3*

I J:
,-{
7 i-
;
:,

:-

;:';l

,
,: ., -,ai
.l

.'4
I
I
.l I

")
. -4. t

..':.
t".z
 SENECA

Scrisori cdtre Lucilius

(Epistulae morales ad Lucilium)

volumul I

Traducere din limba latrnd de

Ioana Costa

Edifura Seneca Lucius Annaeus

SUMAR

Scrisoarea L
Nimic nu ne apartine, doar timpul este al nostru 47

Scrisoarea 2
Este sdrac nu cel ce are pulin, ci cel ce doregte... 'lt
Scrisoarea 3
Trdiegte in aga fel incdt sd nu ai secrete nici mdcar. .. 24

Scrisoarea 4
Nici un bun nu este de folos celui ce il posedd... 2J
Scrisoarea 5
Nimeni nu este nefericit numai dincauzaprezentului A
Scrisoarea 6
Nu are cum sd fie pldcutd posesiunea unui bun... pJ
Scrisoarea 7
Ne suntem unul altuia un teaku indeajuns de mare J4

Scrisoarea 8
Hrana sd potoleascd foamea, bdutura sd stingd... J5
Scrisoarea 9
"Toate bunurile mele sunt cu mine" Jt
Scrisoarea 10
Trdieqte printre oameni de parcd te-ar vedea zeul... 45
Scrisoarea L1,
Abaterile nu le vei indrepta fdrd sd te folosegti... 47
Scrisoarea L2
Nimeni nu este atAt de bdtrAn incAt sd nu mai... f0
Scrisoarea 13
Sdnu te simti nefericit mai inainte de a fi vremea f4
Scrisoarea 1,4
inleleptul privegte cu atentie planul, nu finalul f!
 Scrisoarea L5
Dacd vei vrea sd fii sdndtos, ingrijegte-te... 6f
Scrisoarea 1.6
Natura cere putin, pdrerea lumii cere enorm 6!
Scrisoarea L7
Nu are nicio importantd dacd agezi un bolnav. ,. 72

Scrisoarea 18
MAnia nemdsuratd nagte nebunie... 16

Scrisoarea L9
Un lucru de pre! nu poate costa putin... g0

Scrisoarea 20
Sdrdciaiji va pdstra prietenii adevdrati... 84
Scrisoarea 2L
Lumina are o sursd sigurd, proprie.. . 88

Scrisoarea 22
E in puterea oricui sd trdiasci bine... ll
Scrisoarea 23
Bucurd-te de ce este al tdu lT
Scrisoarea 24
De ce sd-fi strici prezentul de teama viitorului? 100

Scrisoarea 25
Prefer lnsd sd nu am succes, decAt sd nu am... 40t
Scrisoarea 26
CAt ai fdptuit se va vedea abia in clipa mortii 444

Scrisoarea 27
Virtutea singurd oferd o bucurie trainicd 444

Scrisoarea 28
Sufletul trebuie sd !i-l schimbi... ,147

Scrisoarea 29
Pdrerea pe care o ai tu despre tine... 42n
 Scrisoarea 30
Natura nimicegte tot ce a creat... ,ta
Scrisoarea 31,
Zeulnu are nimic in posesie... ,{2J

Scrisoarea 32
Vrei sd gtii ce anume ii face pe oameni lacomi... 4JJ

Scrisoarea 33
Nu vom descoperi niciodatd nimic... ,{J5

Scrisoarea 34
Cea mai mare parte din calitatea de a fi bun... ,{J!

Scrisoarea 35
Grdbegte-te sd vii la mine, dar mai inainte... ,t40

Scrisoarea 36
Moartea intrerupe viafa, nu o anuleazd... 442

Scrisoarea 37
Soarta ne iese in intAmpinare... 4U
Scrisoarea 38
Preceptele, zic ev, sunt ca seminlele... 448

Scrisoarea 39
Cine a fost vreodatd atAt de tare rdnit... ,{4!

, Scrisoarea 40
inleleptului i se potrivegte pasul modest ,{5,{

Scrisoarea 4L
Existd in noi un spirit sfAnt... 4f5
Scrisoarea 42
Le numim " grattJite" pe lucrurile pe care... 45!

Scrisoarea 43
Socotegte*te fericit numai atunci cAnd... 462

Scrisoarea 44
Nu existd rege sd nu descindd dintr-un sclav... .l6J
 Scrisoarea 45
Yiala ne-o ia mereu inainte... 465

Scrisoarea 46
Egti mare, eqti vertical... 46!
Scrisoarea 47
Poartd-te cu cel ce ti-e inJerior aga cum ai dori... ,{70

Scrisoarea 48
Nimeni nu poate trdi fericit..l. ,,
Scrisoarea 49
invald-md c5. valoarea vietii nu tine de durata... lg0
Scrisoarea 50
Rdul nostru nu vine din afard 484

Scrisoarea 51
intrebi ce anume este libertatea?... 4[7
Scrisoarea 52
Alege-fi cdlduzd un om cdruia ii admiri... lt4
Scrisoarea 53
Visele gi le povestegte cel ce este treaz 4J6

Scrisoarea 54
infeleptul voiegte ceea ce necesitatea ii impune.. . p00

Scrisoarea 55
Nu trdiegte pentru sine cel care nu trdiegte... pll
Scrisoarea 56
Munca anuleazd" viciile generate de repaos pl6
Scrisoarea 57
Dacd spiritul supravietuiegte trupului... A,l0

Scrisoarea 58
Universul rdmdne in viatd nu pentru cd este... pLJ

Scrisoarea 59
Vraja cuvintelor frumoase ii face pe mul1i... p"?J
Scrisoarea 60
Nu foamea din pAntece ne costd mult ci ambilia 2P!
Scrisoarea 51"
Cine se supune de bundvoie poruncilor scapd... lJl
Scrisoarea 62
Atunci cdnd md dedic prietenilor... PJL

Scrisoarea 63
Sd ne bucurdm cu ldcomie deprezenta prietenilor... pll
Scrisoarea 64
inaintagii nogtri au fdcut mult... pJt
Scrisoarea 65
Trupul este singura parte din mine ce poate suferi... A'l
Scrisoarea 55
Orice acfiune morald este fdcutd in absenla unei... 248

Scrisoarea 67
Orice act moral este rodul unei virtufi anume... pO4

Scrisoarea 58
Niciodatd injeleptul nu face mai multe decdt... ffi!
Scrisoarea 69
Mai intAi, opregte goana trupului... 27J

Scrisoarea 70
Binele nu inseamnd sd trdiegti, ci sd trdiegti bine 275
Scrisoarea 71
Dacd vrei sd gtii din vreme in vreme ce sd evili... 232
Scrisoarea 72
Soarta nu ingdduie dreptul de proprietate... PJ4

Scrisoarea 73
Eu datorez foarte mult soarelui gi lunii... A8
Scrisoarea 74
Un suflet slab e tulburat de rele... i1i
Scrisoarea 75
Bucurd-te dacd reugegti sd faci ce trebuie J,{4

Scrisoarea 76
Cet timp trdiegti, se cuvine sd inveti sd trdiegti J4!
ScrisoarcaTT
Viala este ca o piesd de teatru... JPJ

Scrisoarea 78
Vei muri nu pentru cd egti bolnav... JJf
Scrisoarea 79
Gloria este umbra virtutii... yl4
Scrisoarea 80
Elibereazl-te mai intAi cu totul de frica de moarte... J50

Seneca - note biografice Jf4

 CARTEA I-A

*,tL ne afa^.tine,
"lt^r,
l"ilrt tfrlrafu^!*;4h*
1. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. Uite cum si faci, iubitul meu Lucilius: cere-ti ce ti

se cuvine din tine, iar timpul care pAnd acum fi-era luat
sau rdpit sau pdrdduit, adund-l gi pdstreazd-I. incredin-
Jeazd-te cd aga este/ cum iti scriu: unele frAnturi de timp
ne sunt luate, altele se duc, altele se pierd. Cel mai rugi-
nos este insd sd pierzi timpul din nebdgare de seamd.
GAndeqte-te bine: mare parte din viala noastrd se scurge
fdcdnd rdu; cea mai mare parte, nefdcdnd nimic; toatd
via,ta, fdcAnd altceva decAt ar trebui.
2.imipoti ardta pe cineva care sd pund vreun pret pe
timpul sdu, care si-gi socoteascd durata zilei, care sd in-
leleagd cd moare in fiecare zi? Tocmai intr-asta gregim:
privim moartea dinaintea noastrd, numai cd mare parte
din ea este deja in spatele nostru. Moartea este stdpind
pe viata care a trecut. Atunci, iubitul meu Lucilius, fd in-
tocmai ce-mi scrii cd faci: cuprinde pe deplin fiecare ceas;
vei fi mai pulin la cheremul viitorului dacd te vei instd-
pAni pe prezent. De la o clipd la alta, viata se trece.
3. Nimic nu ne aparfine, Lucilius, doar timpul este al
nostru; firea ne-a dat in stdpdnire acest unic burl nesta-
tornic Ai alunecos, de care ne poate lipsi oricine voiegte.

47
 Oamenii sunt atAt de nesdbuifi incAt primesc sd le fie
puse la platd bunuri de nimic, fdrd nicio valoare, gi care,
oricum, pot fi inlocuite, dar nimeni nu se gdndegte cd ar
trebui sd fie dator pentru timpul primit, cu toate cd este
singurul lucru pe care nici mdcar un om plin de recuno$-
tintd nu l-ar putea da inddrdt.
4. Vei intreba poate cum md port eu insumi, care-fi
dau sfaturile acestea. iti voi spune deschis: imi lin cu grijd
socotelile de om risipitor, dar atent. Nu pot spune cd nu
pierd nimic, pot spune insd ce anume pierd gi din ce pri-
cind gi in ce fel; ili pot explica motivele sdrdciei mele. Mi
se intAmpld insd ca celor mai mulli dintre oamenii care
nu din vina lor au cdzut in sdrdcie: toli sunt gata sd le gd-
seascd scrlze, nimeni nu ii ajutd.
5. $i atunci? Nu-l socotesc sdrac pe cel cdruia ii este
de ajuns ce i-a rdmas; prefer insd ca tu sd-!i pdstrezi ce
este al tdu gi sd incepi la momentul potrivit. Cdci, dupd
cum spune o vorbd de-a strdmogilor nogtri, ,,e prea tdrzie
zgdrceria cAnd ai ajuns la capdt"; pe fundul sacului nu
rdmAne doar ce-i mai pufin, ci gi ce este mai rdu.
RdmAi cu bine.

,t8
 8*^u*" n* nI o a,,w wtn,
a wl u l"^"a+" rr"l;"!t
2. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. Din cAte imi scrii gi din cAte aud, nutresc pentru tine
bune sperante: nu alergi intr-o parte gi-ntr-alta gi nici nu
te zbuciumi, tot schimbAndu-ji locul. O asemene a agita-
lie jine de un spirit bolnav: eu insd consider cd cel dintAi
semn al unui spirit bine clddit este puterea de a sta liniq-
tit intr-un loc Ai de a zdbovi cu sine insugi.
2. Fii mai apoi atent ca nu cumva lectura unui numdr
mare de autori gi a unor cdrli de tot soiul sd aibd in sine
vreo nesigurantd gi nestatornicie. Se cuvine sd stdrui asu-
pra unor scriitori anume gi sd te addpi din ei, dacd voiegti
sd ai un folos care sd rdmAnd statornic in spirit. Cine este
pretutindeni nu este nicdieri. Cei care igi petrec viata in
peregrindri ajung sd aibd multe gazde, dar niciun prie-
ten. La fel li se intAmpl5, fdrd scdpare, celor care nu se
dedicd indeaproape spiritului unui singur autor, ci trec
de la unul la altul, in fugd gi grdbindu-se.
3. Hrana nu este de folos gi nici nu este asimilatd de
corp dac5, de-abia inghilite, este datd afard; nimic nu im-
piedicd insdndtopirea deopotrivd cu frecventa schimbare
a leacurilor; o rand pe care se incearcd la rAnd remediile
nu ajunge sd se cicatrizeze; nu devine viguroasd planta
care este adesea strdmutatd; nimic nu este indeajuns de
folositor pentru a-gi face efectul in treacdt. Multimea de
cdrfi hdrluiegte: agadar, cum nu egti in stare sd citeqti

,tt
 atAta cAt poli avea, este de ajuns sd ai atAta cAt poli citi.
4. ,,Numai cd. - zici tu - vreau sd rdsfoiesc ba cartea
asta,bape aceea." Doar un stomac ndzuros are nevoie sd
guste din multe; cdci cele ce sunt felurite gi de tot soiul nu
hrdnesc, ci stricd. De aceea, citegte mereu autori consacrali
gi, chiar dacd ili trece prin minte sd te indrepli spre allii,
intoarce-te la cei dintAi.Ia-fiin fiecare zi un sprijin impo-
triva sdrdciei, un sprijin impotriva morfii gi, deopotrivd,
impotriva celorlalte ndpaste; iar din tot ce vei fi parcurs,
alege un singur lucru pe care sd-lmisfui3 inziua aceea.
5. Aqa fac Ai eu; din cele multe pe care le-am citit, aleg
ceva. Citatul de astdzi, pe care l-am gdsit la Epicur - cdci
imi std in obicei sd trec Ai prin tabdra dugmand, nu ca de-
zettor, ci ca cercetag -, sund aga: ,,Bun lucru, zice acela,
este o sdrdcie voioasd".
6. Numai cd aceea nu este sdrdcie, dacd este voioasd:
cdci este sdrac nu cel ce are putin, ci cel ce doregte mai
mult. Ce conteazd.cdt are unul in lada de bani, cAte grAne
sunt in hambarele lui, cAte vite are la pdqunat sau ce do-
bdnziir'rcaseazd., dacd jine sub ochi bunul altuia gi soco-
tepte nu cAte a dobAndit, ci cAte i-au rdmas de dobdndit?
Care sd fie - md intrebi - mdsura cumpdnitd abogdfiei?
Mai intAi, sd ai cdt e necesar; apoi, cAt e indestul.
RdmAi cu bine.

pn
 fi**f n o,n pl mat.ni, m,u arcuude
n
nid,;aln6"A l" l^f^"^*

3. Seneca il salutd pe dragul sdu Lucilius

1. I-aiincredinlat, dupd cum spui, unui prieten de-al tdu

scrisorile pentru mine; apoi md previi sd nu vorbesc cu el
despre toate cAte te privesc, pentru cd nici tu insuli nu obig-
nuiegti sd faci aga ceva; in felul acesta, in aceeaqi scrisoare,
ai spus cd ifi este gi nu ifi este prieten. Dacd te-ai folosit la
inceput de cuvdntul cu pricina in sensul lui generic ai l-ai
numit ,,prieten" aga cumii numim ,;tirrrabili" pe toli can-
didafii gi cum ne adresim cu ,,domnilor" celor pe care ii in-
tahlim, dacd nu ne vine in minte numele 1or, atunci treacd.
2.Dacd.insd socoteqti prieten pe cineva in care nu te in-
crezi ca in tine i*tfi, gregegti amarnic Ai nu ai ir:rfeles imdea-
juns valoarea adevdratei prietenii. Vorbeqte indelung despre
toate cu un prieten, dar mai intdi ldmureqte-te tu irnsufi asu-
pra lui: dupd ce a apdrut prietenia kebuie sd te increzi;rnai
inainte, insd, trebuie sd cumpdnegti prietenia. iqi amestecd
indatoririle, rdstumAndu-le ordinea, cei care - impotriva
preceptelor lui Teofrast -, dupd ce gi-au ddruit setimentele,
cumpdnesc judecata qi, dupd ce gi-au cumpdnit judecat4 igi
retrag sentimentele. Gdndegte-te indelung dacd cineva este
demn de prietenia ta. Odatd ce ai decis aq4 primeqte-l din
tot sufletu| vorbeqte cu ella fel de deschis ca 9i tu tine insuf.
3. Ba chiar mai mult, trdiegte in aqa fel incAt sd nu ai
secrete nici mdcar fajd" de dugmanii tdi' Dat, pentru cd
apar unele imprejurdri care sunt de obicei tinute in taind,

2l
 imparte cu prietenul tdu toate grljile, toate gAndurile tale.
Dacd il socotegti de incredere, chiar il vei face sd fie aga:
cdci au fost unii care, de teama de a nu fitrddali, au des-
chis calea trdddrii gi, cu bdnuiaia gregelii, au fdcut ca gre-
geala sd fie justificatd. Ce motiv aF avea ca, in prezenta
prietenului meu, sd-mi retin vreo vorbd? Ce motiv ag avea
ca,inprezenla lui, sd md consider singur?
4. Unii povestesc oricui ce ar trebui incredinlat numai
prietenilor gi igi descarcd in urechile oricui se nimeregte tot
ce ii apasd; altii, dimpotrivd, se tem ca nu cumva chiar cei
mai dragi lor sd le afle din tainele gi, dacd le-ar sta in pu-
tinfd, nu s-ar increde nici fur ei 1n9i9i gi gi-ar impinge in fun-
dul sufletului orice taind. Nu este bine nici intr-un fel, nici
in cel5lalt fiecare este deopotrivd o greqeald, gi sd te ir:rcrezi
tn tolr, gi sd nu te increzi in nimeni. Numai cd - ag spune
eu - una este o gregeal5 mai bund, cealaltd, mai sigurd.
5. Tot aga, alte doud soiuri de oameni meritd sd fie bla-
mate: gi cei ce sunt vegnic nelinigtiti, gi cei care au o li-
nigte imperturbabild. Cici sd te bucuri de agitatie nu este
semnul energiei, ci al ciocnirilor dintr-o minte hdituitd;
iar sd socotegti cd orice migcare este un chin nu inseamnd
linigte, ci sldbiciune gi lAncezeald.
6. Sd-ti rdmAnd in suflet, agadar, vorba pe care am
citit-o in Pomponius: ,,IJnii s-au ascuns in strdfunduri
pAnd-ntr-atdt incAt cred cd e prins de vArtej orice se afld
la lumina zilei." Cele doud stdri trebuie sd se imbine:
omul inclinat spre meditatie se cuvine sd actioneze, iar
omul de actiune se cuvine sd mediteze. Stai la sfat cu na-
tura: ea ili va spune cd a fdcut gi ziua gi noaptea.
RdmAi cu bine.