de asigurati si sunt supuse impozitului
pe venit.
Modificarea formelor de organizare
Modificarea are loc atunci cand se doreste schimbarea unora dintre
datele inscrise in Registrul Comertului.
Aceasta presupune parcurgerea procedurii de modificare a inregistrarii
din Registrul Comertului.
In functie de modificarile intervenite, poate fi eliberat un nou certificat
de inregistrare sau un certificat de inregistrare de mentiuni, la fel ca la
societati.
Desfiintarea formelor de organizare
Are loc atunci cand intervin cauzele reglementate de OUG44 in
urmatoarele articole:
 Art. 21 pentru PFA
 Art. 27 pentru II
 Art. 33 pentru IF
 (De citit)
Intervenirea cauzelor care duc la desfiintare implica parcurgerea
procedurii de radiere din Registrul Comertului.

Cursul 6
SOCIETATEA SIMPLA REGLEMENTATA DE NCC
Sediul materiei
E reglementata de NCC prin art. 1881+.
Mecanismul alegerii formei de organizare
Este rezultatul parcurgerii mai multor etape:
 Verificarea indeplinirii conditiilor referitoare la:

 Persoana
NCC nu cuprinde nicio reglementare speciala.
Completam cu reglementarile din OUG44/2008.

 Activitatea desfasurara
Nu exista reglementari speciale in NCC.
Pe baza reglementarilor speciale referitoare la conditiile ce
trebuie respectate atunci cand sunt desfasurate activitati
economice, pot fi observate aceleasi reglementari ca si in
cazul formelor de organizare reglementate de OUG44/2008.

 Verificarea posibilitatii de a desfasura activitatea aleasa

in forma de organizare a societatii simple

Codul civil nu instituie nicio limitare, restrictiile putand sa derive

din acte normative speciale reglementand anumite activitati.

 Selectarea formei de organizare alese

Aceasta intervine daca persoanele care doresc sa se asocieze

considera ca trasaturile soecietatii simple le servesc interesele.
Constituirea societatii simple
Spre deosebire de formele de organizare din OUG44/2008, constituirea
societatii simple se realizeaza printr-o etapa unica reprezentata de
luarea deciziei de constituire.
Lipseste, astfel, etapa inregistrarii in registrul comertului.
Exista, totusi, necesitatea parcurgerii procedurii de inregistrare fiscala,
dar nu ca o conditie de constituire, ci din ratiuni fiscale.
Luarea deciziei de constituire
Ea presupune luarea unei hotarari si exteriorizarea acesteia prin
incheierea contractului de societate. Astfel, ne vom referi la regimul
contractului de societate.
Potrivit art. 1893 NCC, regulile referitoare la societatea simpla se aplica
nu numai atunci cand cei ce se asociaza doresc constituirea unei societati
simple, ci si in alte situatii, respectiv atunci cand o societate supusa
conditiei inmatricularii a ramas neinmatriculata sau atunci cand suntem
in prezenta unei societati de fapt.
Societatea de fapt a fost definita doctrinar astfel:
„Constructia juridica voluntara din care lipseste intentia de a
imbraca raporturile juridice generate de aceasta constructie in
forma unui contract de societate, dar nu lipseste afectio
societatis.”
Societati de fapt includ situatii precum:
- Continuarea activitatii dupa desfiintarea unei societati
- Societatile oculte
Cata vreme contractul de societate exista, li se aplica regulile din NCC cu
privire la societatea simpla, chiar daca partile doresc SRL, dar nu au
indeplinit conditia necesara a inmatricularii.
In cazul societatilor de fapt, persoanele nu vor sa imbrace dorinta de
afacere in forma contractului de societate, astfel ca lipseste inclusiv
aceasta conditie, deci de inmatriculare nici nu se mai poate discuta.
Avem, insa, intentia de a coopera, care este suficienta pentru a face
aplicabile reglementarile din NCC cu privire la societatea simpla.
Contractul de societate
„Este actul juridic prin care doua sau mai multe persoane fizice
sau juridice denumite asociati se obliga sa coopereze in vederea
 desfasurarii unei activitati economice si participarii la rezultatele
economice generate de activitatea desfasurata.”
La incheierea lui trebuie respectate conditiile de validitate, de proba si de
opozabilitate fata de terti.
Conditiile de validitate
Acestea sunt de:
 Fond
NCC prevede conditii speciale de fond cu privire la:

 Capacitatea de folosinta

Art. 1882 reia regula generala in materie de capacitate de

folosinta, reglementand faptul ca orice persoana fizica sau
juridica poate incheia un contract de societate

 Obiectul contractului

Obiectul contractului este reprezentat de intentia de a

coopera in vederea desfasurarii unei activitati economice.
Aceasta intentie poarta denumirea de afectio societatis.

Obiectul contractului presupune cu necesitate:

o Alegerea unei activitati economice pe care asociatii

urmeaza sa o desfasoare

Activitatea aceasta poarta denumirea de obiect de

activitate al societatii.
Potrivit lui 1882, obiectul trebuie sa fie determinat, licit
si in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
A nu se confunda obiectul contractului de societate cu
obiectul de activitate al societatii.

o Asumarea de catre fiecare asociat a obligatiei de

contribui inca de la constituirea societatii cu mijloace
materiale si intelectuale necesare pentru desfasurarea
activitatii
A)Asumarea obligatiei de a contribui poarta denumirea
de „subscriere”.
B)Aceasta este diferita de executarea obligatiei de a
contribui, care se numeste „varsare”.

Asumarea obligatiei este suficienta pentru contract, nu

si executarea ei.

La momentul constituirii societatii, unii dintre asociati

si-au asumat obligatia de a subscrie, adica obligatia de a
contribui cu bani sau bunuri. Despre acestia se spune ca
au subscris aporturi.
Totalitatea aporturilor subscrise exprimata valoric
poarta denumirea de „capital social subscris”.

Capitalul social subscris se imparte in parti de interes,

care se distribuie asociatilor care au subscris bani sau
bunuri, ca regula, proportional cu subscrierea.
Nu este obligatoriu, insa, ca la momentul constituirii
societatii toti asociatii ce au subscris aporturi sa isi fi
executat obligatia de a contribui, adica sa fi varsat
capitalul social subscris.

Totalitatea varsamintelor efectuate poarta denumirea

de „capital social varsat”.
Privind din oerspectiva asociatilor, interesul de a varsa
capitalul social subscris inca de la constituirea societatii
rezulta din 1895 NCC, potrivit caruia drepturile
conferite de partile de interes sunt suspendate pana la
varsarea capitalului social subscris.

De interes in cazul partilor de interes este ca acestea se

pot vinde.

Mijloacele materiale si intelectuale sunt de trei feluri:

 Bani
 Bunuri
 Prestatii si cunostinte specifice
Primele doua contributii formeaza capitalul social si se
numesc aporturi. In schimbul aporturilor, partile
 primesc parti de interes care au natura juridica a unor
bunuri.
A treia categorie este este denumita contributie cu titlu
de aport si nu este inclusa in capitalul social. De
asemenea, asociatii care au contribuit cu prestatii si
cunostinte specifice nu primesc parti de interes.
Evidenta lor se face pe langa capitalul social. Daca am
include munca in capitalul social, am pacali creditorii.
Indiferent de tipul de contributie, asociatii au dreptul
de a participa la luarea deciziilor privind societatea si
dreptul de a participa la repartizarea beneficiilor,
respectiv obligatia de a participa la suportarea
pierderilor.
Subscrierea de bani inseamna asumarea obligatiei de a
transmite o suma de bani.
Subscrirerea de bunuri inseamna asumarea obligatiei
de a constitutui sau a transmite un drept asupra unui
bun si de a preda bunul. Daca bunul la care se refera
dreptul, oricare ar fi acesta, este corporal, aportul este
un aport in bunuri corporale.
Totusi, aportul constand in transmiterea unui drept de
creanta avand ca obiect o suma de bani este considerat
a fi aport in bunuri incorporale.
Asumarea obligatiei de contribui cu prestatii si
cunostinte specifice presupune asumarea obligatiei de a
desfasura anumite activitati concrete, respectiv de a
pune la dispozitia societatii informatii necesare pentru
realizarea obiectului de activitate.
 Cauza
Presupune participarea la rezultatele desfasurarii activitatii.
Avem reglementare 3 reguli:

o Fiecare asociat participa atat la beneficii, cat si la

pierderi

Clauza prin care se tinde (fie si indirect) catre

participarea unui asociat doar la beneficii sau doar la
 pierderi se numeste clauza leonina si este considerata
nescrisa.

o Participarea la beneficii si pierderi este proportionala

cu aportul la capitalul social subscris

Asociatii care contribuie cu prestatii in absenta unei

evaluari conventionale sunt considerati din perspectiva
participarii la rezultate a avea un aport egal cu cel mai
mic aport in bani sau bunuri.

o Participarea la beneficii este egala cu participara la

pierderi

 Forma
Ca regula, nu exista. Prin exceptie, este necesara forma autentica ad
validitatem in cazul aporturilor in bunuri imobile sau drepturi reale
imobiliare (1883 NCC).
Conditii de proba
Avem forma scrisa ad probationem (1884).
Conditii de opozabilitate
Nu exista.
Functionarea societatii
Mecanismul de luare a deciziilor in cadrul societatilor simple
Potrivit prevederilor NCC, in cadrul societatii simple avem doua categorii
de decizii:

 Referitoare la administrarea societatii

Acestea sunt luate de catre administratori, iar incheierea actelor
juridice de administrare prin care se pun in practica aceste decizii
se incheie de catre administratori.

 Referitoare la societate in ansamblu

Acestea sunt deciziile care exced administrarii, precum stabilirea
strategiei economice, tragerea la raspundere a administratorilor,
etc.
 Deciziile acestea se iau de catre asociati in unanimitate daca
urmeaza sa fie notificat actul constitutiv sau cu majoritate in
celelate situatii.
Astfel, daca schimbat sediul societatii, decizia se ia de asociati in
unanimitate. Daca atragem raspunderrea unui asociat, folosim
regula majoritatii, intrucat nu schimbam actul constitutiv.

Actele se incheie de catre administrator.

Administrarea societatii simple
Codul Civil trimite la contractul de societate pentru a se vedea regulile ce
guverneaza administrarea.
In absenta unor astfel de clauze, Codul Civil prevede reguli supletive cu
privire la urmatoarele aspecte:
 Persoanele care pot avea calitatea de administratori

Codul Civil permite sa fie administrator orice persoana fizica sau

juridica.

Ca regula, administrarea este realizata de catre toti asociatii.

Prin exceptie, administrarea este realizata de catre administratorii
desemnati.

 Modul de lucru al administratorilor

Ca regula, administratorii actioneaza singuri, putand avea, totusi,

consilieri. Ideea e ca nu e necesar acordul altuia in luarea deciziilor.
Prin exceptie, administratorii pot lucra impreuna in luarea
deciziilor in unanimitate sau cu majoritate.
 Puterile administratorilor

Ca regula, acestia pot face orice acte de administrare in interesul

societatii.
Prin exceptie, administratorilor li se poate interzice luarea
anumitor decizii.

Totodata, ca regula, administratorii au drept de reprezentare a

societatii.
 Prin exceptie, dreptul de reprezentare poate fi ridicat pentru unii
dintre administratori.

 Raspunderea administratorilor

Ca regula, pentru incalcarea legii si a mandatului administratorilor

prin culpa in administrarea societatii, administratorii sunt tinuti
solidar fata de terti, iar intre ei, daca au actionat impreuna,
raspunderea e proportionala cu contributia fiecaruia la decizia ce a
produs prejudicii.
Asociatii si Adunarea Asociatilor
In absenta unor clauze prevazute in contractul de societate, Codul Civil
cuprinde reguli supletive referitoare la urmatoarele aspecte:
 Persoanele indreptatite sa participe la Adunarea Asociatilor

Potrivit lui 1910, intra toti asociatii.

Clauzele prin care se deroga de la aceasta regula sunt considerate
nescrise.

 Competenta Adunarii Asociatilor

NCC vorbeste despre luarea de hotarari cu privire la societate.

La nivel doctrinar, s-a aratat ca intra in aceasta categorie decizii

precum:
 Stabilirea strategiei economice a societatii
 Stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli
 Deciziile de atragare a raspunderii administratorilor

 Convocarea si desfasurarea Adunarii

Regula este desfasurarea prin consultari scrise ale asociatilor.

Prin exceptie, se poate stipula regula reunirii asociatilor.

 Adoptarea hotararilor

Regula este luarea deciziilor prin majoritatea voturilor.

 Prin exceptie, este necesara unanimitatea precum la modificarea
actului constitutiv sau la numirea unui administrator unic.

Titularii dreptului de vot sunt titularii partilor de interes care au

efectuat varsamintele si persoanele care au contribuit cu prestatii
in munca si cunostiinte specifice.

 Contestarea hotararilor

Persoanele care pot contesta hotararile sunt asociatii nemultumiti,

adica asociatii care au votat impotriva.

Termenul in care se poate contesta este de 15 zile de la data

adoptarii pentru cei prezenti, iar pentru cei absenti de la data
comunicarii, cu conditia sa nu se depasesca 1 an de la data
adoptarii.
Regimul actelor juridice incheiate pe parcursul desfasurarii
activitatii
Potrivit art. 1883 si 1948 NCC, ca efect al actelor juridice incheiate,
asociatii devin cotitulari cu privire la drepturile si obligatiile nascute din
actele juridice incheiate pe parcursul derularii activitatii.
Potrivit art. 1920 si 1947 NCC, raspunderea pentru neexecutarea
obligatiilor este configurata astfel:
 Asociatii raspund fata de creditorii societatii cu propriile bunuri,
proportional cu aportul la patrimoniul social, numai in cazul in
care creditorul social nu si-a putut indestula creanta din bunurile
comune ale asociatilor
(!) De notat, drepturi si obligatii pot sa derive pentru asociati si din
contractul de societate. Astfel, in absenta unor prevederi speciale in
contractul de societate, ca regula, in privinta aporturilor in bunuri, se
transmite dreptul de proprietate, asociatii devenind coproprietari cu
privire la aporturi, conform art. 1883 NCC.
Modificarea societatii simple
Se realizeaza prin modificarea contractului de societate cu unanimitate.
Incetarea societatii simple
Intervine in cazurile enumerate la art. 1930 NCC.
In masura in care intervin cazurile de incetare, se realizeaza lichidarea
activului si pasivului patrimonial de cate un lichidator numit de asociati
sau de catre instanta.
Lichidarea are ca scop acoperirea pasivului.
In masura in care dupa acoperirea ramane un excedent, acesta va fi
repartizat catre asociati.

Cursul 7 (recuperat)
SOCIETATILE COMERCIALE
(CELE REGLEMENTATE IN L31/1990)
Sediul materiei
L31/1990 este principala reglementare.
Mai avem L26/1990 privind Registrul Comertului, L359/2004,
OMJ2594/2008.
Formele de societate
Potrivt art. 2 din L31/90, persoanele interesate sa desfasoare activitati
economice cu scop lucrativ intr-o forma de organizare cu personalitate
juridica pot alege sa infiinteze una din urmatoarele societati:
 Societatea in nume colectiv
 Societatea in comandita simpla
 Societatea pe actiuni
 Societatea in comandita pe actiuni
 Societatea cu raspundere limitata
Personalitatea juridica a societatilor reglementate de L31/1990
Personalitatea juridica este reglementata expres prin art. 1 din L31/1990.
Ca urmare a existentei personalitatii juridice, cele 5 societati:
 Au capacitate juridica

Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea de a avea drepturi

si obligatii.

Continutul capacitatii de folosinta, ca regula, implica orice drepturi

si obligatii, potrivit art. 206 (1), afara de acelea care nu pot apartine
decat persoanelor fizice sau cele interzise de lege.
 Inainte de NCC, in privinta societatilor din L31, aveam capacitatea
specializata care impune ca drepturile si obligatiile sa fie in stransa
legatura cu activitatea desfasurata.

Dobandirea capacitatii de folosinta, potrivit art. 205, are loc la

momentul infiintarii, adica de la momentul inregistrarii in RC.
Prin exceptie, potrivit art. 205 (3), capacitatea de folosinta se naste
chiar de la momentul incheierii contractului de societate, dar cu un
continut special, constand in drepturile si obligatiile necesare
pentru ca societatea sa ia fiinta in mod valabil.
Aceasta capacitate a fost denumita doctrinar „capacitate anticipata
si specializata”.

Capacitatea de exercitiu reprezinta posibilitatea de a exercita

drepturi si de a asuma obligatii prin incheierea de acte juridice.

Continutul capacitatii de exercitiu, ca regula, cuprinde orice

drepturi si orice obligatii, corelativ cu cele incluse in capacitatea de
folsinta.

Momentul dobandirii este acelasi cu capacitatea de folosinta, astfel

ca de la momentul inregistrarii in RC, societatea va avea capacitate
de exercitiu generala (corespunzator capacitatii de folosinta
generala), iar de la momentul incheierii contractului de societate,
societatea va avea capacitate de exercitiu anticipata si specializata.

Realizarea continutului capacitatii de exercitiu se face, ca regula,

prin organele de administrare. Prin exceptie, includem in aceasta
categorie, pana la data constituirii organelor de administrare,
fondatorii sau persoanele desemnate in mod special pentru
realizarea continutului capacitatii de exercitiu.
A se vedea art. 209 si 210 NCC.

 Au patrimoniu propriu

Potrivit art. 31 NCC coroborat cu art. 1 L31/1990, societatile

reglementate de L31/1990, fiind persoane juridice, au patrimoniu.
 In legatura cu latura activa a patrimoniului, trebuie observat
faptul ca sunt incluse in aceasta categorie:
 Capitalul social: nu ne intereseaza daca in el avem valorea sa
in bani sau un bunuri, ci sa existe cu adevarat valoarea sa si
reprezinta un minim necesar cu rol de garantie pentru
creditori
 Fondul de comert: nu se suprapune in totaltiate pe latura
activa, intrucat creantele care nu se includ in activul
patrimonial nu se includ in fondul de comert.

 Participa in nume propriu la raporturile juridice

Ca urmare a incheierii de acte juridice sau ca urmare a savarsirii de

fapte juridice, societatea (nu asociatii) devine titularul de drepturi
si obligatii.
Neexecutarea obligatiilor constituie temei pentru angajarea
raspunderii, existand doua situatii:
 Regula: raspunderea societatii pentru datoriile sociale
 Exceptia: raspunderea asociatilor pentru datoriile sociale
Exemple:

o Raspunderea asociatilor din societatea in nume colectiv

si a asociatilor comanditati din societatile in comandita
de orice fel. (Art. 3 si art. 237^1 L31)

Aceasta raspundere poate interveni pe parcursul

derularii activitatii, daca societatea nu plateste, sau in
caz de lichidare, daca sunt fonduri insuficiente pentru
acoperirea pasivului. Doar comanditatii raspund.

Este o raspundere subsidiara, solidara si nelimitata.

Actionarii, comanditarii si asociatii in SRL raspund

doar pana la concurenta capitalului social subscis. De
patrimoniile personale nu se va atinge niciun creditor al
societatii, ei riscand doar aportul.

„Toti cu denumirea terminata in -ar nu raspund decat

pana la concurenta capitalului social, iar cei cu -at
raspund divizibil si nelimitat”. Exceptie: la SRL nu
 raspund asociatii decat pana la concurenta capitalului
social.

o Raspunderea asociatilor care abuzeaza de

personalitatea juridica a societatii. (Art. 237^1 L31)

Este o raspundere nelimitata si intervine in caz de

lichidare.

o Raspunderea asociatilor care isi depasesc competentele.

(Art. 89 cu privire la comanditarii care incheie acte
juridice in lipsa imputernicii din parta societatii)

Raspunderea este solidara si nelimitata.

Spete exemplificative privind raspunderea asociatilor

Sa zicem ca avem A,B,C asociati. A contribuie cu 50, B cu 50, C cu 100.
X – creditor cu 400 lei
Societatea in nume colectiv
Aici avem aporturi susbscrise si obligatoriu varsate.
Astfel, capitalul social de ambele feluri e de 200.
Potrivit art. 3 L31, creditorul trebuie sa ceara (solicite) intai societatii
suma. Daca in 15 zile banii nu sunt platiti integral, indiferent daca acestia
puteau efectiv sa fie sau nu platiti, indiferent daca vreo suma a fost sau
nu executata efectiv, creditorul poate sa se indrepte impotriva asociatilor.
Intrucat raspunderea e solidara, X va merge contra lui A, va lua inca 200
de lei pe langa cei 200 executati de pe urma capitalului social. Trebuie
retinut ca nu exista vreo obligatie de indestulare efectiva inainte de
indestularea prin asociati. Raspunderea e solidara, deci A va plati 200 si
va avea regres contra societatii si celorlalti asociati.
Raspunderea e proportionala in regres: A-25%; B-25%; C-50%.
A raspunde cu 100, B la fel, C cu 200.
Intrucat in L31 nu avem un temei concret pentru aceasta impartire, ne
ducem la dreptul comun, materia contractului de societate, la regula
participarii la castiguri si la pierderi proportional cu ponderea la capitalul
social. 1881 (2). 1902 (2).
In ipoteza in care A, B si C ar regresa contra societatii, ceea ce se face
dupa ce raspunzatorul solidar a regresat contra codebitorilor, A ar lua 50,
B ar lua 50, C ar lua 100, iar asa se imparte, in fine, 200-le de la societate
si restul de 200 de la asociati, care erau necesari pentru acoperirea
integrala a datoriei.
Daca A si B iau mai mult decat trebuie si pentru C nu mai ramane nimic,
C merge contra celor 2, care raspund divizibil in raport cu cota lor parte.

Cursul 8
Continuand cu exemplele privind raspunderea, revenim la art. 3 din L31.
Intreprinderea familiala si OUG44
Avem ipoteza in care s-a format o intreprindere familiala, s-a format
patrimoniu de afectatiune, fara alte derogari.
Important e art. 30. Astfel, patrimoniul de afectatiune se constituie in
patrimoniul fiecarui membru, nu separat.
Art. 31 si 29 (1) arata ca membrii IF raspund solidar si indivizibil pentru
datoriile contractate de reprezentant, in principal cu patrimoniul de
afectatiune si in subsidiar cu patrimoniile proprii, conform cu
contributiile fiecaruia.
Avem:
 A = 50 lei in afectatiune: 25%
 B = 50 lei in afectatiune: 25%
 C = 100 lei in afectatiune: 50%
 Total = 200 de lei pe care IF le poate utiliza pentru desfasurarea
activitatii.
Spre deosebire de cazul societatilor, aceste sume sunt in patrimoniul
asociatilor, sunt sumele lor, doar ca sunt afectate prin destinatie.
Avem tot un X, creditor al IF, cu 400 lei.
Nu se mai poate indrepta X contra IF, ca nu mai avem personalitate
juridica.
Etapa 1: creditorul se indreapta impotriva unui asociat, sa zicem A.
X ii cere lui A 400. Intrucat raspunde indivizibil, daca A moare, aceasta
datorie ramane indivizibila (solidara) si intre mostenitori.
In acest caz, ne intereseaza inclusiv patrimoniul de afectatiune cand A
are de plata, spre deosebire de SNC, unde nu ne interesa patrimoniul
societatii.
Astfel, A plateste cu 50 din afectatiune si cu 350 din patrimoniul propriu.
Etapa 2: A vrea sa regreseze contra lui B si C. Dupa plata creditorului,
datoria devine mereu divizibila, din moment ce regula in civil este
divizibilitatea. B si C raspund in functie de cotele lor.
A vs. B: va cere 100 (400 * 25%)
A vs. C: va cere 200 (400 * 25%)
Toti vor suporta in principal din afecatiune, in subsidiar din personal.
Toti banii recuperati merg in patrimoniul personal, intrucat de acolo a
cheltuit mai mult si ar ajunge prejudiciati creditorii personali.
Cand ajunge si la C, banii de la el tot la patrimoniul personal merg.
Societatea simpla
Avem aceleasi date ale problemei.
Ne intereseaza 1920 NCC.
Mai intai creditorul trebuie sa execute societatea, fondul comun al
asociatilor, iar doar daca nu s-a indestulat va merge la asociati, la
patrimoniile lor personale, care raspund proportional. Nu ni se spune
daca raspund acestia solidar sau divizibil.
Regula generala e divizibilitatea, dar intrucat e obligatie asumata in
exercitarea unei intreprinderi, avem solidaritate legala.
Astfel, X va executa mai intai fondul comun, care e de 200.
Astfel, X intotdeauna va mai ramane doar cu 200 de luat de la asociati.
X merge contra lui A, care raspunde solidar cu B si C. A va da 200.
A va regresa contra lui B si C proportional cu aportul lor.
B va da 50, C 100.
Banii intra in patrimoniul personal al lui A.
A nu se confunda articolul in sensul ca ar reglementa o divizibilitate in
sensul clasic, ci arata doar cum se divide.

Cursul 9
 CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE
Modalitatile de constituire
Pornind de la persoanele care participa la formarea capitalului social al
societatii, exista doua modalitati de constituire:
Constituirea prin subscriptie integrala si simultana
In cazul acestei metode, constituirea capitalului social se realizeaza
exclusiv prin aporturile celor care au initiativa constituirii societatii.
Aceasta modalitate este aplicabila tuturor formelor de societate si
presupune doua etape:
Incheierea actului constitutiv
Actul constituiv este actul juridic ce sta la baza constituirii unei societati.
L31/1990 foloseste o terminologie variata, in afara de act constituiv
existand si termenii „contract de societate”, respectiv „statut”.
Relatia dintre acesti termeni este urmatoarea:
 La SNC si SCS, se folosesc termenii contract de societate sau act
constitutiv.
 La SA, SCA si SRL avand cel putin doi asociati, se folosesc termenii
contract de societate (exprima vointa de a se asocia) si statut
(descrie functionarea si regulile interne ale respectivei societati),
daca sunt redactate doua inscrisuri diferite, respectiv act
constitutiv, daca este redactat un inscris unic.
 La SRL cu un singur asociat, denumit si SRL unipersonal, se
folosesc termenii statut sau act constitutiv.

A se vedea art. 5 din L31/1990.

In ce priveste natura sa juridica, actul constitutiv este un contract avand
natura contractului de societate.
Acestuia i se aplica, in principal, regulile speciale din L31/90, iar in
completare, regulile generale din NCC, acolo unde legea nu dispune.
Prin exceptie, actul constitutiv poate sa fie un act juridic unilateral, la
SRL unipersonal, caruia i se aplica, in principal, tot L31/90, iar in
completare, prevederile din NCC referritoare la contractul de societate.
A se vedea Art. 1325 NCC.
In ce priveste conditiile de respectat la actul de constituire, avem:
Conditii de validitate de fond
Ne referim la acelea special reglementate prin L31.
 Consimtamantul

Potrivit art. 4 si 5, consimtamantul trebuie sa provina de la un

numar minim de persoane, respectiv, ca regula, 2 persoane, iar prin
exceptie, o persoana la SRL.

De asemenea, potrivit art. 12, cu privire la SRL, se reglementeaza si

un numar maxim de persoane ce isi pot exprima consimtamantul:
50.

Denumirea celor care se asociaza este cea de asociati.

In afara de acest termen, care reprezinta notiunea generica, la
anumite forme de societate, L31/90 reglementeaza denumiri
speciale pentru persoanele care participa la formarea capitalului
social al societatii, respectiv actionari pentru SA, comanditati si
comanditari pentru SCS si SCA.

Potrivit art. 56, se sanctioneaza cu nulitatea societatii

nerespectarea numarului minim de asociati.

 Capacitatea de folosinta

Regula este aceea a existentei capacitatii de folosinta pentru orice

persoana fizica sau juridica, potrivit art. 1.

Prin exceptie, sunt reglementate incapacitati speciale de folosinta,

precum:
 Art. 6: nu pot fi fondatori (semnatarii actului constitutiv si
persoanele care au un rol determinant in constituirea
societatii) incapabilii si persoanele care au fost condamnate
pentru infractiunile mentionate in art. 6.

In acest caz, sanctiunea, potrivit lui 56 b), daca toti fondatorii

sunt incapabili, societatea e lovita de nulitate totala.
Daca doar cativa sunt incapabili, societatea e lovita de
nulitate partiala.
  Art. 14: o persoana fizica sau juridica isi poate constitui un
singur SRL cu asociat unic.

Un SRL cu asociat unic nu isi poate constitui un alt SRL cu

asociat unic.

In caz de nerespectare a acestei incapacitati, poate interveni

dizolvarea pe cale judecatoreasca a societatii constituite cu
incalcarea art. 14.

 Obiectul

Cu privire la obiectul de activitate al societatii, potrivit L31/1990,

acesta trebuie sa fie licit si conform ordinii publice.

In caz de nerespectare, sanctiunea este nulitatea societatii, asa cum

reiese din art. 56.

Referitor la aporturi, L31/90 mentioneaza posibilitatea asociatilor

de a contribui cu aporturi propriu-zise sau de a avea contributii cu
titlu de aport.

Aporturile propriu-zise se numesc aporturi in numerar, aporturi

in natura si aporturi in creante.

Aporturile in numerar sunt reprezentate de aporturile constand

intr-o suma de bani.
Aporturile in natura sunt aporturi constand in constituirea sau
transferarea unor drepturi asupra unor bunuri si predarea efectiva
a acestora.
Aporturile in creante sunt aporturi avand ca obiect strict dreptul de
a incasa o suma de bani.
A se vedea art. 16 si 84.

Cu privire la contributiile cu titlu de aport, acestea poarta

denumirea de contributii in munca sau servicii.

Potrivit art. 16, aporturile in natura sunt posibile la orice forma de

societate, aporturile in numerar sunt obligatorii la toate formele de
societate, iar aporturile in creante sunt posibile la anumite forme
de societate, respectiv la SNC, SCS si SA constituita prin subscriptie
simultana.

Contributiile cu titlu de aport sunt posibile la SNC, respectiv la SC-

uri, dar numai pentru asociatii comanditati.

In schimbul aporturilor, asociatii primesc parti de interes la SNC,

actiuni la SA si SCA si parti sociale la SRL.

Totalitatea aporturilor formeaza capitalul social.

Capitalul social are un cuantum minim legal si, in legatura cu

varsarea lui, trebuie resprctate anumite reguli.

Cuantumul minim este dat de L31, astfel ca avem o limita minima

la SA si SCA (a se vedea art. 10), anume 90000 RON, iar la SRL (a
se vedea art. 11) 200 de lei.

Putem sa infiintam o societate comerciala fara capital social in

cazul SNC sau SCS? Nu, intrucat aporturile in numerar sunt
obligatorii la toate formele de organizare, neexistand insa o limita
cantitativa. Daca aportul in numerar e derizoriu, insa, se considera
inexistent. Practica a fost orientarea si in aceste cazuri la un prag
minim apropiat de 200 de lei.

Sanctiunea pentru nerespectarea cuantumului minim al capitalului

social este, cf. art. 56, nulitatea societatii.

In ce priveste varsarea capitalului social, exista reguli speciale

pentru SA, respectiv pentru SNC, SCS si SRL.

Potrivit art. 9, la SA, capitalul social varsat la constituire nu va

putea fi mai mic de 30% din cel subscris.
Diferenta de capital social trebuie varsata astfel:

Aporturile in numerar in termen de 12 luni de la data

inmatricularii.
 Aporturile in natura in termen de cel mult 2 ani de la data
inamtricularii.

La SNC, SCS si SRL, capitalul social trebuie varsat integral la

constituire.

Potrivit art. 56, nerespectarea dispozitiilor privind capitalul social

subscris si varsat se sanctioneaza cu nulitatea societatii.

 Cauza

Potrivit L31, cauza o reprezinta participarea la profit si pierderi.

Potrivit art. 67, cota parte din profit ce se plateste fiecarui asociat
poarta denumirea de dividend.

Dividendele se distribuie proportional cu cota de participare la

capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede
altfel.
Conditii de validitate de forma
Potrivit art. 5, ca regula, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma
inscrisului sub semnatura privata.
Prin exceptie, actul constitutiv trebuie sa imbrace forma inscrisului
autentic, atunci cand se constituie o anumita forma de societate, adica
SNC, SCS sau SA, constituita prin subscriptie publica, dar printre
bunurile din capitalul social se afla un imobil.
Sanctiunea pentru nerespectarea conditiilor de forma este nulitatea
societatii potrivit art. 56.
In plus, intra in categoria conditiilor de forma si prezenta in contractul
de societate, in actul constitutiv, a clauzelor mentionate la art. 56 f).
In privinta absentei altor clauze, se va aplica art. 46, care prevede
sanctiunea respingerii cererii de inregistrare in Registrul Comertului.
L31/90 reglementeaza in doua articole clauzele ce trebuie impuse in actul
constitutiv al unei societati.
In art. 7, clauzele specifice actului constitutiv al SNC, SCS si SRL.
In art. 8, clauzele specifice actului constitutiv al SA si SCA.
Conditii de opozabilitate si proba
L31/90 nu reglementeaza pe acest aspect, intrucat forma scrisa sub
semnatura privata, respectiv cea scrisa autentica sunt conditii de
valabilitate.
Exemplu edificator
Luam o societate in comandita pe actiuni cu A, B, C, D asociati.
D are contributii in munca, deci nu primeste actiuni, intrucat acest tip de
contributii nu sunt parte din capitalul social.
Totusi, asociati sunt toti.
Comanditat e D, intrucat contribuie cu prestatii in munca.
A contribuie cu 50, B si C cu 25. Presupunem ca conditia de 90000 se
respecta, de dragul exemplului. Sa zicem ca in total avem 100000 de lei,
dar nu facem asa, ca ne incurca la calcule.
Capitalul social subscris e de 100, chiar daca contributia in munca a lui D
se evalueaza tot la 25.
In ce priveste capitalul varsat, presupunem ca A a varsat 50, B a varsat
20, C a varsat 5. Toti participa la dividende, proportional cu capitalul
social varsat. Inclusiv asociatii care contribuie prin munca participa la
profit daca si-au executat obligatiile. In acest caz, presupunem ca D a
executat obligatiile sale in valoare de 25 de lei, intrucat 25 de lei e cea mai
mica contributie in numerar a societatii.
Totusi, la capitalul varsat tot doar pe A, B si C ii luam in calcul, deci avem
varsat 75.
Pentru SCA, potrivit literaturii de specialitate, in lipsa unor reguli
sprciale, aplicam aceleasi reguli ca la SA, deci conditia celui 30% din
capitalul subscris per ansamblu, care ne da 30.
Celalta opinie din literatura spune ca nu se aplica astfel, ci ne intereseaza
procentual fiecare cat a varsat in raport cu cat a subscris. Astfel, A, B, C
trebuie fiecare sa fi varsat 30% din cat au subscris. In aceasta
interpretare, C, care a varsat 20%, tine legalitatea societatii in loc.
Prima interpretare este considerata corecta.
Ajungem la ipoteza profitului care trebuie distribuit asociatilor.
Asociatii care contribuie cu prestatii in munca au, printre alte drepturi, si
dreptul de a participa la profitul societatii. Totodata, la societatile
comerciale, participarea la profit se face pronind de la contributia la
capitalul social varsat.
Ne uitam fiecare cat a dat efectiv societatii. Distribuirea dividendelor se
face calculand inclusiv valoarea muncii lui D, deci vedem cum distribuim
100 (A+B+C+D varsat).
Lui A ii dam: 50/100 = X/100 => A = (50*100)/100= 50%
Lui B ii dam: 20/100 = Y/100 => B = 20%
Lui C ii dam: 5/100 = Z/100 => C = 5%
Lui D ii dam: 25/100 = Z/100 => D = 25%
Mai simplu spus, trebuie sa vedem cat reprezinta cat a varsat fiecare din
varsatul total. Impartim una la alta si inmultim cu 100. Varianta de mai
sus e una mai complexa, a lá #domnuradu.
Alt exemplu edificator
Aceeasi ipoteza, dar avem SA, deci dispare D.
A a varsat 100%, B a varsat 80%, C a varsat 20%.
Intrucat, per total, s-a varsat 30% din total, e ok.
In ce proveste dividendele, tot in functie de capitalul social varsat facem.
A: 50/75 * 100 = 66,6%
B: 20/75 * 100 = 26,6%
C: 5/75 * 100 = 6,66%
In astfel de situatii, rotunjim.
Inregistrarea in Registrul Comertului a formei de organizare
Aceasta presupune mai multe faze, aceleasi ca la OUG44.
Depunerea cererii de inmatriculare in Registrul Comertului
Odata cu cererea de inmatriculare se depune si cererea de inregistrare
fiscala, respectiv declaratia tip pe propria raspundere privind
indeplinirea conditiilor de functionare.
Ratiunea depunerii acestor documente se regaseste in faptul ca, odata cu
inmatricularea societatii, se realizeaza si autorizarea functionarii,
respectiv inregistrarea fiscala.
Cele 3 documente insotite de anexele reglementate prin art. 69 si
urmatoarele din OMJ2594/2008 se depun la Oficiul Registrului
Comertului teritorial, la Biroul Unic.
Solicitarea inmatricularii societatii trebuie facuta in termen de 15 zile de
la incheierea actului constitutiv de catre persoanele prevazute in art. 36,
respectiv fondatori, primii administratori, primii membri ai
directoratului si ai consiliului de supraveghere sau imputerniciti ai
acestora.
In masura in care aceste persoane nu solicita inmatricularea, potrivit art.
47, orice asociat poate cere inmatricularea societatii.
In cazul in care nu se cere inmatricularea in termen de 3 luni de la
incheierea actului constitutiv, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce
decurg din subscrierile lor.
Solutionarea cererii
Se face de catre directorul ORC, prin rezolutie executorie.
In caz de admitere, se dispune inmatricularea societatii si autorizarea
functionarii.
Inmatricularea propriu-zisa
Dupa admiterea cererii, prin intermediul ORC, se inainteaza Ministerului
Finantelor cerea de inregistrare fiscala, in vederea atribuirii CUI-ului.
Dupa atribuirea codului, sunt inscrise in Registrul Comertului datele din
art. 7 al OMJ2594.
In momentul inregistrarii acestora, se atribuie societatii numarul de
ordine in RC (J-ul), precum si data inmatricularii in RC.
La final, se elibereaza societatii certificatul de inregistrare, alaturi de
certificatul constatator cu privire la indeplinirea conditiilor de
functionare, cat si de rezolutia directorului ORC prin care s-a admis
cererea de inmatriculare a societatii.
Constituirea prin subscriptie publica
Procedura in acest caz poate fi folosita doar pentru constituirea SA-
urilor, atunci cand capitalul social este subscris atat de catre persoanele
care au avut initiativa constituirii, cat si de catre terte persoane sau
numai de catre terte persoane.
Procedura presupune parcurgerea etapelor din cadrul subscriptiei
integrale si simultane, la care se adauga o etapa premergatoare,
denumita etapa prospectului de emisiune.
Aceasta etapa presupune 4 faze, respectiv:
Intocmirea, depunerea la ORC de la viitorul sediu si publicarea in presa
a prospectului de emisiune de catre persoanele care au initiativa
constituirii, denumite fondatori
Prospectul de emisiune se redacteaza in forma autentica ad validitatem
si cuprinde aproape toate clauzele specifice actului constitutiv al unei
societati pe actiuni, la care se adauga data inchiderii subscriptiei.

Cursul 9
FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
 Presupune luarea deciziilor necesare pentru realizarea obiectului de
activitate si implementarea acestora cu respecarea legii si a vointei
asociatilor, asa cum rezulta aceasta din actul constitutiv.
 Luarea deciziei => la nivelul societatilor, deciziile sunt luate de
catre adunarile generale ale asociatilor si de catre organele de
administrare.
 Implementarea deciziilor prin incheierea de acte juridice =>
manifestarea externa a vointei sociale; realizata de catre organele de
administrare avand putere de reprezentare
 Respectarea legii si a actului constitutive => cine
controleaza desfasurarea activitatii: organele de control,
respectiv cenzori sau auditori financiari.

 Adunari asociatilor in societatile reglementate de legea

31/1990 =>

Tipuri de adunari

1. Tipuri de adunari in cadrul SA (art 110 si urm): doua categorii

de adunari (criteriu de clasificare: tipul de actiuni detinute de catre
persoanele care au dreptul sa participe la adunari)
  Adunarile generale ale actionarilor => reunesc ansamblul
actionarilor, indiferent de tipul de actiuni detinute. Acestea
reprezinta organul colectiv in care se formeaza vointa sociala. In
functie de atributiile conferite de lege, aceste adunari generale se
impart in 2 categorii:AG ordinare, AG extraordinare
 Adunarile speciale ale actionarilor => reunesc actionarii care
detin anumite categorii de actiuni. Exemplu: legea reglementeaza
existenta actiunilor preferentiale cu dividend prioritar fara drept
de vot (art 95)=>le ofera un dividend mai mare, dar sunt lipsite
de drept de vot in AG generale, nu si in cele speciale
2. Tipuri de adunari in cadrul SRL: se reglementeaza prin lege
adunarea generala a asociatilor, fara sa fie vreo distinctie (art 191 si
urm)
Atributiile adunarilor asociatilor => reglementarea legala enumera
atributiile in 2 art(art 111- pentru AG ordinare si art 113-AG
extraordinara). Atributii ale adunarilor pot sa rezulte, insa, si din alte
articole. Cu titlu de exemplu, art 150 si 15322.
1. AG ordinara => art 111=> regula este in sensul ca AG ordinara
poate sa adopte hotarari in orice materie. De la aceasta regula exista
exceptii: nu poate adopta hotarari in materii ce alcatuiesc atributii
ale altor adunari (ex: in materiile enumerate la art 113 ,unde intervin
atributiile AG extraordinare,sau in privinta problemelor precizate la
art 116, unde intervin adunarile speciale)
2. AG extraordinare =>art 113=>regula este ca AG extraordinara
adopta hotarari prin care se modifica actul constitutiv. Prin
exceptie, anumite modificari ale actului constitutiv sunt de
competenta AG ordinare. Alte hotarari care nu reprezinta o
modificare a actului constitutiv sunt incluse in mod expres in
competenta AG extraordinare. Art 8 pentru societatea pe actiuni:
printre clauzele introduse in actul constitutiv, sunt si clauzele care
prevad primii membri ai consiliului de supraveghere si
administratorii =>ar fi de competenta AG extraordinare sa modifice
aceste clauze(alegerea si revocarea membrii consiliului de
administratie, respectiv de supraveghere)=> in aceasta situatie se
convoaca AG ordinara, nu extraordinara. In cazul incheierii actelor
juridice de valoare foarte mare (>50 % din activul societatii) =>
hotarare referitoare la incheierea actelor juridice, nu la modificarea
actului constitutive => exceptie AG extraodinara, care adopta de
regula hotarari prin care se modifica actul constitutiv. Ag ordinara
 =>unitatea societatii(unitatea de marketing, unitatea de productie
etc ramane in cadrul aceleiasi entitati); AG extraodinara=>sedii
secundare(sucursale,agentii,puncte de lucru,reprezentante =>noua
entitate fara personalitate juridica(dezmembraminte); sunt diferite
de unitatea societatii). Dezmembramintele sunt diferite de filiala
unei societati. Daca societatea din Bucuresti care produce confectii
doreste sa infiinteze o noua societate de confectii la Timisoara(are ca
asociat majoritar prima societate; detine controlul celei de-a doua,
va avea majoritatea deciziilor =>la Timisoare este o filiala =>are
personalitate juridica; actele juridice sunt incheiate cu filiala, nu cu
societatea de la Bucuresti; patrimoniul de executat in cadrul
procedurii executarii silite este cel de la fililala =>patrimoniu
distinct); societatea ar putea sa isi faca o sucursala, o reprezentanta,
care sa produca aceleasi confectii, dar fara personalitate
juridica(dezavantajul =>creditorul deschide procedura insolventei
care se rasfrange si asupra societatii din Bucuresti; executarea silita
asupra sucursalei si societatii-mama); sucursala= sediu secundar de
cea mai mare amploare.
Atributii ale AG speciale:
 Adopta hotarari care se refera la categoriile de actiuni pe care le detin.
Legea nu distinge orice problema care ar avea legatura cu categoria de
hotarari

ART 116 =>SRL

Partile pot sa deroge prin acord. In cadrul SRL, avem o singura
adunare; atributiile AG: adopta hotarari in orice materie.

Convocarea AG

Atributia de convocare la SA
 In cadrul societatii pe actiuni: regula => desfasurarea unei AG
implica respectarea unor formalitati reglementate de lege pentru
convocare. Acestea sunt formalitati comune pentru toate tipurile
de adunari. Formalitatile se regasesc in art 117. Ca exceptie,
actionarii reprezentand intregul capital social, pot tine o AG
daca niciunul nu se opune, fara respectarea formalitatilor de
convocare (art 121). Atributiile de convocare: ca regula,
convocarea se face de catre consiliul de administratie in sistemul
unitar(fara delegare de atributii=administrator unic sau un
consiliu de administratie, care realizeaza tot ce tine de
executarea hotararilor AG, sau cu delegare de atributii de
administrare=raman cei din consiliu la care se adauga directorul
intre care se face o scindare de atributii, consiliul avand rolul de
control asupra activitatii directorului), respectiv de catre
directorat in sistemul dualist. Exceptia este reprezentata de
catre convocarea facuta de alte persoane. Exemplu: de catre
actionari, in temeiul art 119 (“actionarii pot sa ajunga sa
convoace AG daca au solicitat convocarea unei astfel de adunari,
cu respectarea legii, iar consiliul de administratie, respectiv
directoratul nu a dat curs cererii actionarilor. Actionarii trebuie
sa detina cel putin 5% din capitalul social subscris si sa obtina in
prealabil autorizatia instantei). Momentul convocarii:
convocarea se realizeaza ori de cate ori este necesar. Ca regula,
personele care au atributii de convocare au libertatea de a
aprecia daca este sau nu necesara convocarea AG. Prin exceptie,
persoanele care au atributii de convocare sunt obligate sa
convoace AG (art 111=>obligatia reglementata de lege: AG
ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni
de la incheierea exercitiului financiar, adica pana in luna mai).
Art 119 => actionarii detinand cel putin 5% din capitalul social
pot solicita convocarea unei AG daca solicita convocarea pentru
probleme care intra in atributiile acelei adunari. Modalitatile de
convocare => regula care rezulta din art 116: convocarea se face
printr-un act de convocare denumit convocator, care trebuie sa
imbrace forma scrisa si trebuie publicat in MOF partea a iv-a si
intr-unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in
care societatea isi are sediul sau din cea mai apropiata localitate;
trebuie publicate in ambele. Prin exceptie, prin scrisoare
recomandata, daca toate actiunile societatiii sunt nominative,
sau, prin scrisoare trimisa pe cale electronica, daca toate
actiunile sunt nominative si este permisa in mod expres prin
actul constitutiv. Actiuni nominative(este trecut numele
titularului pe actiune; pot circula=transmise prin notarea pe
actiune numele noului proprietar si in registrul in care sunt
mentionati toti actionarii) sau actiuni la purtator(nu au trecute
numele pe actiuni; emise de societate; societatea le pierde
existenta;se transmit prin simpla traditiune; cel care intra in
posesia unui inscris este actionar). Cuprinsul convocarii: locul
 unde se desfasoara AG(daca nu se mentioneaza, se prezuma ca e
la sediul societatii); data AG =>trebuie stabilita astfel incat sa
treaca cel putin 30 de zile de la publicarea in MOF sau de la
expedierea scrisorii; ordinea de zi =>presupune mentionarea
explicita a problemelor ce urmeaza a fi dezbatute si furnizarea
informatiilor ce trebuie comunicate in legatura cu anumite
aspecte incluse pe ordinea de zi; poate fi completata la cererea
actionarilor care detin cel putin 5%din capitalul social; data de
referinta.

Atributia de convocare la SRL(= art 195 L31, este realizata de catre

administratori)
 Momentul convocarii – ori de cate ori este necesar cu regula ca
persoanele ce au atributii de convocare au libertate de
apreciere in privinta necesitatii convocarii actiunii si aceeasi
exceptie, respectiv persoanele care au atributii de convocare au
obligatia de a convoca AG. Exemplu: potrivit art 195, AG
trebuie convocata cel putin o data pe an, respectiv convocarea
la solicitarea asociatilor reprezentand cel putin o patrime din
Ksoc.
 Modalitati de convocare – se trimite la prevederile actului
constitutiv, iar in lipsa, prin scrisoare recomandata.
 Cuprinsul convocarii – in privinta locului, sediul societatii(tot
art 195 L31), data AG trebuie stabilita astfel incat sa treaca cel
putin 10 zile de la data convocarii si ordinea de zi mentionand
ca nu exista reglementari exprese cu privire la aceasta, dar
ordinea de zi trebuie sa mentioneze problemele ce urmeaza a
fi dezbatute prin asemanare cu reglementare de la SA.

Desfasurarea AG - SRL
 Participanti:
o actionarii – principalii vizati de AG. Au posibilitatea de
a participa la AG putand face acest lucru personal sau
prin reprezentant. Temei: art 125 L31. Ca regula,
reprezentant poate sa fie orice persoana, prin exceptie,
in anumite situatii, anumite persoane NU pot avea
calitatea de reprezentant(temei: art 125 L31). Interdictia
 opereaza numai daca votul actionarilor reprezentati a
fost decisiv(in sensul ca sanctiunea nu sete nulitatea
absoluta per se, ci nulitatea opereaza asupra actului de
imputernicire). Observatie: tot art 125 – procurile
trebuie depuse in original cu 48h inainte de adunare sub
sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea
adunare. Daca vine actionarul, art 125 nu se mai aplica.
Dreptul de vot il pierde reprezentantul.
o Membrii/directorii CA, membrii Consiliului de
Supraveghere si membrii directoratului– au
obligatia de a participa la sedintele AG. Temei: art 15323
L31.
o Alte persoane invitate – exemplul clasic – notarii –
pentru ca concluziile AG sa imbrace forma autentica.
 Absenta unui administrator este un caz de nulitate
a actului cu care se sfarseste AG? Nu se poate
interpreta in acest sens – am ajunge la situatia in
care administratorii ar abuza de aceasta nulitate.
Hotararea se poate adopta fara ei, iar absenta
repetata ar putea constitui temei pentru revocare
justificata(justificata pentru ca ulterior sa nu ceara
daune-interese pentru revocare intempestiva).
- Persoane cu drept de vot:
o Regula: actionarii au drept de vot potrivit art 101 L31 – orice
actiune platita da drept de vot. Principiul – o actiune platita da
dreptul la un vot. => se poate restrange dreptul de vot, exista
derogari, dar numai pentru cei cu mai multe actiuni. Situatii in
care se schimba situatia in actionariat – solutie: data de
referinta – cand se face convocare, Consiliul de adm trebuie sa
stabileasca o data pe care o ia ca reper(imi stabileste cine poate
sa participe la AG, cine are dreptul sa voteze, ci ar dreptul sa ia
dividendele). Ma uit in Registrul Actionarilor si in functie de
data de referinta stabilesc cine poate participa la AG(pentru
actiune nominala).

Daca in timp intervin modificari cu privire la structura

actionariatului, L31/1990 reglementeaza 2 mecanisme pentru
determinarea persoanelor care au drept de vot in AG. Pentru
 actiunile la purtator, potrivit art 123 L31, au drept de vot
persoanele care au depus aceste actiuni cu cel putin 5 zile
inainte de AG la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin
convocator. Cu privire la actiunile nominative, au drept de vot
persoanele care au calitatea de actionar la data de referinta.
Data de referinta este o data stabilita de CA sau de directorat
tinand cont de 2 coordonate: prima trebuie sa fie ulterioara
publicarii convocatorului si sa nu depaseasca 60 de zile inainte
de data la care este convocata adunarea pentru prima data.
Observatie! Potrivit art 123 L31/1990, actionarii inscrisi in
Registrul Actionarilor la data de referinta au in afara de
dreptul de vot si dreptul de a incasa dividende sau de a exercita
orice alte drepturi conferite de actiune.
o Exceptia: actionarii care au actiuni fara drept de vot sau care
au exercitiul dreptului de vot suspendat nu pot vota in AG.
Exemplu: Titularii de actiuni preferentiale(art 95) cu
dividende prioritare fara drept de vot nu are drept de vot, chiar
daca participa la AG. Exemplu: art 126 – actionarii care au si
calitatea de membru al CA, directoratului sau CS(consiliul de
supraveghere) nu pot vota descarcarea gestiunilor sau o
problema in care administratia ori persoana lor ar fi in
discutie. Prin exceptie, aceste persoane pot vota situatia
financiara anuala daca nu se poate forma majoritatea
prevazuta de lege sau de actul constitutiv. Exemplul 3: art 101
- actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele au exercitiul
dreptului de vot suspendat. => o actiune neplatita nu da
dreptul la vot; problema care s-a pus cu teza 2 a art 101 a fost
care drept de vot este suspendat. Exemplu: sa presupunem ca
cineva a subscris 10 actiuni, dintre care pe 2 le-a varsat din
mom la care le-a subscris, pe celelalte 8 nu le-a varsat, sunt
actiuni nevarsate si presupunem ca pentru acestea 2 s-a
stabilit o data la care trebuiau facute varsamintele(1 aprilie) +
si intarzie plata si pe data de 1 feb avem convocata AG. Pe 1 feb
cate drepturi de vot are actionarul? O actiune platita = 1 vot =>
are 2 voturi. Dar pe 1 mai(A nu a achitat actiunile)? A are drept
de vot, insa exercitiul dreptului este suspendat, cf art 101.
Interpretarea pe articol din doctrina spune ca se poate
suspenda ce are deja, respectiv nu se poate suspenda exercitiul
 dreptului de vot pe cele 8 actiuni, ci se suspenda numai
exercitiul a ceea ce avea, adica cele 2 voturi => A are 0 voturi.

Desfasurarea sedintelor:
- Organizare – sedinta este deschisa de presedintele CA sau al
directoratului. Se numeste un secretar tehnic care va redacta PV si
va realiza celelalte operatiuni prevazute de lege(art 129 L31).
- Cvorum – reglementat pentru AG ordinare in art 112 L31, iar
pentru AG extraordinare in art 115 L31.
o Pentru AG ordinara – la prima convocare, cvorumul este
de cel putin ¼ din numarul total de drepturi de vot. La a doua
convocare nu sunt reglementate conditii referitoare la cvorum.
Observatie! Prin actul constitutiv, pot fi reglementate conditii
mai ridicate de cvorum doar pentru prima convocare.
o Pentru AG extraordinara – la prima convocare, cel putin
¼ din numarul total de drepturi de vot, pentru a doua
convocare, cel putin 1/5 din numarul total de drepturi de vot.
Observatie! Prin actul constitutiv pot fi reglementate conditii
de cvorum mai ridicate.
o !nu actiuni, nu actionari – drepturi de vot(cand fac
prezenta la AG, calculez si cate drepturi de vot am in sala
si numai daca e indeplinita conditia de cvorum continui)
- Majoritatea de luare a deciziilor – cf art 112 + art 115
o AGA ordinara – majoritatea decizionala este data de
majoritatea voturilor exprimate. Observatie! Pentru prima
convocare pot sa fie prevazute prin actul constitutiv cerinte
mai ridicate de majoritate. Pentru a doua convocare, aceeasi
majoritate(majoritatea voturilor exprimate cu obs ca nu pot fi
prevazute prin actul constitutiv cerinte mai ridicate de
majoritate). Numar voturi exprimate(DA si NU, fara abtineri).
o AGA extraordinara – majoritatea este majoritatea voturilor
detinute de actionarii prezenti sau reprezentati sau majoritati
anume reglementate de lege(aici se iau in calcul si abtinerile)
- Exercitiul dreptului de vot – 3 reguli:
o dreptul de vot se realizeaza de catre proprietarul
actiunilor(asupra carora au fost const garantii)– art 124 L31.
 o Exercitiul dreptului de vot poate fi obiectul unor conventii(art
128 L31).
o Exercitiul dreptului de vot poate cunoaste limitari(art 101) +
trebuie sa fie facut cu buna-credinta(art 1361).
- Tipul de vot: regula(deschis), exceptie(secret)

Cursul 10
CONTINUARE ADUNARI GENERALE
Societatea cu raspundere limitata
In ce priveste participantii, legiuitorul reglementeaza doar participarea
societatilor. Art. 191.
Persoanele cu drept de vot sunt, de regula, toti asociatii, fiecare parte
sociala dand dreptul la un vot. La SRL, capitalul este subscris si varsat
integral la momentul constituirii, deci nu mai e ca la SA.
Potrivit lui 193, pe cale de exceptie, un asociat nu poate exercita dreptul
de vot cu privire la propriile aporturi in natura sau la actele juridice
incheiate cu societatea.
In ce priveste organizarea lor, legea 31/90 nu prevede reglementari de
natura organizatorica, insa ne vom inspira, pe cat posibil, din regulile de
la SA.
Cu privire la cvorum, nu sunt reglementate in L31 in mod expres conditii
de cvorum. Acestea rezulta, pe cale de interpretare, din art. 193.
La prima convocare, cvorumul constituie, pe cale de interpretare,
majoritatea decizionala, oricare ar fi aceasta.
La a doua convocare, nu mai exista un cvorum.
In concret:
- La prima convocare, pentru situatia in care adunarea are ca scop
modificare aactului constitutiv, cvorumul este reprezentat de
unanimitate, precum si majoritatea deiczionala.
- La prima convocare, pentru situatia in care adunarilie au alt scop
decat modificarea actului constitutiv, cvorumul este reprezentat de
dubla majoritate, respectiv majoritatea absoluta a asociatilor si a
partilor sociale.
 - La a doua convocare, pentru situatia in care adunarile au ca obiect
modificarea actului constitutiv, cvorumul este reprezentat de
unanimitatea asociatilor.
- La a doua convocare, pentru situatia in care adunarile au ca obiect
altceva decat modificarea actului constitutiv, nu mai exista conditii
de cvorum.
In ce priveste majoritatea de luare a deciziilor:
- La prima convocare, daca hotararile au ca obiect modificarea
actului constitutiv, este necesara unanimitatea. Art. 192 (2).
- La prima convocare, daca hotararile au alt obiect decat modificarea
actului constitutiv, este necesar votul majoritatii absolute a
asociatilor si partilor sociale. Art. 192 (1).
- La a doua convocare, daca hotararile au ca obiect modificarea
actului constitutiv, unanimitate. 192 (2)
- La a doua convocare, daca hotararile au alt obiect, la nivel
doctrinar, intrucat legea nu prevede, s-a conturat opinia conform
careia majoritatea decizionala este reprezentata de dubla
majoritate a asociatilor si partilor sociale, raportata la asociatii si
partile sociale prezente.
L31/90 prevede posibilitatea ca prin actul constitutiv sa se reglementeze
alte majoritati de luare a deciziilor.
Cu privire la exercitarea dreptului de vot, o parte sociala da dreptul la 1
vot. Art. 193.
Cu privire la tipul de vot nu avem reglementari speciale, deci il alegem.
Regimul hotararilor adunarilor
SA
In cadrul SA, hotararile adoptate in AG sunt incluse intr-un proces verbal
al carui cuprins este reglementat prin art. 131.
De asemenea, hotararile vor fi trecute si in registrul AG si pe pagina de
internet a societatii societatii, daca exista. Art. 131 (3,5).
Hotararile luate cu respectarea legii si actului constitutiv sunt obligatorii
chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunarile generale sau
au votat contra.
Hotararile sunt executorii de la data adoptarii lor.
Pentru opozabilitate fata de terti, in termen de 15 zile de la data
adoptarii, se depun pentru a fi mentionate in Registrul Comertului si
publicate in M Of.
Hotararile adoptate cu nerespectarea legii sau actului constitutiv pot face
obiectul unei actiuni in anulare.
Daca sunt invocate motive de nulitate absoluta, cererea poate sa fie
formulata de catre orice persoana interesata si este imprescriptibila.
Daca sunt invocate motive de nulitate relativa, cererea poate sa fie
formulata de catre actionarii care au votat contra si au solicitat sa se
inscrie acest lucru in procesul verbal sau de catre actionarii care au
lipsitla AG.
Actiunea poate fi introdusa in 15 zile de la data la care hotararea a fost
publicata in M Of.
Indiferent de cauza de nulitate, hotararea AG prin care sunt revocati din
functie membrii consiliului de administratie, respectiv membrii
consiliului de supraveghere nu poate fi atacata de catre acestia.
Indiferent de cauza de nulitate, actiunea se solutioneaza in contradictoriu
cu societatea.
Dupa ce hotararea se definitiveaza, se publica in Registrul Comertului si
in M Of.
SRL
Potrivit lui 196, dispozitiile prevazute pentru SA, in ceea ce priveste
dreptul de a ataca hotararile se aplica si SRL.
Termenul de 15 zile se va calcula de la data la care asociatul a luat
cunoastere de hotararea AG pe care o ataca.
ADMINISTRAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
Cea mai complexa reglementare a administrarii societatilor se regaseste
pentru SA.
Organele prin intermediul carora se realizeaza administrareea
SA
In ce priveste sistemele de administrare, pentru SA sunt reglementate 2
sisteme de administrare:
Unitar (art. 137, 138^1, 140^1 si 143)
Exista doua modalitati de manifestare specifice sistemului unitar:
Sistemul unitar fara delegare de atributii
Administrarea societatii se realizeaza efectiv de catre administratori.
Aceasta inseamna ca administratorii vad ce s-a decis, care e planul de
afaceri si tot ce a hotarat mai AG, astfel incat sa duca la indeplinire, sa
execute.
Aceasta punere in executare implica acte juridice numeroase, pe langa
o riguroasa planificare.
Exista doua posibilitati:
- Administrarea prin administrator unic
- Administrarea prin mai multi administratori, organizati in consiliul
de administratie (unul dintre administratori are si calitate de
presedintele consiliului de administratie)
Sistemul unitar cu delegare de atributii
In acest caz, administrarea se realizeaza efectiv de catre directori care
sunt delegati ai administratorilor.
Acest sistem presupune administrator unic sau consiliu de
administratie condus de un presedinte si un director numit director
general sau mai multi directori, organizati intr-un organ colectiv care
nu are o denumire legala, condus de catre un director general, ales
dintre membri.
Potrivit L31/90, ca regula, este permis cumulul intre calitatea de
administrator si cea de director si nu este permis cumulul dintre calitatea
de presedinte al consiliului de administratie si cea de director general.
Administratorii care sunt si directori se numesc administratori executivi.
Ceilalti poarta denumirea de administratori neexecutivi.
Denumirea de director folosita ca denumire tehnica pentru un anumit
post nu condice la aplicarea pentru persoana care ocupa acel post a
regulilor referitoare la directorii SA, adica a regulilor specifice organelor
de administrare reglementate de L31/90.
Dualist
Administrarea se realizeaza efectiv de catre membrii directoratului.
Sistemul acesta presupune existenta a doua organe, respectiv:
 - Directoratul, ce poate fi alcatuit dintr-un membru care poarta
denumire de director general unic, sau din mai multi membri,
numiti membri ai directoratului, NU DIRECTORI! Dintre membrii
directoratului, unul este ales presedintele directoratului.
- Consiliul de Supraveghere, alcatuit din mai multi membri (intre 3-
11), dintre care unul este ales presedintele Consiliului de
Supraveghere.
Este interzis cumulul de calitati intre calitatea de membru al
directoratului si cea de membru al consiliului de supraveghere.
Principii care guverneaza alegerea sistemului de administrare
Libertatea de alegere intre sistemul unitar si sistemul dualist
Decizia cu privire la alegerea sistemului de administrare se ia in AGA
extraordinara, intrucat imolica modificarea actului constitutiv.
Libertatea de alegere intre sistemul unitar cu sau fara delegare de
atributii
Pe cale de exceptie, potrivit art. 143, pentru societatile ale caror situatii
financiare anual fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara,
alegerea sistemului unitar cu delegare de atributii este obligatorie.
SRL
Administrarea se realizeaza efectiv de catre un administrator sau mai
multi, legea nereglementand un organ colectiv.
Potrivit lui 197, in privinta administrarii SRL-ului se precizeaza ca nu
sunt aplicabile reglementarile privind administrarea SA.
In completare, in privinta administrarii SRL, sunt aplicabile regulile din
materia SNC, adica nu putm avea sistem dualist.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana
pentru a putea participa la administrarea societatilor
comerciale
SA
Calitatea de persoana fizica sau juridica
Potrivit lui 153^13, administratorii si membrii consiliului de
supraveghere pot fi persoane fizice sau juridice. Persoanele juridice isi
vor desemna un reprezentant permanent. Directorii si membrii
directoratului pot fi doar persoane fizice.
Calitatea de asociat la societatea administrata
Ca regula, este permis cumulul de calitati, o persoana putand fi in acelasi
timp si asociat si administrator.
Prin actul constitutiv pot fi reglementate limitari ale acestei posibilitati, o
modalitate fiind aceea a reglementarii prin actul constitutiv a
necesitatilor ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie
sau al consiliului de supraveghere sa fie independenti.
In categoria administratorilor independenti, potrivit lui 138^2, nu sunt
inclusi actionarii semnificativi ai societatii.
In consecinta, in aceasta situatie, un actionar semnificativ nu ar putea sa
dobandeasca si calitatea de administrator.
Capacitatea de exercitiu
Potrivit art. 73^1 coroborat cu art. 6, nu pot avea calitatea de
administratori persoanele care sunt incapabile.
Moralitatea
Potrivit acelorasi articole, nu pot avea calitatea de administratori cei care
au savarsit infractiunile enumerate in art. 6.
Pentru situatie in care s-a numit o persoana care nu indeplineste
conditiile de la capacitatea de exercitiu sau moralitate, potrivit art. 73^1,
aceasta e decazuta din drepturile conferite de alegere.
Numarul maxim de mandate
Potrivit art. 153^16, o persoana poate exercita concomitent cel mult 5
mandate.
Sanctiunea incalcarii numarului de mandate este incetarea de drept a
mandatelor curente ilegale, in termen de 1 luna de la aparitia starii de
incompatibilitate, in ordinea cronologica a numirilor.
Posibilitatea de a desfasura alte activitati
Potrivit art. 153^15, directorii si membrii directoratului nu pot sa fie
directori, administratori, membri ai directoratului, ai consiliului de
supraveghere, cenzori, auditori interni, ori asociati cu raspundere
nelimitata in alte societati concurente sau cu acelasi obiect de activitate.
Totodata, nu pot desfasura acelasi tip de comert sau unul concurent pe
cont propriu sau pe contul altei persoane.
Sanctiunea nerespectarii este posibilitatea revocarii administratorului si
a raspunderii pentru daune.
Cu privire la ultimele doua conditii, se admit derogari date de AGA.
SRL
Calitatea de asociat
Este permis cumulul intre calitatea de administrator si cea de asociat,
precum si posibilitatea de a avea administratori neasociati.
Se aplica aceleasi conditii ca si la SA in privinta conditiilor referitoare la
capacitatea de exercitiu, moralitate si posibilitatea de a desfasura alte
activitati.
Informatie suplimentara cu privire la SCS, SCA, SNC
Intrucat comanditatii raspund nelimitat si personal, legea le permite
doar lor sa fie administratori. Daca comanditarii se amesteca in
administrare fara voia comanditatilor, ajung sa raspunda si ei solidar si
nelimitat.
Desemnarea in functii
SA
Administratorii si membrii consiliului de supraveghere sunt numiti prin
actul constitutiv sau prin hotarare a AGA ordinara.
Presedintele Consiliului de Administratie e ales de catre acesta.
Presedintele Consiliului de Supraveghere e ales de catre acesta.
Directorii si membrii directoratului sunt alesi de catre celalalt for de
administrare.
Directorii sunt alesi de Consiliul de Administrare, membrii directoratului
de Consiliul de Supraveghere.
Directorul general e ales de catre Consiliu.
Mmbrii directoratului sunt numiti de consiliul de supraveghere. 153^2.
Dobandirea functiei
Potrivit lui 153^12, pentru dobandirea calitatii de administrator, membru
al consiliului de supraveghere sau al directoratului, este necesar ca
persoana desemnata sa accepte expres.
Administratorii, directorii, membrii consiliului de supraveghere si
membrii directoratului incheie un contract de administratie cuprinzand
drepturile si obligatiile ce le revin. A se vedea 144^1 coroborat cu 152,
153^2 si 153^8.
Natura juridica a contractului de administratie: este un contract de
mandat, asa cum reiese din art. 72.
Durata mandatului, potrivit lui 153^12:
- administratorii si membrii consiliului de supraveghere au un
mandat avand durata prevazuta in actul constitutiv, putand fi
realesti. Durata prevazuta in actul constitutiv nu paote sa
depaseasca 2 ani pentru primii administratori, respectiv 4 ani
pentru administratorii ulteriori.
- In privinta directorilor, durata mandatului este cea prevazuta in
actul constitutiv, cu posibilitate de realegere. Durata maxima e de 4
ani.
Cumulul calitatii de administrator cu cea de salariat
Legea nu permite cumulul acestor calitati si nici exercitarea atributiilor
de administrare in temeiul unui contract de munca in locul celui de
mandat. A se vedea 137^1, 152, 153^2.
SRL
In cazul SRL, potrivit lui 197, sunt desemnati prin actul constituiv sau
prin hotarare AGA cu dubla majoritate.
Nu e necesara acceptarea expresa si nu este reglementata incheierea unui
anumit contract, dar potrivit art. 72, raporturile dintre administratori si
societate sunt guvernate de regulile specifice contractului de mandat.
Durata mandatului este cea fixata prin hotarare AGA sau act constitutiv.
Cursul X
Organele prin intermediul carora se realizeaza controlul
administrarii societatii
Discutam despre cenzorii si auditorii interni ai societatii.
Exista diferite situatii reglementate legal in care trebuie sa ii avem pe unii
sau pe altii.
Daca am optat pentru sistemul dualist de administrare, indiferent de
cifra de afaceri pe care o avem, controlul prin auditori este obligatoriu.
Desi legea spune ca putem avea, pe langa auditori, si cenzori, in realitate
este inutil sa avem ambele modalitati de control.
Tot astfel, atunci cand avem auditori interni, discutam si despre auditori
financiari.
In privinta auditorilor financiari, nu se reglementeaza numarul acestora,
dar se reglementeaza obligativitatea organizarii auditului intern.
Acesta se va realiza prin intermediul auditorilor interni din cadrul
societatilor.
Cu privire la societatile ce nu au obligatia desemnarii auditorilor
financiari, controlul gestiunii se va realiza prin intermediul cenzorilor. Cu
privire la acestia, art. 159 reglementeaza necesitatea de a exista cel putin
3 cenzori si 1 supleant fara a fi reglementat un organ colectiv de control.
Controlul gestiunii in cadrul srl se realizeaza prin intermediul cenzorilor
sau auditorilor financiari.
Ca si la societatea pe actiuni, trebuie organizat auditul intern acolo unde
controlul se realizeaza prin intermediul auditorilor financiari.
In privinta SRL, controlul se realizeaza obligatoriu prin intermediul
auditorilor financiari in 2 situatii, adica:
- In cazul in care situatiile financiare sunt supuse obligatiei de
auditare potrivit legii
- In cazul in care situatiile financiare sunt supuse obligatiei de
auditare ca urmare a optiunii societatii.
Restul societatilor, deci cele care nu se incadreaza in ipoteza realizarii
controlului prin auditori financiari, potrivit legii, se incadreaza pe 2
situatii:
- Daca societatea are mai mult de 15 asociati, atunci aceasta isi
realizeaza controlul prin cenzori.
- Daca societatea are cel mul 15 asociati, nu exista obligatia
organizarii controlului prin intermediul cenzorilor.
Astfel, daca societatea doreste, poate opta pentru controlul prin
intermediul cenzorilor, iar in cazul in care nu se opteaza pentru acest
control, vor fi imputerniciti sa realizeze controlul gestiunii asociatii SRL.
Potrivit art. 199, la SRL pot fi unul sau mai multi cenzori, respectiv un
auditor financiar.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele
pentru a putea deveni cenzori
La SA, potrivit art. 161, avem urmatoarele:
- Cerinta referitoare la calitatea de asociat la societatea a carei
gestiune va fi controlata

Potrivit lui 161, cenzor poate fi o persoana care are calitatea de

actionar. Nu este permis cumulul cu privire la cenzorul expert-
contabil.

- Cerinta referitoare la incompatibilitate

Potrivit lui 161, nu pot deveni cenzori rudele sau afinii pana la
gradul 4 inclusiv sau sotii administratorilor.

- Cerinta referitoare la capacitatea de exercitiu

Potrivit lui 161, coroborat cu 73^1 si 6, nu pot deveni cenzori

persoanele care sunt incapabile.

- Cerinta referitoare la moralitate

Nu pot deveni cenzori persoanele care au fost condamnate pentru

infractiunile mentionate in art. 6.

- Cerinta referitoare la alte activitati desfasurate concomitent

Nu pot deveni cenzori persoanele care primesc un salariu sau o

remuneratie de la administratori sau de la societate sau de la un alt
angajator care se afla in raporturi contractuale sau in concurenta cu
societatea.
Sanctiunea pentru nerespectarea lor, in masura in care a fost numit
cenzor o persoana care nu respecta aceste conditii, potrivit lui 161,
acestea sunt decazute din mandat.
In afara de acestea, mai exista o conditie speciala, potrivit lui 166
coroborat cu 153^16, ca regula o persoana putand detine functia de
cenzor cumuland maxim 5 mandate.
Pentru depasirea numarului maxim de mandate, este prevazuta o
sanctiune speciala, respectiv incetareea de drept a mandatului obtinut
prin depasirea numarului legal la expirarea unui termen de 1 luna de la
aparitia situatiei de incompatibilitate.
La SRL, potrivit lui 199, dispozitiile prevazute pentru conzori la SA se
aplica integral.
Desemnarea persoanelor care participa la activitatea de
control
La SA
Potrivit art. 160, AG ordinara va hotara contractarea auditului financiar
sau numirea cenzorilor, iar potrivit articolului 111, AG ordinara numeste
cenzorii si auditorii financiari.
In plus, art. 160^1 stabileste obligatia Consiliului de Administratie sau
Directoratului de a inregistra in Registrul Comertului orice schimbare a
cenzorilor sau auditorilor financiari.
La SRL
Potrivit 199, contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor este
de competenta asociatilor, la fel si desemnarea cenzorilor si auditorilor
financiari.
Revocarea persoanelor car participa la activitatea de control
La SA si la SRL, revocarea este o operatiune simetrica desemnarii, cu
precizarea ca, in privinta revocarii cenzorilor, la SA exista o
neconcordanta intre art. 166 si art. 111 b), astfel potrivit art. 166
competenta de revocare apartine din perspectiva majoritatii necesare
Adunarii extraordinare, in timp ce 111 b) plaseaza revocarea cenzorilor in
competenta Adunarii Generale ordinare, fara a fi prevazute conditii
speciale de majoritate.
Atributiile organelor de control
Principalele atributii ale cenzorilor sunt reglementate de art. 163, astfel
cenzorii sunt obligati:
- Sa supravegheze gestiunea societatii
- Sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite
- Sa verifice daca registrele sunt legal tinute
- Sa verifice daca evaluarea elementelor patrimoniale este realizata
conform legii
In privinta SA, art. 163 reglementeaza si atributii ale auditorilor interni.
Acestia au ca scop sa constate daca exista nereguli in administrarea
societatii sau orice incalcari ale dispozitiilor legale, ori statutare.
La SRL, potrivit lui 199, dispozitiile referitoare la cenzori de la SA se
aplica integral.
Desfasurarea activitatii organelor de control
Sunt reglementate in L31 2 aspecte:
1. Sesizarea cenzorilor si a auditorilor interni
2. Modul de lucru al cenzorilor
Cu privire la sesizare, art. 164^1 precizeaza faptul ca orice actionar are
dreptul sa sesizeze cenzorilor sau auditorilor interni neregulile constatate
in activitatea societatii.
Modul de lucru al cenzorilor
Potrivit L31, art. 165, cenzorii lucreaza, ca regula, separat.
Se prevede faptul ca acestia lucreaza impreuna in cazul in care trebuie
realizat un raport pentru Adunarea Generala, iar in acest caz se prevede
faptul ca in masura in care exista neintelegeri intre cenzori se
solitioneaza in Adunarea Generala.
Potrivit art. 165, deliberarile cenzorilor si constatarile facute cu ocazia
exercitarii mandatului lor sunt trecute intr-un registru special.
La SRL se aplica aceleasi reguli.
Raspunderea persoanelor care participa la activitatea de
control al gestiunii
Potrivit art. 166, intinderea si efectele raspunderii sunt guvernate de
regulile din materia mandatului, angajarea raspunderii cenzorilor
putandu-se realiza de catre societate sau de catre creditori.
La SRL, avem aceleasi reguli ca la SA.
MODIFICAREA SOCIETATILOR
Aspecte generale
Sediul materiei se afla in L31, art. 204 si urmatoarele.
Pe langa asta, mai avem L26 si OMJ2594.
Modificarea societatilor reprezinta modificarea actului constitutiv.
L31/90 exemplifica la art. 113 din materia societatilor pe actiuni
modificari ale actului constitutiv.
Art. 113 se refera la competenta adunarii generale extraordinare, aceasta
avand ca obiect inclusiv modificarea.
Procedura generala de modificare implica mai multe etape.
Adoptarea actului modificator
Mai intai, ne aplecam asupra titlurilor de act modificator.
Potrivit art. 204, ca regula, modificarea actului constitutiv se realizeaza
prin hotarare a AG a asociatilor.
Prin exceptie, modificarea se poate realiza si prin hotarare a Consiliului
de administratie, respectiv directorat la SA, sau modificare prin
hotararea instantei judecatoresti,
Aceasta din urma este reglementata pentru societatile in nume colectiv,
in comandita simpla si SRL pentru situatia excluderii sau pentru
retragerii asociatilor. A se mai vedea 223, 224, respectiv 226.
Potrivit art. 204 (2), actul modificator trebuie sa imbrace forma autentica
ad validitatem atunci cand modificarea are ca obiect urmatoarele:
- Majorarea capitalului social se realizeaza prin subscrierea in natura
a unui bun imobil
- A fost modificata forma de societate, fiind aleasca SNC sau SCS.
- A fost aleasa majorarea capitalului social prin metoda subscriptiei
publice.
Inregistrarea in Registrul Comertului a actului modificator
Potrivit art. 204, se deoun la RC actul modificator si actul constitutiv
actualizat.
Prin exceptie, inregistrarea in RC se va face doar in temeiul hotararii
judecatoresti, in cazul excluderii sau retragerii asociatilor.
Publicarea in Mof cartea 4 a actului modificator
Ca regula, se publica in Mof actul modificator si o notificare cu privire la
depunerea la Registrul Comertului a actului constitutiv actualizat.
Prin exceptie, nu este obligatorie aceasta etapa pentru modificarea
societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla.
Opozitia la actul modificator
Potrivit art. 61, orice persoana prejudiciata prin hotararea de modificare
a actului constitutiv poat sa formuleze o cerere de opozitie prin care sa
solicite instantei sa repare prejudiciile cauzate de hotararea avand ca
scop modificarea unei societati.
Legea face referire la creditorii sociali, iar uneori si la creditorii
particulari ai asociatilor.
Aspecte speciale
Ne legam de 3 ipoteze speciale.
Reducerea capitalului social
Aceasta poate sa intervina intrucat se constata pierderi ale activului net
sau se considera ca nu mai este necesar un capital social la valoarea celui
initial stabilit.
In legatura cu constatarea pierderilor, ne intereseaza art. 69 si 153^24.
Acum analizam procedurile de diminuare.
Reducerea capitalului social se poate realiza prin urmatoarele metode:
- Micsoararea numarului de actiuni
- Diminuarea valorii nominale a actiunilor
- Dobandirea actiunilor de catre societate si anularea lor
Cand reducerea capitalului nu este motivata de pierderi, ea se poate face
prin scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate sau
prin restituirea catre asociati a unei cote parti din aporturi.
Aspectele procedurale speciale cu privire la actul modificator trebuie
mentionate.
Potrivit art. 208, acest act trebuie sa arate motivele ce genereaza
reducerea si procedeul de reducere ales.
Reducerea va putea sa fie realizata dupa treceea a 2 luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Mof.
Cu privire la opozitia creditorilor, se reglementeaza expres dreptul
creditorilor avand creante anterioare publicarii hotararii de modificare,
care nu au devenit scadente pana la data publicarii, de a face opozitie in
situatia in care societata nu a oferit garantii pentru executarea creantelor
mentionate.
Majorarea capitalului social
Necesitatea majorarii capitalului social
Ea poate fi justificata de necesitatibtinerii unor fonduri pentru
dezvoltarea societatii sau de existenta unor prevederi legale care impun
majorarea capitalului social.
Procedeele de majorare a capitalului social
Potrivit lui 210, majorareea se poate face prin:
- Emisiunea de noi actiuni
- Majorarea valorii nominale a actiunilor existente
Cand se emit actiuni noi, este reglementat un drept de preferinta al
actionarilor existenti cu privire la actiunile emise pentru majorarea
capitalului social.
Dreptul de preferinta se exercita proportional cu cota de participare la
capitalul social, avand ca scop mentinere pozitiei avute initial de catre
fiecare dintre asociati in cadrul societatii.
Dreptul de preferinta tebuie exercitat intr-un anumit termen, stabilit prin
hotararea AG extraordinare sau prin hotararea consiliului de
administratie ori directoratului.
Dupa expirarea termenului, actiunile necumparate de actionarii existenti
vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
Nerespectarea dreptului de preferinta constituie o cauza de nulitate a
majorarii capitalului social.
Dreptul de preferinta poate fi insa restrans sau ridicat prin hotarare a
Adunarii Generale a actionarilor extraordinara sau a consiliului de
administratie ori a directoratului.
Surse potentiale de finantare
Potrivit art. 210, exista 2 categorii de surse de finantare.
Mai intai avem surse externe prin raportare la fondurile societatii,
categorie inc are se incadreaza 2 tipuri de aporturi, anume aporturile in
numerar si aporturile in natura.
Mai exista si surse interne, adica majorari din fondurile interne ale
societatii, categorie in care intra rezervele statutare si facultative,
beneficiile si primele de emisiune. Tot aici intra si situatia in care
majorarea capitalului social se realizeaza prin conversia creantelor
impotriva societatii in actiuni ale acesteia. A se vedea si art. 220.
Atunci cand se emit actiuni, exista ipoteza unor conflicte, unor
contradictii, actionarii existenti simtindu-se prejudiciati.
Exista situatii in care actionarii existenti nu pot sa isi valorifice dreptul
de preferinta asupra noilor actiuni cat sa isi mentina procentul.
La emisiunea noua de capital social se procedeaza astfel:
- Sunt emise actiuni noi cu aceeasi valoare nominala ca cele vechi
- La acestea se adauga un spor de emisiune, fiind vandute la un pret
mai mare decat valoarea lor nominala.
- Acest spor de emisiune se transforma in prime de emisiune pentru
actualii actionari care se simt prejudiciati de micsorarea pozitiei lor
de putere in societate prin emiterea de noi actiuni.
A1 si A2 au sctiune de 10 lei, fiecare 10% din capitalul social. Vine o
majorare de capital social si actiunile din majorarea de coaital vor valora
15 lei din actiune, 10 lei valoarea nominala, 5 lei prima de emisiune. Se
emit 2 actiuni, fiecare 15 lei.
A1 si A2 ar putea sau nu sa isi valorifice dreptul de preferinta, dar
presupunem ca nu. Daca da, prima de emisiune nu isi are rostul.
Vin A3 si A4, fiecare cumparand o actiune. Actiunile lor sunt de valoare
nominala 10 lei, deci doar cu 20 de lei se majoreaza capitalul social. Cei 5
cu 5 lei intra la prima de emisiune. La un moment dat o sa avem o alta
majorare de capital social. In cacest punct, putem decide sa folosim
sumele proprii, precum primele de emisiune. Cei 10 lei de la primele de
emisiune se numesc majorare de capital social suplimentar, iar de acestia
beneficiaza vechii si primii noi actionari. Atentie, la prima majorare s-a
facut doar cu 2 actiuni de 10 lei. La a doua majorare s-a facut cu 2 actiuni
de 10 lei PLUS 5 cu 5 lei de la prima, deci abia aici se vad cei 5 cu 5 de la
prima majorare. Astfel, primii noi veniti platesc, practic, pentru venirea
celui de-al doilea rand de noi veniti.

Cursul final
EXEMPLE DE SPETE DE EXAMEN DIN ADUNARI, CVORUM
SI ALTELE
Prima speta:
 Societatea A SA a fost constituita la 1 februarie 2000 de catre
actionarii A, B, C, D, E. Din cele 100 de actiuni nominative emise
de societate, A si B detin fiecare cate 30 de actiuni, C detine 20, iar
D si E detin fiecare 10. Actiunile au fost subscrise in numerar si
varsate integral la data constituirii. Nu s-a derogat prin actul
constitutiv de la numarul de voturi conferite unei actiuni.
Societatea este administrata in sistem unitar cu delegare de
atributie. Consiliul sau de administratie este alcatuit din 3 membri:
A, B, C. Pentru data de 2 mai 2018, a fost convocata la societatea A
SA o adunare generala ordinara, stabilindu-se data celei de a doua
convocari, respectiv 15 mai 2018. Pe ordinea de zi au fost incluse,
alaturi de alte aspecte, si urmatoarele puncte:

- Sa se discute, sa se aprobe sau sa se modifice situatiile financiare

anuale si sa se fixeze dividendul la valoarea de 1000 de lei per
actiune.
- Sa se hotarasca desfiintarea sectiei de productie de sucuri aflata pe
platforma A din cadrul sucursalei din Galati a societatii.
- Numirea unui nou administrator, fiind propus X pentru aceasta
functie.

La data de 2 mai 2018 s-au prezentat actionarii A, B, C, D, E

personal.
Verificand daca sunt indeplinite conditiile de cvorum, s-a constatat
ca acestea sunt indeplinite. Ca urmare, au avut loc dezbateri si s-a
trecut la vot, structura votului fiind urmatoarea:

- Cu privire la primul punct, au votat pentru toti actionatii prezenti,

cu exceptia lui E, care a votat impotriva.
- Cu privire la punctul 2, au votat pentru actionarii A si D, contra B si
E, iar C s-a abtinut.
- Cu privire la ultimul punct, au votat pentru toti actionarii.
Cerinte:
- Analizati legalitatea deciziei referitoare la intrunirea cvorumului.
- Stabiliti daca a fost adoptata o hotarare cu privire la unul dintre
punctele de pe ordinea de zi.
- Analizati daca exista probleme de legalitate cu privire la deciziile
luate din perspectiva altor texte de lege din persoectiva cvorumului
sau majoritatii, incluse in L31/90.
Rezolvare:
Mai intai verificam textele de lege aplicabile.
Apoi verificam influenta fiecaruia la cvorum.
Avem asa: A 30, B 30, C 20, D 10, E 10 numar de voturi cu infleunta la
cvorum.
Ne intereseaza art. 126, care limiteaza dreptul de vot al actionarilor
administratori, in mod strict si limitativ.
La cvorum calculam potrivit legii, iar apoi sa vedem daca dintre cei
prezenti in sala s-a format cvorumul solicitat de lege. E necesara prezenta
a cel putin ¼ din numarul de voturi, deci cel putin 25.
Cu privire la prezenta, ii avem pe toti, deci cvorumul e ok. Retinem ca
cvorumul se calculeaza iar pentru fiecare problema de pe ordinea de zi.
Formula de calcul a cvorumului: ¼ din numarul totald e drepturi de vot.
Laun prim impuls, ne vine sa adunam 100 si sa calculam ¼ si gata.
Exista anumite situatii in care, desi avem 100 de drepturi de vot intr-o
societate sa nu mai avem 100 de drepturi de vot la un anumit moment,
putand exista situatii particulare, precum situatia administratorilor care
nu pot vota cu privire la descarcarea de gestiune. In astfel de cazuri,
numarul total de drepturi de vot se reduce corespunzator celor care nu
pot vota, totodata, daca s-ar cere revocarea lui A, i-am exclude numarul
lui de voturi (total de 70).
Acum ne referim la votul pentru cele 3 probleme.
Avand in vedere datele spetei, retinem urmatoarele:
- Cu privire la prima problema, cea a dividendelor: in privinta
administratorilor, ii punem la cvorum, intrucat nu le este exclus
dreptul de vot pe chestiuni financiar. ¼ din 100 este cvorumul
pentru orima problema. 25 este cvorumul.
- Cu privire la a doua problema, cea cu desfiitnarea: voturile totale
sunt tot 100, dar daca existau actiuni nevarsate, nu se luau in calcul
drepturile respectivilor de vot.
- Cu privire la a treia problema, cu privire la numirea unui nou
administrator: totalul de voturi este tot 100, intrucat se urmareste
adaugarea unui administrator nou, nu ii deranjam pe cei 3
administratori.
Toti sunt prezenti personal, toate cvorumurile sunt implinite.
 Acum verificam voturile. Majoritatea de luarea deciziilor e 50% + 1 din
numarul voturilor exprimate. Altfel spus, ½ din 100 +1. Din calcul
excludem abtinerile.
- Cu privire la prima problema, majoritatea se calculeaza din 100 de
voturi exprimate, deci este 51 de voturi pentru. Totusi, discutam
despre situstii financiare, astfel ca votul trebuie intai exprimat de
catre persoanele care nu au si calitatea de administratori. Astfel,
presupunem ca A, B si C nu exista in acest calcul. Presupunem ca in
prima etapa au votat doar D si E. Abia in a doua etapa de vot au si
primii 3 drept de vot. In prima etapa avem majoritatea de 11, adica
50%+1 din 20 (D si E aveau 10 fiecare). Nu s-a intrunit majoritatea,
deci prima etapa pica. Totusi, nu putem sa ne oprim aici, trebuie sa
vedem daca ne gasim in exceptia (art. 126) de lege in care s-ar
putea admite ca si administratorii sa aiba drept de vot. Avem tot 10
drepturi de vot, deci e egalitate. Exceptia se refera la cazul inc are
majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv nu se poate
niciodata intruni, ceea ce e si cazuld e fata, intrucat D si E au
numar de voturi egal. In acest caz se trece la a doua etapa, in care si
administratorii au drept de vot. In etapa a doua intra in joc A, B, C.
Totalul de voturi este 100. Majoritatea decizionala este 51. Avand in
vedere ca cei trei au votat pentru, avem majoritate, decizia e
adoptata.
- Cu privire la a doua problema, numarul total de voturi e 80, ca C s-
a abtinut, deci am ramas fara 20 in total. Astfel, majoritatea o sa fie
41. A si D au votat pentru, deci 40. Hotararea nu este adoptata.
- Cu privire la a treia problema, toti au fost de acord, deci se adopta.
Majoritatea decizionala este tot 50%+1 din 100 de voturi total
exprimate. Hotararea este adoptata. Mandatul intra in vigoare
imediat, chiar daca hotararea e supusa inregistrarii in RC. Nu
uitam ca administratorul trebuie sa isi exprime consimtamantul.
Nu luam in calcul la adunarile ordinare abtinerile la voturile total
exprimate deoarece abtinerea nu e considerata o exprimare, dar totodata
pentru ca legiuitorul se exprima diferit cand le reglementeaza pe cele 2:
voturi exorimate vs. voturi detinute. La extraordinare, chiar si abtinerile
implica niste voturi detinute.
Alte probleme nu exista, intrucat nu se aplica si aici regula
administratorilor in numar impar.
A doua speta:
 Societatea A SA constituita la data de 1 februarie 2000 de catre
actionarii ABCDE. A si B detin fiecare 20%, C si D detin fiecare
10%, E detine 40%. Actiunile au fost subscrise si varsate integral.
Nu s-a derogat prin actul constitutiv de la numarul de voturi
conferite unei actiuni. Iarasi sistemunitar cu delegare de atributii.
Consiliul de administratie este alcatuit din A, B si X.
La 10 ianuarie 2018, consiliul de administratie a luat decizia
convocarii unei adunari generale ordinare pe data de 15 mai 2014,
aceasta fiind prima convocare, respectiv 29 mai 2018, a doua
convocare. Data de referinta a fost fixata pentru 15 aprilie 2018.
Convocatorul a fost public in M Of si intr-un ziar general de
publicatie pe data de 15 ianuarie 2018.
Pe data de 25 februarie 2018, E a instrainat actiunile catre F cu
toate formalitatile necesare fiind finalizate in aceeasi zi. Plata
pretului actiunilor a fost insa amanata pentru 15 aprilie 2018. F nu
achitase incata actiunile cumparate de la E pana la data primei
intruniri.
Pe ordinea de zi a adunarii generale ordinare a fost inclus, alaturi
de alte asoecte, urmatoarele:
- Sa se discute anumite situatii de ordin financiar
- Sa se fixeze dividendul.

La prima intrunire s-au prezentat A, B, C, D si F personal.

Cvorumul fiind intrunit, s-au dezbatut probleme stabilite si s-a
votat astfel:

- A, B si C pentru, D impotriva, F s-a abtinut. Valabil pentru ambele

chestiuni.
Cerinte:
- Analizati daca e valabila decizia cu privire la cvorum
- Analizati daca hotararea a fost adoptata
- Stabiliti daca este legala prezenta lui F la adunarea generala
- Stabiliti cui i se cuvin dividendele si daca s-ar modifica raspunsul in
masura in care vanzarea actiunilor ar fi avut loc pe data de 10 mai
2014.
Rezolvare:
Mutatid mutandis acelasi tabel ca de la speta anterioara cu privire la
subscrise si varsate.
In privinta lui E, a venit F, dar acesta nu a platit pretul.
Cu privire la vot, ABC au votat pentru, D contra, F s-a abtinut.
Adunarea este ordinara, deci pentru prima problema de pe ordinea de zi
cvorumul e ¼ din numarul total de drepturi de vot (100). Reluam
discutia din speta anterioara, astfel ca intrucat administratorii nu sunt
total lipsiti de drept de vot pe probleme financiare, se iau voturile lor in
calcul la voturile totale. Cvorumul este 25. Prezenti sunt toti, cvorumul e
ok.
Acum ne referim la vot pentru prima problema. Majoritatea decizionala e
50%+1 din voturile exprimate. Avem iar posibilitatea a doua etape,
intrucat sunt chestiuni financiare. In prima etapa A si B nu au drept de
vot, ca-s administratori. F e exclus din total ca s-a abtinut, deci
majoritatea e 11 (50%+1 din 20). Hotararea nu este adoptata, intrucat nu
se mai poate apela la votum administratorilor. F s-a abtinut, deci s-ar fi
putut ajunge la o majoritate daca nu se abtinea.
Cu privire la F, el e actionar proprietar la data 25 februarie, fiind contract
inainte de data de referinta (15 aprilie), deci poate sa participe la
adunare.
Cu privire la dividende, tot F are dreptul sa le primeasca.
In cazul precizat la ultima cerinta, E trebuia sa participe si lui se cuvineau
dividendele, intrucat era dupa data de referinta.