Referat:”Influenta Tipului de Adeziv si Grosimea Acestuia

Asupra Distributiei Solicitarilor Aparute la Nivelul Molarilor

Restaurati cu Coroane Integral Ceramice.”
“The Effects of Adhesive Type and Thickness on Stress
Distribution in Molars Restored with All-Ceramic Crowns”

Realizat de: Stafie Elena Maria

Grupa 5,seria A,an IV

Rezumat
Scopul.Acest studiu a investigat efectele tipului de cementare si grosimea stratului aplicat asupra
distributiei fortelor ce actioneaza asupra coroanelor total ceramice,utilizant elemente finite.

Materiale si metode.O restaurare coronara total ceramica pentru primul molar mandibular a fost
preparata dupa etapele standard si scanate utilizand tomografia computerizata.Au fost
developate opt modele 3D FE,care au fost calculate pentru pentru doua tipuri de sisteme
adezive,fiecare cu o grosime a cementului de 60 microni,90microni,120 micrometri si
respectiv,150 microni.Modelele au fost supuse la patru conditii si evaluate si dupa tipul de
lustruire si a stratului de baza.

Rezultate.Distributia presiunii si a a fortelor maxime asupra stratului de smalt,dentina si cement

sunt prezentate conform conditiilor respective.Stratul de cement cu un modul de elasticitate mai
mare a rezultat din tractinuea mai mica de la nivelul stratului de smalt si dentina,iar distructia
rezistentei stratului de cement a dus la fracturarea intregii coroane ceramice.

Concluzie.Grosimea stratului de cement are un rol esential de amortizare intre intreaga coroana
si stratul de dentina.De asemea exista o grosime optima(aproximativ 90 microni),care reduce
distributia presiunii la nivelul coroanei ceramice,desi nu are un impact atat de important asupra
distributiei fortelor la nivelul straturilor de dentina si smalt,de cele mai multe ori au fost
comparate cu influenta asupra modulului cementului.

In conformitate cu biocompatibilitatea ceramicii,proprietatile mecanice(ex.modulul de

elasticitate,duritatate)si calitatile de inertie,acestea sunt foarte des intrebuintate la realizarea
protezelor biomecanice.Din aceste considerente,ceramica e utilizata in reconstructii coronare,de
asemenea si din principii estetice.Mai mult,s-a demonstrat o trecere de la sistemele
conventionale care utilizau portelan si metal,utilizate ca smalt,la coroanele integral ceramice.Dar
din cauza fragilitatii acestor materiale si a altor factori,coroanele total ceramice nu sunt atat de
rezistente precum omologii sai PMF,in special la nivelul molarilor,unde fortele masticatorii sunt
mai mari.

Agentii adezivi,sunt adesea utilizati la nivelul coroanelor ceramice la prepararea unor tesuturi
rezistente,care sa creasca retentia,adaptarea marginala,si rezistenta la fractura a dintelui
restaurat.Si intrucat,efetele adezivului asupra principiului biomecanic a unei coroane integral
ceramice sunt notorii,acestea reprezinta un interes esential pentru stomatologi.Pe parcursul
procesului de formare,rasinile utilizate la cementare se vor transforma din stare lichida,in una
solida.Presiunea ce are loc in timpul contractiei,se va dezvolta in conformitate cu modificarile
corespunzatoare volumului si grosimii,care pot actiona asupra longevitatii dintelui
restaurat.Testele Astler de tractiune cu diferite grosimi ale cementului au concluzionat precum ca
forta de contractie introdusa in timpul cimentarii nu a pus in pericol duritatea coeziva si acele
legaturi mai subtiri de adeziv pot reprezenta succesul clinic al restauratiilor.In opozitie,utilizand
diverse metode experimentale si teoretice,Choi si Condon au descoperit ca forta de contractie s-a
redus semnificativ deopotriva ce grosimea adezivului a crescut de la 20 la 300 microni.Ausiell et
al si Al-Makramani et al au discutat contributia a unor adezivi complezenti si rigizi deopotriva cu
corespondenta grosimii de cement la presiune.Datorita geometriei complexe a coroanei si a
structurilor stratificate ce le are,o evaluare directa experimentala pe efectele grosimii adezivului
asupra presiunii,o esuare a rezistentei structurii dintelui restaurat nu a fost mentionata.Astfel,nu
este intalnita o recomandare exacta a grosimii adezivului ce ar trebui pentru coroanele total
ceramice pentru a reduce presiunea la nivelul interfetelor de legatura,dar si a intregii
coroane,astfel incat sa optimizam o performanta de lunga durata.Cercetarile efectuate anterior au
dus la obtinerea unei variabilitati a grosimii de la 25 la 140 microni.O analiza a elementului
finit(FEA)poate servi ca o metoda eficienta de evaluare a importantei grosimii adezivului si
modul in care acesta la distributia fortelor care apar in timpul functiilor cavitatii orale.

In cadrul acestui studiu,FEA a fost adaptata pentru a determina distributia presiunea in toate
restauratiile integral ceramice(IPS e.max Press;Ivoclar,Vivadent,Schaan,Liechtenstein)
cementate cu doi agenti adezivi cu patru grosimi diferite.Modelul 3D a fost construit dintr-o
lucrare ceramica standard,preparata pentru primul molar mandibular drept(4.6).Au fost luate
patru circumstante.Fortele maxime de elasticitate la nivelul smaltului,cat si a stratului de
dentina,au fost determinate,cat si interactiunea lor cu grosimea adezivului.Au fost determinate de
asemenea si fortele de elasticitate,cat si de forfecare la nivelul cementului.

Materiale si metode.
Prepararea machetei coroanei ceramice.Coroana ceramica utilizata in cadrul acestei cercetari
este una IPS e.max Press(Ivoclar Vivadent).Un mulaj plastifiat si unul din cauciuc
siliconic,plastifiat au fost duplicate dupa molarul respectiv mandibular(4.6).Coroana modelului
duplicat a fost ajustata,incat a fost redusa cu 2 mm ocluzal la nivelul ariei de contact,cu o
lungime a coroanei de 4 mm;bratul acesteia a fost preparat cu 1 mm reducere pe suprafata
linguala,cat si vestibulara.Macheta a fost pusa la 8 grade cu un brat de 1mm la 90 de
grade.Apoi,mulajul plastifiat a fost utilizat pentru a efectua duplicatul substratului dentar cu un
polimer Z100(3M ESPE,St.Paul,MN).In locul efectuarii coroanei utilizand procedura prin
presare IPS e.max Press,dentina si smaltul au fost efectuate printr-un amestec unic de sulfat de
bariu si rasina de baza(Type II,Shangai Medical Instruments Co,Ltd, Shanghai,China) pentru a a
dezvolta diferite scale sub impactul raxelor X.Proportionalitatea acestor doua component a fost
de 3:10 si 1:10 pentru dentina si repsectiv,smalt.

Dupa amestecul pulberii(3:10),acesta a fost aplicat pe zona fatetata a mulajului de cauciuc

siliconic,substratul slefuit al dintelui a fost impins in mulajul de cauciuc si tinut pana ce a facut
priza.Dupa o sablare si o slefuire minutioasa,stratul de baza a capatat o grosime de 0.8 mm.Apoi
acesta a fost lipit la substratul dentar.Se mentioneaza faptul ca procesul de cimentare serveste de
obicei la inchiderea tubulilor dentinari si maresc adeziunea la substratul dentar.Mai mult de
atat,procesul de preconditionare,cum ar fi aplicarea unui strat de siliciu este adeseori utilizat
pentru a obtine o aderenta mai mare,in special in ceramica de zirconiu si aluminiu.Acesti pasi nu
au fost luati in consideratie in timpul prepararii machetei coroanei ceramice,intrucat acestia nu
vor influenta modelul finit.Amestecul de pulbere (1:10) a fost introdus in mulajul de cauciuc
urmarind aceeasi pasi ca in cazul anterior,de aceasta data,smaltul fiindplasat deasupra stratului de
baza.Grosimea medie a ariei fatetate a smaltului si dentinei este de 2 mm,si aceasta descreste
proportional la 1 mm catre articulatie.

Generarea de modele numerice.Dintele restaurat a fost scanat cu un micro-computer tomograf de

la General Electric Company cu o rezolutie voxel de 20 microni.Imaginile secventiale obtinute
au fost transformate in imagini 3D(Simpleware Version 3.1,Exeter,UK).Exista 3 module in
Simpleware(ScanIP,ScanFE,ScanCAD).ScanIP transforma imaginile taiate achizitionate de la
CT sau rezonanta magnetica(IMR) intr-un model 3D,iar ScanFE produce lustruirea suprafetei
atribuindu-le proprietatilor materialelor respective.Fisierul de iesire a fost importat de la
ANSYS(Versiunea 11.0,Canonsburg,PA) pentru elementul finit.Deoarece grosimea stratului de
cement era de aproximativ 5 pixeli segmentarea limita de la interfata stratului de baza si a
subtratului dintelui a fost efectuat fiecare in imagini secventiale.Prin demarcarea limitei
substratului dentar,au fost construite patru imagini 3D cu modele dentare cu diverse grosimi ale
cementului(60 microni,90 microni,120 microni,160 microni).Doua tipuri de cement(Panavia F si
Variolink II) au fost utilizate ca agenti adezivi.Prin urmare,s-au generat opt modele per total,cu
includerea a doua tipuri de cementuri adezive rasinice si patru grosimi.Detaliile modelelor finale
sunt afisate in tabelul 1.Intrucat cele 8 modele finite au un numar diferit de elemente si
noduri,diferentele cantitative in valorile presiunii dintre acestea are o importanta majora.Astfel,a
fost efectuata o analiza a convergentei.Spre exemplu,modelul finit(cement:Variolink II,grosime
90 microni,Situatia III) a fost clasificat cu 532,052,616,224 si 703,969 elemente
respectiv.Distributia presiunii rezultate de la aceste trei retele a fost identica.Presiunea esentiala
la nivelul fiecarui strat(Tabelul 2) este consecventa in pofida cresterii densitatii
retelelor,indicandu-se astfel o densitatate suficienta.Se mentioneaza faptul ca au fost prezente
doar 2302 elemente in coroanele ceramice Imanishi et al si 50K si 60k elemente in modelul De
Jager et al.Retelele numerice prezente in cadrul acestui studiu au o densitate suficienta ca sa
asigure acuratetea analizei fortelor.

Conditiile prezumtiei si a delimitarii.Fiecare model de dinte restaurat a fost constrans pentru a

aduce toate deplasarile ca fiind egale cu zero.Efectele ligamentului periodontal la nivelul
coroanei nu au fost luate in consideratie,in timp ce principala forta a fost aplicata de-a lungul
axului dintilor,si fiind analizata doar importanta presiunii.Intrucat pentru coroana dentara,stratul
de smalt este strans legat cu cel de baza.In acelasi mod,interiorul stratului de baza si substratul
dentar sunt lipite cu cementul;de asemenea,elementele acestor interfete sunt si ele
stranse,intrucat deplasarea este continua la nivelul interfetei.Odata ce presiunea interna depaseste
duritatea materialelor,esecul poate aparea la nivelul materialelor sau a interfetelor.

Tabel 2 Examinarea convergentei modelelor finite

Forta principala (MPa)
Smalt Dentina Cement
Nr.element S. externa S. interna S.exte S.inter Tractiune Rigiditatea
532,052 70.312 33.068 40.581 94.836 10.071 18.393
616,224 70.312 33.071 40.578 94.838 10.074 18.390
703,969 70.309 33.070 40.582 94.835 10.076 18.392

Proprietatile mecanice ale materialelor implicate in simularea numerica sunt incluse in tabelul nr.3 si sunt
extrase din siverse surse.Straturile coroanei ceramice si cimentarea se presupun a fi omogene,liniar
elastice si izotropa.Desi,la nivel microscopic,dentina apare ca o structura anizotropa,mecanic este esential
ca e izotropa.Adtfel,dentina s-a presupus a fi un material omogen,linear elastic si izotrop.De asemenea
sunt multe tipuri de cementuri rasinice adezive utilizate pentru adezivitatea coroanelor,doar Panavia F si
Variolink II este de doua ori mai mare ca primul.Efectele mecanice a acestor doua cementuri au fost
comparate din considerente de diferenta a proprietatilor materialului.

Forta de contractie a cementurilor rasinice rezultata din procesul de conservare a fost considerat important
la caracteristicele mecanice ale coroanelor total ceramice.Choi si Condon au indicat ca o asemenea
influenta este invers proportionala cu grosimea cementului ;pentru o grosime de la 60 la 150
microni,magnitudinea fortei de contractie este aproape de 10Mpa.In mod similar,De Jager et al a reportat
ca forta de tractiune depinde de contractia cementului,care a fost comparativ mai mica la coroanele
ceramice.In acest mod,forta de contractie la nivelul cementului nu are un impact prea mare.

Conditiile de solicitare.Pentru solicitarea ocluzala au fost luate in consideratie conditiile.In conditia

I(FIG.1A),solicitarea ocluzala a fost aplicata asupra ambrazurilor,incluzand 3 puncte,fiecare pe pantele
sinterne si externe ale cuspizilor si trei si doua puncte pe pantele interne ale cuspizilor linguali(opt puncte
per total).O forta totala de 600 N,75N pentru fiecare punct de solicitare,a fost aplicata de-a lungul axei
dintilor.In cel de-al II-lea caz,fortele masticatorii au fost aplicate pe trei puncte pe pantele externe ale
cuspizilor.In timp ce fortele masticatorii sunt de aproximativ 37% pana la 40% pentru o forta aplicata in
timpul apucarii alimentelor,o solicitare totala de 225 N a fost aplicata la un unghi de 45 grade la nivelul
axei dintelui(75N la fiecare punct de solicitare)(Fig.1B).In cel de-al III-lea caz,o presiune concentrata
ocluzala a fost aplicata la nivelul fosetei centrale(fig.1C).Pentru a reda contactul cu dintele antagonist
cuspizii avand o raza de 3mm,zonele de solicitare la nivelul fosetei centrale au fost prea mici.Forta
rezultanta a fost de 600N cu o directie verticala in directia axului lung al dintelui.Ultima conditie are
aceleasi zone de contact ca si cel de-al III-lea caz,dar rezultanta solicitarii ocluzale(600N) va fi inclinata
cu 10 grade fata de axul dintelui la nivelul planului lingual(fig.1D).

Rezultate
Pentru a demonstra distributia in interiorul coroanei restaurate,a fost selectata o sectiune la
nivelul fosetei centrale,atat lingual,cat si vestibular(fig.2).Forta maxima de tractiune apare la
nivelul suprafetei externe ale smaltului si la suprafata interna a dentinei.S-a descoperit ca
distributia presiunii foarte mult depinde de conditiile de solicitare.Un exemplu al unei imagini
3D a aratat distributia fortelor la nivelul smaltului,dentinei,cat si a cementului,fiind aratate in
figura 3.In aceasta imagine toate coroanele ceramice au fost adaptate cu un cement de o grosime
de 90 microni si supusa unei forte de 600N(conditia 4).Rezultatele numerice au indicat ca nici
proprietatile cementului si nici grosimea acestuia sunt importante in distributia fortelor interne
globale ale coroanelor ceramice,atunci cand sunt supuse aceleasi
solicitari;oarecum,magnitudinea fortei principale la nivelul fiecarui strat se va schimba cu tipul si
grosimea cementului.Datorita importantei deosebite in esecul unei coroane,fortele maxime
principale la nivelul fiecarei interfete a coroanei ceramice sunt prezentate in tabelul 4.Forta
maxima la suprafata externa a smaltului a fost cuantificata facand media a zece valori la o
distanta de 2mm inconjurand centrul de solicitare.Fortele maxime de tractiune au fost evidentiate
la suprafata externa a smaltului si suprafata interna a dentinei in fiecare conditie(tabel 4).

Discutii
Pentru materialele fragile ca ceramica,fortele de tractiune este mai mult intalnita decat fortele
compresive,cauzand un esec al materialului respectiv.La fel de evident,de la forta maxima
rezultata din cele patru conditii(tabel 4),solicitarile la nivelul fosetei centrale(conditiile 3 si 4)
pot cauza tractiuni severe la nivelul coroanei.In comparatie,muscaturile si fortele masticatorii
distribuite mai larg(conditiile 1 si 2) sunt mai putin nefavorabile pentru coroana restaurata.Acest
lucru sugereaza ca fatetele ocluzale ale coroanelor restaurate ar trebui construite in concordanta
cu morfologia ocluzala a dintelui antagonist,pentru a micsora contactul la un singur punct in
cadrul acestei functii.O morfologie mai accentuata sau o retentie la nivelul coroanei ar putea
cauza o distructie restauratiei coronare.Luate in parte in figurile 2 si 3,de asemenea a fost
demonstrat sarcinile ce nu se distribuie de-a lungului axului (conditia 4) ar putea cauza forte de
tractiune mai mari,in special la nivelul articulatiei atat de parte vestibulara,cat si de cea
linguala.Neprivind la aceste conditii,tractiunea maxima poate exista la suprafata externa a
smaltului si cea interna a stratului de baza.

Stratul de adeziv se vor aplica la nivelul dintelui pentru coroana ceramica.Deoarece acestia sunt
relativ netezi si complezenti(modul de elsticitate jos),adezivul se va distribui de la un strat la
altul cu o rezistenta minima,care faciliteaza dezvoltarea unei forte de incovoiere mai mari la
nivelul stratului extern al coroanei.Tabelul 4 indica ca un tip de cement cu un modul de
elasticitate mai jos ar putea cauza forte de tractiune mai mari ambele la nivelul suprafetei externe
a smaltului si a celui intern a dentinei,in conformitate cu mecanismul mentionat anterior

Figura1.Cazurile intalnite la nivelul coroanelor total ceramice.

In schimb,un tip de cement mai rigid ar putea reduce cu eficacitate fortele de tractiune la nivelul
suprafetei externe a smaltului si la nivelul suprafetei interne a stratului de baza.Ca si exemplu,in
cazul unei grosimi a cementului de 150 microni pentru conditia III(tabel 4),forta de compresiune
poate fi aproximativ sunt de aproximativ 78 MPa la nivelul suprafetei stratului extern si de 119
MPa la nivelul stratului de baza pentru Panavia F,in timp ce pentru Variolink II,erau de 73 MPa-
la smalt si 106-pentru stratul de baza.Acest fapt cauzeaza o variatie a presiunii de 6% si respectiv
10%,atat pentru stratul de baza,cat si celui de deasupra,care este atribuit modulului
cementului.Odata cu dezvoltarea recenta a zirconiului si a materialelor cu un continut mare de
aluminiu-ceramica cu o capacitate de flexibilitate mai mare,forta de flexie nu reprezinta cel mai
esential principiu pentru medicii stomatologi.Cementurile rasinice produc o mai mare adezivitate
pentru ceramica cu conditii propice.Incat utilizarea adezivilor mai rigizi poate rezulta din
reducerea presiunii asupra smaltului in o anumita ordine.Cu aceasta conditie,Variolink II apare
ca fiind mult mai potrivit pentru toate coroanele ceramice.
 A.Conditia I B.Conditia II

C.Conditia III D.Conditia IV

Fig.2 Distributia presiunii asupra fosetei centrale atat de parte vestibulara,cat si cea linguala.

Pentru a mentine intacta o coroana restaurata fara un esec al adezivului,este important de a

distribui corect presiunea la nivelul cimentului.Prin urmare,fortele rezultate din utilizarea a doua
adezive au fost estimate.Analizand rapoartele efectuate anterior,fortele de compresiune pentru
Panavia F si Variolink II este de 19.4+11.2MPa si 19.4+14.6MPa,respectiv.In mod
similar,distrugerea pentru aceste materiale este de 14..7+6.8MPa si
17.78+9.9MPa,respectiv.Aceste valori au fost estimate prin media rezistentei obtinute in cadrul
studiilor individuale si a celor raportate in literatura.Deviatia standard mare in aceste cantitati
indica ca compresiunea si rezistenta la rupere a cementului pot varia intr-un interval destul de
mare in functie de conditiile efectuarii.Fortele maxime de compresiune rezultate din aceste
conditii pentru cele doua tipuri de cement se regasesc in tabelul 5.

Tabel 5 Presiunea maxima la nivelul stratului de cement cu grosime si de tip diferit

Cement
Tip Cement Presiune Gradul de solicitare (MPa)
grosime (μm) I II III IV
Panavia F Forta max principala 60 6.82 6.40 15.30 10.72
90 6.19 5.58 10.03 7.09
120 6.21 6.01 10.20 7.49
150 7.91 7.21 12.24 8.78
Forta max de distructie 60 7.73 7.01 18.83 17.87
90 6.63 6.70 15.03 15.24
120 6.65 6.51 14.80 14.69
150 6.52 7.44 15.10 15.52
Variolink II Forta max principala 60 6.95 6.32 13.13 9.03
 grosime (μm) I II III IV

90 5.86 5.82 10.07 7.35

5.86 120 5.86 5.97 10.51 7.78
150 7.83 7.03 12.54 9.03
Forta max de distructie 60 8.24 7.98 21.28 20.37
90 7.63 7.57 18.39 18.13
120 7.65 6.97 18.04 17.56
150 7.57 7.28 18.69 17.85

Figura 3 Distrbutia presiunii la nivelul smaltului, stratului de baza si cementului cand coroana
este supusa solicitarii.Conditia IV.
Au fost expuse doar mediile rezistentelor pentru a simplifica comparatia.Dupa cum este evident
in figura 4,nici una din cele patru conditii nu vor duce la esecul ambelor tipuri de cement,intrucat
toate fortele compresive vor actiona asupra mediei rezistentei.Forta maxima de fractura rezultata
din cele patru conditii pentru cele doua tipuri de cementuri evidentiate in tabelul 5 sunt de
asemenea comparate cu rezistenta la fracutra utilizand criteriile din figura 5.Semnificativ este ca
forta de fractura rezulta din solicitarile aplicate,iar in conditiile III si IV depaseste media
rezistentei a cementului.Aceste doua conditii ar putea cauza esecul stabilitatii cementului la
interior si astfel,dezlipirea coroanei.Metodele utilizate ca sa imbunatateasca rezistenta
adezivitatii sau sa descreasca riscul de fractura in vecinatatea adezivitatii sunt necesare in
mentinerea intacta coroana ceramica pe arcada.

Datorita unei preparatii inadecvate a dintelui si a erorilor aparute in fabricare coroanei

ceramice,decalajul aparut intre substratul dentar si coroana este deseori diferit decat cel
asteptat.Spatiul aparut in exces este umplut cu rasini adezive adititonale.Grosimea cementului
utilizat la adaptarea coroanei variaza de la 20 la 200 microni.Conform unor cercetari riscul de
fractura este invers proportional cu grosimea stratului.Prin urmare,pentru a reduce
dezavantajele,medicul stomatolog se va stradui sa aplice un strat de cement cat de subtire
posibil.Dar este important de subliniat ca grosimea adezivului influenteaza magnitudinea
presiuniila nivelul straturilor coroanei de asemenea.O forta maxima de fractura la nivelul
suprafetelor de smalt si dentina sunt prezentate pentru fiecare tip de cement si fiecare grosime a
acestora in figura 6.Interesant este faptul ca pentru multe cazuri,atunci cand grosimea cementului
atinge 90 microni,presiunea maxima la nivelul stratului de baza,cat si la nivelul smaltului este
minima.O reducere maxima de 5% a presiunii la nivelul smaltului si dentinei duce la cresterea
grosimii de la 60 la 90 microni aparuta in conditia III.In mod similar,nivelul presiunii a crescut
cu 10% cand grosimea se ridica la 150 microni.Din punct de vedere mecanic,stratul de cement
actioneaza ca o baza intre intre coroana ceramica si substratul de dentina.Mai mult,o grosime
mai mare a cementului permite un grad mai mare de flexibilitate a coroanei si o forta elastica va
aparea la nivelul stratului de baza.(fig.6B si C).Dar daca grosimea cementului este foarte
mica,coroana ceramica va fi foarte aproape de substratul dentinar,care este un material acerb.In
aceste conditii,stratul subtire de cement nu poate absoarbe in intregime energia mecanica din
cadrul deformarii,care poate cauza cresterea presiunii la nivelul coroanei.Aceste descoperiri le
adeveresc pe cele ale lui Brukl si Philp.Datorita acestor doua aspecte diferite,rezultatele
sugereaza ca exista o grosime optima a cementului in jur de 90 microni pentru a minimiza
presiunea la nivelul coroanei;oarecum referindu-ne la influenta solicitarilor aparute,nu este un
factor major de a mentine neatinsa a coroanei ceramice.Sub solicitari severe,fractura va cauza
dezlipirea cementului,care,eventual duce la esecul lucrarii protetice.

Concluzie
O analiza numerica 3D a initiat un studiu asupra influentei tipului de cement si a grosimii
acestuia la nivelul fortelor mecanice aparute asupra coroanei integral ceramice.In mod
specific,opt modele finite au fost luate,incluzand doua tipuri de cementuri(Panavia F si Variolink
II) si patru grosimi ale acestuia(60 microni,90 microni,120 microni,150 microni).Cementul cu un
modul de elasticitate mai mare era prezent la nivelul fortelor mai joase aparute in straturile de
baza,cat si de smalt.De asemenea,in predispozitiile la esec datorate compresiunii,s-a demonstrat
ca rezistenta cementului este esentiala in mentinerea intacticitatii coroanei ceramice.Rezultatele
numerice de asemenea au indicat ca exista o grosime optima(aproximativ 90 microni) care poate
reduce nivelul presiunii la nivelul tuturor coroanelor ceramice;oarecum,grosimea cementului este
de o importanta secundara in cadrul fortei aplicate la nivelul stratului de baza si smalt atunci
cand vorbim si de influenta solicitarilor sau a modulelor cementului.
Referinte
Malament KA, Socransky SS: Survival of Dicor glass-ceramic
dental restorations over 16 years. Part III: effect of luting agent
and tooth or tooth-substitute core structure. J Prosthet Dent
2001;86:511-519
2. Taskonak B, Sertgoz A: Two-year clinical evaluation of
lithia-disilicate-based all-ceramic crowns and fixed partial
dentures. Dent Mater 2006;22:1008-1013
3. EL-Mowafy OM: The use of resin cements in restorative
dentistry to overcome retention problems. J Can Dent Assoc
2001;67:97-102
4. Escribano N, de la Macorra JC: Microtensile bond strength of
self-adhesive luting cements to ceramic. J Adhes Dent
2006;8:337-341
5. Anusavice KJ, Hojjatie B: Tensile stress in glass-ceramic crowns:
effect of flaws and cement voids. Int J Prosthodont
1992;5:351-358
6. Yoshinari M, Derand T: Fracture strength of all-ceramic crowns.
Int J Prosthodont 1994;7:329-338
7. Alster D, Feilzer AJ, De Gee AJ, et al: Tensile strength of thin
resin composite layers as a function of layer thickness. J Dent
Res 1995;74:1745-1748
8. Choi KK, Condon JR: The effect of adhesive thickness on
polymerization contraction stress of composite. J Dent Res
2000;79:812-817
9. Ausiell P, Apicella A, Davidson CL: Effect of adhesive layer
properties on the stress distribution in composite restorations-3D
finite element analysis. Dent Mater 2002;18:295-303
10. Al-Makramani BM, Razak AA, Abu-Hassan MI: Effect of luting
cements on the compressive strength of Turkom-Cera all-ceramic
copings. J Contemp Dent Pract 2008;9:33-40
11. Rekow D, Thompson VP: Engineering long term clinical success
of advanced ceramic prostheses. J Mater Sci Mater Med
2007;18:47-56
12. De Jager N, de Kler M, van der ZJM: The influence of different
core material on the FEA-determined stress distribution in dental
crowns. Dent Mater 2006;22:234-242
13. Proos KA, Swain MV, Ironside J, et al: Influence of cement on a
restored crown of a first premolar using finite element analysis.
Int J Prosthodont 2003;16:82-90

14. Sun Q, He T, Han D, et al: Effect of nonuniform adhesive layer

thickness on the stress distribution of all-ceramic crowns. Chin J
Prosthondont 2006;7:181-184
15. Amaral R, Ozcan M, Bottino MA, et al: Microtensile bond
strength of a resin cement to glass infiltrated zirconia-reinforced
ceramic: the effect of surface conditioning. Dent Mater
2006;22:283-290
16. Valandro LF, Ozcan M, Bottino MC, et al: Bond strength of a
resin cement to high-alumina and zirconia-reinforced ceramics:
the effect of surface conditioning. J Adhes Dent 2006;8:175-181
17. Magne P: Efficient 3D finite element analysis of dental restorative
procedures using micro-CT data. Dent Mater 2007;23:539-548
18. Imanishi A, Nakamura T, Ohyama T, et al: 3-D finite element
analysis of all-ceramic posterior crowns. J Oral Rehabil
2003;30:818-822
19. De Jager N, Pallav P, Feilzer AJ: The influence of design
parameters on the FEA-determined stress distribution in
CAD-CAM produced all-ceramic dental crowns. Dent Mater
2005;21:242-251
20. IPS e.max R _ Ceram Scientific Documentation. Ivoclar Vivadent
AG Schaan, Liechtenstein, May 2004
21. Albakry M, Guazzato M, Swain MV: Biaxial flexural strength,
elastic moduli, and x-ray diffraction characterization of three
pressable all-ceramic materials. J Prosthet Dent 2003;89:374-380
22. Magne P, Perakis N, Belser UC, et al: Stress distribution of
inlay-anchored adhesive fixed partial dentures: a finite element
analysis of influence of restorative materials and abutment
preparation design. J Prosthet Dent 2002;87:516-527
23. Hino T: A mechanical study on new ceramic crowns and bridges
for clinical use. Osaka Daigak