CONTABILITATEA BANCARĂ

1. Obiectul contabilităţii bancare Bilanţul bancar. Documentaţia bancară şi circuitul

documentar. Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii. Contabilitatea mijloacelor atrase
ale băncii.
 Obiectul contabilităţii bancare sunt:
Activele ( mijloace banesti in casierie, in casele de schimb valutar si in drum, contul
NOSTRO la BNM si la alte banci, credite bancare, valori mobiliare investitionale,
plasamente in banci, active pe termen lung, materiale etc)
Pasivele (obligatiunile, capitalul si rezervele)
Veniturile
Cheltuielile
 Bilanţul contabil reprezintă documentul oficial de gestiune al unităţilor patrimoniale,
asigurînd formarea unei imagini fidele, clare si complete în ceea ce priveşte patrimoniul,
situaţia financiară şi rezultatele obţinute.
Întocmirea bilanţului contabil bancar presupune, în primul rînd, lucrări pregătitoare,
cum ar fi: înregistrarea în conturi a tuturor operaţiilor, verificarea exactităţii
înregistrărilor în conturile analitice şi sintetice, în al doilea rînd, întocmirea propriu-
zisă a bilanţului prin completarea formularelor, anexelor şi a raportului explicativ ce
se prezintă Consiliului de Administraţie.
Bilanţul contabil bancar are formă verticală şi constă din trei părţi:
Active, Obligaţiuni şi Capital şi Rezerve.
Egalitatea bilantului contabil bancar se determină după relaţia:
Active =Obligaţiuni +Capital şi Rezerve

 Documentaţia bancară şi circuitul documentar

Documentaţia reprezintă actul scris în care se reflectă executarea operaţiunilor
economice sau modul în care vor fi reflectate aceastea.
Documentele îndeplinesc următoarele funcţii:
1. funcţia de consemnare, letrica si cifrica, cantitativă şi valorică a operaţiunilor
economice efectuate în cadrul întreprinderii;
2. funcţia de acte justificative;
3. funcţia informativă;
4. funcţia de asigurare;
5. funcţia de calculaţie;
Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economico-financiară a unităţilor
economice şi financiare în cele mai mici detalii.
Circuitul documentar reprezintă mişcarea succesivă a documentelor bancare de la
momentul întocmirii lor pînă la transmiterea lor în arhivă. De la organizaţia reuşită a
circuitului documentar depinde reflectarea la timp a operaţiunilor bancare în bilanţul
băncii. Pentru aceasta în bancă este întocmit graficul circuitului documentar.
In graficul circuitului documentar se prevede mişcarea documentului de la o diviziune la
alta.

 Contabilitatea mijloacelor proprii ale băncii

Resursa prorprie a bancii reprezinta capitalul bancar care serveste pentru initierea
activitatii bancii si pentru asigurarea stabilitatii acesteia. La el se refera capitalul
propriu al bancii, profitul nerepartizat si diferite forme ale rezervelor.

 Contabilitatea mijloacelor atrase ale băncii. R. Atrase sunt imprumuturile de la alte

persoane juridice. Sunt imprumuturi pe care banca le acceseaza pe piata interbancara
sau de la BN.
Resursele atease ale bancii sunt creditele si depozitele.
 Depozitele- mij. Banesti temporaar disponibile si care ulterior vor fi utilizate pentru
acoperirea altor necesitati ale societatii.

2. Contabilitatea resurselor atrase de către Băncile comerciale.

 Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale
băncii. Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active.
Mobilizarea pe un termen anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la
persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să folosească aceste mijloace pentru
creditarea agenţilor economici.
 Contul Loro este contul bancar deschis de către o altă bancă la banca dată.

3. Contabilitatea operațiunilor de casă cu numerarul.

 Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din
fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca
bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal.
 Casieria bancară are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi
eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. În cadrul fiecărei
bănci sunt organizate casierii bancare.
 Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru
diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza
următoarelor documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă, iar
operaţiunea de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după
verificarea numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea
programului operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea
în contul clienţilor se va face cu data următoarei zile lucrătoare.
 Existenţa şi mişcarea numerarului din casieriile băncii se evidenţiază cu ajutorul contului
1001 „Numerar în casierie”
Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont activ.
Se debitează cu sumele reprezentînd încasări în lei.
Se creditează cu plăţile în numerar exprimate în lei.
Soldul debitor exprimă numerarul în lei existent în casieriile băncii

4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor băncii.

 Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate
din dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările
de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le
primească, executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub
forma veniturilor excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul
activităţii băncii.
Procesul de creare a veniturilor băncilor constă din patru etape deosebit de importante şi
anume crearea, facturarea, încasarea şi incorporarea.
Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a
acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a băncii. Evidenţa sintetică a
veniturilor se gestionează în clasa a IV-a „Venituri”.Conturile din clasă sunt conturi
pasive.
 În credit este indicată formarea şi majorarea veniturilor, iar în debit- închiderea
veniturilor la sfîrşitul anului de gestiune la contul 3504 „Profit nedistribuit(pierdere
neacoperită)- anul curent”.
 Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele
împrumutate sau atrase, servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază
banca, materialele consumate, remunerarea salariaţilor, executarea unor obligaţiuni legale
sau contractuale, cheltuieli excepţionale.
Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ în care se foloseşte dubla
înregistrare. În conformitate cu Planul de Conturi nr. 55/11 – 01 al Evidenţei Contabile,
în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova di 26.03.1997, evidenţa
cheltuielilor băncii se ţine în conturi analitice deschise în cadrul clasei a V-a “Cheltuieli”.
Sumele de cheltuieli efectuate în dependenţă de tipul lor se vor înregistra în conturi
analitice conform destinaţiei lor.
Cheltuielile bancare se înregistrează în evidenţa contabilă în baza principiului
specializării exerciţiilor.
Principiul specializării exerciţiilor - care presupune faptul că cheltuielile se constată şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale acelei perioade în care a avut loc
calcularea lor indiferent de încasările sau plăţile efective ale mijloacelor băneşti.

5. Contabilitatea decontărilor cu clienții băncii.

 Sunt mai multe tipuri de decontari cu clientii bancii,actual este folosit decontarea prin
virament si anumeprin dispozitii de plata
 Decontarea fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin intermediul
documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete
de bancă şi monedă metalică). Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie
relaţia în care o persoană juridică sau fizică numită plătitor plăteşte documentul
de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane
numite beneficiar (persoană fizică sau juridică desemnată prin documentul de
decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani ).
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de
către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a
acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace
băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei
respective în contul beneficiarului.
 Contabilitatea operaţiunilor de decontări la băncile comerciale se ţine în conformitate cu
„Planul de conturi Nr.55/11-01 al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare
din RM”, precum şi cu prevederile actelor normative în vigoare ale BNM în domeniul
contabilităţii.
Decontările prin virament sunt gestionate la următorele conturi:
1)Contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice:
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti înregistrate la cont.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti.
Soldul creditor -reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment
dat.
2)Contul 2250„Conturi curente ale persoanelor fizice
La creditul conturilor se reflectă mijloacele băneşti primite.
La debitul conturilor se reflectă trecerea la scăderea mijloacelor băneşti.
Soldul creditor - reflectă suma mijloacelor băneşti disponibile la cont la un moment
dat.
 Astfel:
1) în cazul cînd ambii clienţii sunt deserviţi de Banca de Economii achitarea
prin intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se
contul beneficiarului:
a) În cazul cînd clienţii au deschise conturi curente fără dobîndă, se va înregistra:
Debit contul 2224„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), în dependenţă de categoria de depunători.
Credit contul 2224 „Conturi curente persoanelor juridice”
2225„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul beneficiarului)
b) cînd au deschise conturi curente cu dobîndă, se va înregistra:
Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” 2252
„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului), (în dependenţă de categoria de depunători)
Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2252„Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul beneficiarului)
2) În cazul cînd clienţii sunt deserviţi de instituţii bancare diferite, achitarea prin
intermediul ordinului de plată are loc debitîndu-se contul plătitorului şi creditîndu-se
contul „Nostro”:
a) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent fără dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.
b) În cazul cînd plătitorul a deschis un cont curent cu dobîndă vom avea
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice”
2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
(contul plătitorului)
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”.

6. Particularitățile Planului de conturi în sistemul bancar.

 Planul de conturi are drept menire organizarea ţinerii evidenţei contabile, asigurarea
utilizatorilor cu informaţia economico-administrativă necesară, precum şi întocmirea
dărilor de seamă financiare şi a altor rapoarte stabilite.
Planul de conturi este elaborat în baza standardelor internaţionale, normativelor
mondiale, regulamentelor şi experienţei evidenţei contabile.
Planul de conturi are următoarea structură:
Conturile sunt grupate în clase:
-clasa 1 - Active;
-clasa 2 - Obligaţiuni;
-clasa 3 - Capital acţionar;
-clasa 4 - Venituri;
-clasa 5 - Cheltuieli;
-clasa 6 - Conturi condiţionale;
-clasa 7 - Conturi memorandum.
Conturile claselor “Active ” şi “Cheltuieli” sunt active, conturile claselor “Obligaţiuni” , “Capital
acţionar”, “Venituri” sunt pasive.
În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică.
În clasa “Active” conturile sunt repartizate în ordinea descreşterii lichidităţii.
Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, în grupe – a conturilor aparte, este folosit
principiul ierarhic.Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul sistemului de
notaţii numerice.
Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numărul din 4 cifre.
Prima cifră a numărului contului reprezintă clasa contului, indicînd apartenenţa la active,
obligaţiuni, capital acţionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi memorandum.
A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului, care grupează conturi cu apartenenţă
economică omogenă.
A patra cifră reprezintă obiectul concret al evidenţei.
În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea, pentru a
evita divizarea conturilor, avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr mai mare
de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se include conturile care (după cifra a doua şi a treia) ar fi
trebuit raportate la diferite grupe.
Conturile sunt multivalutare.
Folosirea Planului de conturi se simplifică prin aplicarea principiului sincronizării ultimelor 3 cifre
din numerele conturilor claselor “Venituri” – “Active” şi “Cheltuieli” - “Obligaţiuni”.
Soldurile conturilor claselor “Active” , “Obligaţiuni”, “Capital acţionar” se folosesc la întocmirea
“Dării de seamă privind starea financiară (bilanţul contabil)”, iar soldurile conturilor claselor
“Venituri” şi “Cheltuieli” se folosesc pentru întocmirea “Dării de seamă cu privire la venituri şi
cheltuieli”
Evidenţa pe conturile primelor cinci clase se efectuează după metoda dublei înscrieri.
Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în conturi debitoare şi creditoare după destinaţia
operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunea la debitul/ creditul contului şi
trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică.
 Pentru evidenţa valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau
consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa pe conturile
memorandum se ţine după schema: intrare, ieşire, sold.