Sunteți pe pagina 1din 42

Obiective

• Identificarea ţesutului cartilaginos/osos


pe un preparat microscopic
• Diagnosticul diferenţial între varietăţile
de cartilaj și de os
• Cunoaşterea tipurilor de preparate
microscopice pentru ţesut osos
Ţesutul cartilaginos – caracteristici
• Celule specializate în producerea şi menţinerea matricei
extracelulare
– condroblaste (nucleu eucromatic, citoplasmă
bazofilă), se divid și sintetizează matricea extracelulară)
– condrocite (citoplasmă acidofilă), localizate în lacune
numite condroplaste, au rol în menținerea matricei
extracelulare
• Matrice extracelulară – fibre conjunctive (colagen şi
elastice) și substanţă fundamentală
• Este acoperit de pericondru (excepţie cartilajul fibros şi
cartilajul articular)
• Este avascular – substanţele nutritive difuzează din vasele
de la nivelul pericondrului
Ţesutul cartilaginos
Pericondru Matrice extracelulară
Fibre conjunctive

Condroblaste

Condrocite în
condroplaste

Grup izogen

diFiore’s Atlas of Histology with Functional Correlations , 2012


Pericondrul
• Format din 2 straturi:
• Extern – fibros
• Intern – celular (condrogenic) →
condroblaste (asigură creşterea în grosime
a cartilajului)
• Conţine vase sangvine, vase limfatice, nervi
• Rol – nutriţia cartilajului
Pericondrul, col. HE
Vas sanguin Condroblaste Condroplast

Strat
fibros

Strat
celular

http://histology.med.umich.edu/node/19 Condrocite
Ţesutul cartilaginos – clasificare

• După compoziţia matricei extracelulare


• Cartilaj hialin
• Cartilaj elastic
• Cartilaj fibros
Cartilajul hialin

• Celule
• Condroblaste
• Condrocite în lacune dispuse în grupuri izogene (axiale
sau coronare)
• Matrice extracelulară – fibre de colagen de tip II (nu se văd
în colorație HE) și substanţă fundamentală cu aspect
omogen, bazofilă:
• Teritorială – în jurul grupurilor izogene, intens bazofilă
• Interteritorială – ocupă spațiile dintre condrocite
• Localizare – nas, laringe, trahee, bronhii, capetele ventrale
ale coastelor, cartilajul de creştere al oaselor lungi,
suprafaţa articulară a unor oase
Cartilaj hialin, col. HE
Matrice Matrice Grup
interteritorială teritorială izogen Condrocite

diFiore’s Atlas of Histology with Functional Correlations, 2012 http://medpics.ucsd.edu/


Cartilaj hialin, col. HE
Celule din pericondru

Condroplaste
(lacune)

Condroblaste

Condrocit

http://cwx.prenhall.com
Cartilaj hialin, col. HE
Matrice teritorială Matrice interteritorială

Lacune
Condrocite

Lacune

Pericondru

Condrocite
Fibroblaste
http://wahoo.nsm.umass.edu/
Cartilajul elastic
• Celule – condroblaste, condrocite (grupuri
izogene mici)
• Matricea extracelulară – fibre elastice
(evidenţiere cu col. orceină), fibre de
colagen de tip II, substanţă fundamentală
• Pericondru
• Localizare – epiglotă, laringe, pavilionul
urechii, canal auditiv extern, trompa lui
Eustachio
Cartilaj elastic, col. orceină
Pericondru

Condrocite Fibre elastice


modificat după diFiore’s Atlas of Histology with Functional Correlations, 2012
Cartilaj elastic, col. orceină
Condrocite Fibre elastice

www.studyblue.com
Cartilajul fibros
• Celule – condrocite rare, în şiruri printre fibrele de
colagen
• Matrice extracelulară – fibre de colagen de tip I
aranjate în benzi groase, paralele, uneori cu aspect
penat; substanţă fundamentală redusă
• Caracteristici intermediare între cele ale cartilajului
hialin şi ale ţesutului conjunctiv dens ordonat
• Nu prezintă pericondru
• Localizare – discurile intervertebrale, simfiza pubiană,
unele cartilaje articulare
Cartilaj fibros, col. HE

Fibre de
colagen I

Condrocite
în lacune

diFiore’s Atlas of Histology with Functional Correlations, 2012


Cartilaj fibros, col. HE

Fibre de
colagen I

Condrocite

http://udspace.udel.edu
Cartilaj fibros, col. HE

Fibre de
colagen I

Condrocite
în lacune

http://medcell.med.yale.edu
Cartilaj fibros – disc intervertebral

• la periferie – inel
fibros (ţesut
conjunctiv fibros
+ fibrocartilaj; inele
concentrice)
• în centru – nucleul Inel Nucleu pulpos
pulpos (grupuri de fibros
celule înconjurate
de substanţă
fundamentală
bogată în acid
hialuronic)
httpswww.sciencephoto.com
Ţesutul osos – tipuri de preparate histologice

• Os uscat – obținut prin șlefuire și mărunțire


(nu se utilizează microtomul); folosit pentru
observarea arhitecturii osului (osteoane,
sistemul de canalicule) și a componentei
minerale
• Os demineralizat – cu ajutorul soluțiilor
acide; folosit pentru studierea componentei
organice
Țesut osos – tipuri de preparate histologice

Os uscat Os demineralizat, col. HE


Ţesutul osos – caracteristici
• Celule – celule osteoprogenitoare, osteoblaste (nucleu
eucromatic, citoplasmă bazofilă, cu rol în sinteza
componentei organice a matricei osoase, localizate pe
suprafețele osoase; active – cubice/cilindrice; inactive –
aplatizate), osteocite (în lacune/ osteoplaste, cu nucleu
turtit, tahicromatic, citoplasma slab bazofilă/acidofilă,
localizate în matricea osoasă), osteoclaste (în lacunele
Howship, multinucleate, cu rol în resorbția osoasă)
• Matrice extracelulară – vascularizată
• Organică (35%) – fibre de colagen tip I (componenta
predominantă)
• Anorganică (65%) – cristale de hidroxiapatită
Țesut osos
Osteoclast Mezenchim
Osteocit Matrice osoasă
Osteoblast Osteoid

Junqueira’s Basic Histology: Text and Atlas, 15e


Țesut osos, col.HE
Matrice osoasă

Osteoblaste

Osteoblaste

httpcal.vet.upenn.edu

Osteocite
Țesut osos, col.HE

Măduvă osoasă
Osteoclaste

Osteoblast

Matrice osoasă demineralizată

medpics.ucsd.edu

Osteocit Osteoblast
Țesutul osos – clasificare
• Macroscopică
• Țesut osos spongios sau trabecular (os trabecular
format din trabecule osoase acoperite de endost și
areole, spații neregulate ce conțin măduvă osoasă)
• Țesut osos compact sau haversian (os lamelar; fibrele
de colagen din matrice sunt aranjate compact, cu
orientări diferite în lamelele adiacente)
• Microscopică
• Țesut osos primar (imatur) – fibrele de colagen din
matrice sunt dispuse neordonat
• Țesut osos secundar (matur, lamelar) – fibrele de
colagen din matrice sunt dispuse ordonat în lamele
Țesut osos – secțiune groasă

Os compact Os spongios

Junqueira’s Basic Histology Text and Atlas, 14th ed.


Țesut osos spongios demineralizat, col. HE

Areole

Trabecule

http://virtualslides.med.umich.edu/Histology/
Țesut osos spongios demineralizat, col. HE

Trabecule

Areole

diFiore’s Atlas of Histology with Functional Correlations , 2012


Țesut osos spongios demineralizat, col. HE
Măduvă Trabecul Areolă
osoasă

Osteocite

https://mmegias.webs.uvigo.es
Țesutul osos compact – organizare
• Osteon (sistem Havers) = unitatea structurală; format din 4-20
lamele osoase concentrice care conțin lacune (osteoplaste) cu
osteocite și canalicule osoase cu prelungirile osteocitelor; canal
Havers localizat central – conține vase de sânge, nervi și țesut
conjunctiv lax
• Lamele osoase
• Circumferențiale externe și interne
• Interstițiale (lamele incomplete așezate între osteoane)
• Canale Volkmann – perpendiculare pe direcția canalelor Havers;
conțin vase de sânge și nervi
• Periost – acoperă osul; conține un strat extern fibros și un strat
intern, cu celule osteoprogenitoare
• Endost – strat de celule osteoprogenitoare, localizat către
cavitatea măduvei osoase
Țesut osos compact – organizare
Lamele osoase concentrice
Fibre de colagen
dispuse elicoidal
Osteon (sistem Havers)
Sistem
interhaversian
Lamele Lamele circumferențiale
circumferențiale externe
interne

Vas de sânge
Canal
Volkmann
Endost Canal Havers Periost
Junqueira’s Basic Histology Text and Atlas, 15th ed.
Țesut osos compact – osteon

Lacune
Lamele
Canalicule
osoase Lamele
interstițiale
Canal
Havers Linia de
cement
Lacune

www.freezingblue.com
Țesut osos compact – os uscat
Lacune Lamele osoase
Canal Havers

Canalicule
osoase

Lamele
interstițiale

www.studyblue.com
Țesut osos compact – os uscat Lamele osoase

Canal Havers

Lacune

www.studyblue.com
Lamele interstițiale
Țesut osos compact demineralizat, col. HE

Lamele
concentrice

Osteocite

Canal Havers

http://histologyireland.blogspot.com/

Lamele interstițiale
Osteogeneza

• Osificarea de membrană (desmală) – pe


model membranos, caracteristică oaselor
late
• Osificarea de cartilaj (endocondrală) – pe
model cartilaginos hialin, caracteristică
oaselor lungi
Osificarea encondrală
• Creșterea în lungime a oaselor lungi are loc la nivelul cartilajelor
epifizare, ce prezintă următoarele zone:
• Zona de cartilaj în repaus (de rezervă) – fără proliferare celulară
sau producere de matrice cartilaginoasă
• Zona de proliferare – celulele se divid şi se organizează în
coloane
• Zona de hipertrofie – conține celule hipertrofiate, cu
citoplasmă palidă (datorită acumulării de glicogen) și puțină
matrice cartilaginoasă
• Zona de calcificare/zona de eroziune – celulele degenerează,
matricea se calcifiază și va servi ca suport pentru depunerea de
matrice osoasă
• Zona de osificare/zona de resorbție – vase de sânge și țesut
conjunctiv invadează regiunea ocupată de condrocitele moarte;
odată cu vasele de sânge, vin și celulele osteoprogenitoare,
care se vor diferenția în celule care produc matrice osoasă
Osificarea encondrală, col. HE
Zona de calcificare/ Zona de osificare/
Zona de cartilaj Zona de eroziune Zona de resorbție
în repaus

Zona de
proliferare

Zona de
hipertrofie

http://virtualslides.med.umich.edu/
Osificarea encondrală, col. HEAM
Zona de cartilaj
în repaus

Zona de proliferare

Zona de hipertrofie

Zona de calcificare
Zona de eroziune

Zona de osificare
Zona de resorbție
Osificarea encondrală, col. HEAM
Zonele de proliferare și hipertrofie

Zonele de eroziune, osificare și resorbție


Tip țesut Caracteristici
Cartilaj Cel.: condroblaste, condrocite (în lacune) dispuse izolat sau în grupuri izogene
hialin (axiale, coronare), matrice extracel. – fibre de colagen II, subst. fundam. bazofilă;
matrice teritorială, interteritorială; localizare: nas, laringe, trahee, bronhii,
cartilaje costale, cartilaje de creștere; are pericondru (excepție cartilaj art.)
Cartilaj Cel.: condroblaste, condrocite (grupuri izogene mici), matrice extracel. – fibre
elastic elastice (evid. cu orceină), de colagen II, subst. fundam.; localizare: epiglotă,
laringe, pavilion ureche, canal auditiv ext., trompa lui Eustachio; are pericondru
Cartilaj Cel.: condrocite (rare, în șiruri, între fibrele de colagen), matrice extracel. – fibre
fibros de colagen I, aranjate în benzi groase, paralele, subst. fundam. redusă; localizare:
discuri intervertebrale, simfiza pubiană, unele cartilaje art.; nu are pericondru
Țesut osos Cel.: osteoblaste (nucl. eucromatic, cit. bazofilă), osteocite (nucl. tahicromatic, cit.
slab bazofilă/acidofilă) în lacune, osteoclaste (multinucleate), matrice extracel.
vascularizată, organică (colagen I) și anorganică (cristale de hidroxiapatită)
Tipuri de țesut osos: spongios (form. din trabecule osoase și areole cu măduvă
osoasă) și compact, form. din osteoane (canal Havers, lamele osoase concentrice
și osteocite în lacune), lamele interstițiale, circumferențiale ext./int., canale
Volkmann, periost, endost.
Osificare encondrală – creșterea în lung. a oaselor lungi; are loc la niv. cartilajelor
diafizo-epifizare, cu următoarele zone: de cartilaj în repaus (de rezervă), de
proliferare, de hipertrofie, de calcificare /de eroziune, de osificare /de resorbție.

S-ar putea să vă placă și