Mercur

Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare, lucru care îi face să creadă că este doar
o planetă foarte fierbinte, fă ră nimic interesant. Lucrurile nu stau tocmai aşa, întrucâ t
are particularită ţi care au uimit generaţii de cercetă tori.

Are apă solidă

Deşi în cunoaşterea populară Mercur este o planetă extrem de fierbinte pentru că este
cea mai apropiată planetă de Soare, lucrurile sunt mai complicate. Există mari variaţii de
temperatură , de la un maxim de aproximativ 425 de grade Celsius la un minim de
aproximativ -175 de grade Celsius. Variaţia aceasta se datorează lipsei unei atmosfere,
ceea ce face imposibilă reţinerea că ldurii, dar şi faptului că mişcarea de rotaţie în jurul
propriei axe este foarte lentă , deci jumă tate din suprafaţa planetei nu este expusă la
lumina solară timp de mai bine de un an. Aşadar, minimul de temperatură realizează
condiţiile propice pentru apariţia gheţii.

A avut un „prieten imaginar” numit Vulcan

Nu îl mai are. De fapt, nu l-a avut niciodată , decâ t în concepţiile savanţilor din secolul al
XIX. Aceştia nu înţelegeau de ce orbita lui Mercur este eliptică şi nu formează un cerc.
Mai mult, elipsa îşi schimba direcţia. S-a emis ipoteza conform că reia trebuie să mai fie o
planetă între Mercur şi Soare, anume planeta Vulcan. În ciuda încercă rilor, planeta nu
putea fi observată .

Această teorie a fost respinsă odată cu elaborarea teoriei generale a relativită ţii emise

de Albert Einstein. Acesta a ară tat că Mercur fă cea ce trebuia să facă , iar gravitaţia se
comporta într-un mod încă necunoscut. Fiind atâ t de aproape de stea, nu numai Mercur
era atrasă de gravitaţie, ci şi spaţiul. Fă ră acest efect, probabil teoria lui Einstein nu era
atâ t de bine primită .
Are pe suprafaţă cel mai mare crater făcut de om în spaţiu
După şase ani de orbită în jurul planetei, sonda Messenger a NASA a ră mas fă ră
comustibil în 2014 şi nu şi-a mai putut corecta cursul. În cele din urmă s-a pră buşit pe
suprafaţa lui Mercur, formâ nd un crater cu un diametru de aproximativ 15 metri, cel mai
mare realizat de mâ na omului pe suprafaţa altui corp în afară de Terra.

Ziua este mai lungă decât anul

Am vorbit la primul punct despre rotaţia lentă a planetei. Aceasta face ca ziua să fie mai
lungă decâ t un an, adică îi ia mai mult timp să se rotească în jurul propriei axe decâ t să
facă un tur complet în jurul Soarelui.

Poate mirosi îngrozitor

Deşi nu are o atmosferă , decâ t un strat subţire numit exosferă , are un puternic câ mp
magnetic, aşadar poate reţine o varietate de ioni, precum cel de calciu, magneziu sau
sodiu ală turi de apă . Această combinaţie este volatilă , eliminâ nd compuşi urâ t
mirositori.
 Zeul MERCUR

Mercurius (sau Mercur) este un zeu în mitologia romană . Corespondentul

să u din mitologia greacă este Hermes (ambii mesageri/soli ai zeilor).
Primul să u templu la Roma (pe colina Aventin) a fost clă dit în anul 495 î.C.
La fel ca și Hermes, Mercur era și zeul comerțului/negustorilor.
În Imperiul Roman Mercur era în provinciile celților și germanilor un zeu
adorat, probabil prin identificarea lui cu un zeu autohton cu un nume
asemă nă tor, dovadă fiind diferitele nume acordate zeului.
După numele Mercur a fost denumită ziua a treia a
să ptă mâ nii Mercurii (miercuri).
Carateristicile zeului: toiag, coif și încă lță minte cu aripi.