Sunteți pe pagina 1din 1

Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate 59

modificările somnului sau alimentării şi intensificările comportamentelor provocatoare ar


trebui să impună o evaluare pentru anxietate sau depresie. Sunt comune dificultăţile
specifice de învăţare (scriere, citire şi aritmetică), precum şi tulburarea de dezvoltare a
coordonării. Afecţiunile medicale asociate în mod obişnuit cu tulburarea din spectrul
autismului ar trebui incluse în specificatorul "asociată cu o afecţiune medicală/genetică sau
de mediu/dobândită cunoscută". Astfel de afecţiuni medicale includ epilepsia, tulbu•ările
de somn şi constipaţia. Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv este un element
clinic destul de frecvent în tulburarea din spectrul autismului, iar preferinţele alimentare
extreme şi limitate pot persista.

Tulburarea cu deficit
de atenţie/hiperactivitate

Tulburarea cu deficit de atenţie/hiperactivitate


Criterii de diagnostic
A. Un model persistent de lipsă de atenţie si/sau de hiperactivitate-impulsivitate care
afectează funcţionarea sau dezvoltarea, caracterizat prin (1) si/sau (2):
1. Lipsă de atenţie: Sase (sau mai multe) dintre următoarele simptome au persistat timp
de cel puţin 6 luni la o intensitate necorespunzătoare nivelului de dezvoltare si care
afectează negativ activităţile sociale si scolare/profesionale:
Notă: Simptomele nu sunt exclusiv o manifestare a comportamentului opoziţional, a sfidării,

ostilităţii sau incapacităţii de a inţelege sarcinile sau instrucţiunile primite. Pentru adolescenţii
cu vârste mai mari (cel puţin 17 ani) si pentru adulţi sunt necesare minimum cinci simptome.
a. Deseori individul esuează în efortul de concentrare asupra detaliilor sau
face greseli din neglijenţă la scoală, la serviciu sau în timpul aitor activităţi (e.g., omite
sau ratează detaiii, munca nu este temeinică).
b. Deseori are dificultăţi în menţinerea atenţiei când efectuează sarcini sau în
timpul jocului (e.g., are dificultăţi în a rămâne atent în timpul audierii unei lecturi, în
timpul conversaţiiior sau cititului).
c. Deseori pare să nu asculte atunci când i se vorbeste direct (e.g., mintea
lui pare în altă parte, chiar si în absenţa unui element perturbator evident).
d. Deseori nu urmează întocmai instrucţiunile pe care le primeste si nu îŞi
finalizează temele la clasă, sarcinile casnice sau de la locul de muncă (e.g.,
începe o sarcină dar isi pierde rapid concentrarea si este distras cu usurinţă).
e. Deseori are dificultăţi în organizarea sarcinilor si activităţilor (e.g.,
dificultăţi de gestionare a sarcinilor secvenţiale; dificultăţi de a păstra în ordine
obiectele proprii si pe cele din jur; muncă dezordonată, dezorganizată; organizare
ineficace a timpului; esec în respectarea termenelor de predare).
f. Deseori evită, isi exprimă neplăcerea sau nu este dispus să se angajeze
în sarcini care presupun efort mintal susţinut (e.g., temele la clasă sau acasă;
pentru adolescenţii mai mari si pentru adulţi, redactarea de rapoarte,
completarea formularelor, revizuirea unor lucrări ample).
g. Deseori pierde obiectele necesare îndeplinirii sarcinilor sau activităţilor (e.g.,
materiale scolare, creioane, cărţi, instrumente, portofele, chei, hârtii de birou, ochelari,
teiefoane mobile).
h. Deseori este distras de stimuli externi (pentru adolescenţii mai mari si
pentru adulţi, poate fi vorba de gânduri fără legătură cu subiectul).
i. Uită frecvent aspecte legate de activităţile zilnice (e.g., a face muncile casei,
a îndeplini

S-ar putea să vă placă și