Modul indicativ.

Timpuri simple şi timpuri compuse

Citeşte, cu atenţie, textul următor, pentru a putea răspunde cerinţelor:

Tommy şi Annika mergeau la şcoală, fireşte. În fiecare dimineaţă, la ora opt, se luau frumos de
mână şi porneau spre şcoală, cu manualele la subraţ.
La ora aceea, Pippi obişnuia să-şi ţesale calul sau să-l îmbrace pe Musiu Nilsson în costumaşul lui.
Sau îşi făcea gimnastica de dimineaţă. (...) Apoi se aşeza pe masa din bucătărie, bea în tihnă o cană mare
de cafea şi mânca un sandvici cu brânză.
Tommy şi Annika se uitau întotdeauna cu jind spre Vila Villekulla când plecau spre şcoală. (...)
Dacă ar fi mers şi Pippi cu ei, poate că lucrurile ar fi stat altfel.
- Îţi dai seama ce ne-am mai distra în drum spre casă? zise Tommy.
- Da, şi-n drum spre şcoală, spuse şi Annika.
Cu cât se gândeau mai mult, cu atât mai rău le părea că Pippi nu merge la şcoală, aşa că, în cele din
urmă, se hotărâră să încerce să o convingă.
- Nici nu-ţi închipui ce învăţătoare drăguţă avem! îi spuse Tommy şiret lui Pippi, într-o după-amiază
când veniseră la Vila Villekulla, după ce-şi făcuseră temeinic temele, bineînţeles.
- Dac-ai şti ce distractiv e la şcoală! îi ţinu Annika isonul. Aş muri dacă nu m-ar lăsa să mă duc! (...)
- Şi nici nu trebuie să stăm prea mult acolo, continuă Tommy. Doar până la două.
- Da, şi ne dau şi vacanţe. De Crăciun, de Paşte şi de vară.
Pippi îşi ronţăi gânditoare degetul mare de la un picior, dar nu zise nimic. Şi, deodată, vărsă apa din
lighean pe podeaua bucătăriei, că-i udă leoarcă pantalonii lui Musiu Nilsson. (...)
- Nu-i drept! spuse Pippi încruntată. (...) Nu-i deloc cinstit şi n-am să îngădui asemenea nedreptate!
- Ce nedreptate? se miră Tommy.
- Peste patru luni vine Crăciunul şi vă dă vacanţă. Da’ mie? Mie cine să-mi dea? zise Pippi cu o voce
tristă. Nu tu vacanţă, nu tu nimic! se plânse ea. Aşa nu se mai poate! De mâine merg la şcoală!
(Astrid Lindgren, Pippi Şoseţica)

1) Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată) sau litera F (dacă tu crezi că e falsă):
o Verbele din primul alineat, din textul dat, sunt la timpul imperfect.
o Timpurile simple ale modului indicativ sunt: prezent, imperfect, mai mult ca perfect şi viitor.
o Verbul din secvenţa „zise Tommy” este la timpul mai mult ca perfect.
o În textul dat, verbul „se plânse” este la timpul perfect simplu.
o Verbul „a bea”, în textul dat, este la timpul prezent.

2) Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

 În enunţul „Nepoţii îi mai.................... pe bunici şi altădată”, forma corectă a verbului în context este:
a) Ajutase. b) Ajutaseră c) Ajuta
 Seria care conţine doar forme verbale corecte este:
a) Aşează, înoată, se înşeală; b) Aşează, înnoată, se înşeală; c) Aşază, înoată, se înşală.

3) Transcrie din textul dat:

 Un verb predicativ la timpul perfect simplu:
 Un verb predicativ la timpul imperfect:
 Un verb predicativ la timpul prezent:
 Un verb predicativ la timpul mai mult ca perfect:

4) Subliniază doar enunţul în care verbul este scris corect:

 Nu se putea hotărâ asupra rochiei.
 Înştiinţează de venirea lor.
 Se aşază pe scaun.
 Cineva bruează linia telefonică.
 Asvârle mingea!
 Vecinul meu ne veghiază.
 5) Construieşte enunţuri în care verbul „a face” să fie la:
 Modul indicativ, timpul imperfect, persoana a II-a, numărul plural:
 Modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a, numărul singular:
 Modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul plural:
 Modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a II-a, numărul singular:
 Modul indicativ, timpul mai mult ca perfect, persoana a II-a, numărul plural:

6) Alege, prin subliniere, forma corectă a verbelor din enunţurile date mai jos:
 Voiam/ vroiam să merg la film.
 Îmi acord/ îmi acordez vioara.
 Sportivul îşi contractă/ îşi contractează muşchii.
 Ea se îngraşă/ se îngraşe din cauza stresului.
 Maşina degajă/ degajează fum.
 Colegii mei ordonă/ordonează cărţile în bibliotecă.
 Tu ştii/ şti lecţia?
 Se furişează/ furişază de mătuşa lui.
 Se aşază/ se aşează acolo unde îi spui.

7) Completează enunţurile cu forma de trecut cea mai potrivită a verbelor din paranteză:
a. Noi................. (a admira) peisajul când am remarcat că Irina...................... (a lipsi).
b. Fetele.......................... (a se pregăti) de drum şi...................(a urca) în maşină.
c. Când am intrat în cameră, băieţelul...........................(a se trezi) deja.
d. În urmă cu zece minute, noi..........................(a auzi) un sunet ciudat.
e. Înainte de a vedea filmul săptămâna trecută, băieţii.......................... (a citi) cartea.
f. Nu dorea să fie certat, de aceea.................(a face) cum i-au spus unchii.

8) Rescrie corect enunţurile următoare:

 Prietenii lui Adi plecase înainte să reuşesc săi invit la petrecere.
 Fata ma întrebat care sunt exerciţiile pe care nu leam ştiut.
 Noi vorbisem cu bunica să ne deie bani de îngheţată.
 Arbitrii ierau în mijlocul terenului pentru a da startul partidei.
 Nu vroia să renunţe la planurile pentru sfârşitul de săptămână.
 El zării lupul care se îndrepta spre căprioară.