Sunteți pe pagina 1din 3

Peritoneul este o membrană Poziţia organelor interne faţă de fig.

1 Raportul organelor faţă de


seroasă ce căptuşeşte la interior peritoneu. peritoneu. Secţiune transversal
pereţii cavităţii abdominale şi prin etajul inframezocolic.
Raportul peritoneului la organele
bazinului formând totodată şi
învelişul extern al organelor situate interne este diferit. Unele din ele sunt
în aceste cavităţi. În raport cu acoperite de peritoneu doar parţial
aceasta el se împarte în peritoneu ( pancreasul, duodenul, rinichii,
parietal şi visceral. Peritoneul suprarenalele etc. ), adică sunt
parietal este mai gros şi mai dispuse în afara peritoneului –
rezistent, se uneşte lax cu retroperitoneal. Fiecare din aceste
ţesuturile subiacente şi poate fi organe este numit organ
uşor detaşat. Peritoneul visceral retroperitoneal. Alte organe sunt
este mai subţire şi este bine fixat acoperite de peritoneu doar din trei
de peretele organului. Histologic părţi şi se numesc organe dispuse
peritoneul este alcătuit din 2 1–poziţie intraperitoneală; 2–poziţie
mezoperitoneal ( colonul ascedent şi mezoperitoneală; 3–poziţie
lamele –externă, din ţesut descedent). În fine, al treilea grup de extraperitoneală; 4–peritoneul
conjunctiv fibros şi internă, ce organe e acoperit cu peritoneu din parietal; 5–peritoneul visceral; 6–
constă din mezoteliu care
toate părţile şi ocupă o poziţie mezenterul; 7–cavitatea peritoneală;
formează stratul lui seros. La 8–colonel ascendent; 9–colonel
intraperitoneală ( stomacul, jejunul şi
exterior de celulele mezoteliale se descendent; 10–ansă a intestinului
ileonul, colonul transvers şi sigmoid,
află membrana bazală după care subţire; 11–rinichii;
splina, ficatul). (fig1)
sunt situate fibre de colagen,
reticulare şi elastice. În mod
normal, este neted, lucios, umectat
de circa 50 ml. de lichid peritoneal.
Peritoneul şi Funcţiile Mezourile primare şi evoluţia
lor
peritoneului
derivatele sale. Peritoneul, la fel ca şi alte membrane
seroase (pleura, pericardul, tunica
Poziţia organelor vaginală a testiculului) se dezvoltă din
mezoderm. Ultimul avansând spre
interne faţă de intestinul primar (derivat al
entodermului) îi formează învelişul
peritoneu. extern al acestuia sub denumirea de
splanhnopleură, foiţa opusă,
căptușeşte la interior cavitatea
celomului şi se numeşte
Funcţia
Funcţia
Funcţiade
Funcţiadede
demenţinere
secreţie
depozit
absorbţie
Funcţia
Funcţia
dede
protecţie
barieră somatopleură. La trecerea
somatopleurei în splanhnopleură se
formează două duplicaturi care
fixează intestinul primar de pereţii
celomului. Aceste formaţiuni poartă
denumirea de mezou primar dorsal
şi mezou primar ventral. Ulterior din
acestea se vor dezvolta toate
structurile ce fixează organele de
pereţii cavităţii abdominale şi pelvine
(mezouri, ligamente, omenturi, plici
etc.).