I.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Definiţie: Recuperarea medicală este un domeniu de activitate complexă

medicală, socială, educatională si profesionala, în scopul restabilirii într-un grad cât
mai mare posibil a capacitatii funcţionale pierdute de o persoană după un traumatism
sau boală. Această crestere a capacitatii functionale se realizează prin dezvoltarea şi
educarea unor mecanisme compensatorii, iar obiectivul final este restaurarea
posibilităţii de a se autoservii, a capacităţii de a muncii şi de a duce o viaţă
independentă economic şi social.
Recuperarea medicală este o specialitate clinico-terapeutică de tip
conservator, fiind o specialitate de graniţă care urmăreşte păstrarea sau creşterea
nivelului funcţional în diferite patologii (cardio-vasculare, respiratorii, metabolice,
neurologice, ortopedice- posttraumatice, degenerative şi geriatrice, chirurgicale),
întotdeauna pornind de la particularităţile fiziopatologice şi mecanisme patogenetice
şi concentrându-se pe refacerea funcţiei de locomoţie şi relaţionare cu mediul
înconjurător.[63, 64]
Perspectiva atingerii maximului funcţional posibil a dus la căutarea şi
dezvoltarea unor mijloace facilitatorii sau compensatorii proprii ale individului
(anatomo- funcţionale adaptative) sau externe-ajutătoare.
În schema de mai jos sunt cuprinse patologiile principale abordate de
Recuperarea medicală.