Drept Financiar

-Trezoreria-

Cuprins
 1. Infiintarea Trezoreriei Publice
Conceptul de trezorerie publica este unul vechi, avandu-si originea in Antichitate, cand pentru
satisfacerea diverselor nevoi publice erau constituite si administrate fonduri in cadrul unor institutii
speciale, care cu timpul s-au concretizat in ceea ce azi numim trezorerie.

1.1 Premisele înfiinţării Trezoreriei

Statului Premisele care au creat cadrul favorabil înfiinţării trezoreriei, în România, au fost:
1. reorganizarea sistemului bancar cu consecinţe asupra execuţiei finanţelor publice. Astfel are loc
separarea Băncii Naţionale ca bancă centrală, independentă cu atribuţii clare pe linia realizării
politicii monetare a tării şi înfiinţarea Băncii Comerciale Române, care a preluat de la Banca
Naţională conturile de venituri şi cele de cheltuieli ale bugetului de stat,;
2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice;
3. cerinţele şi posibilităţile reale de asigurare a echilibrului finanţelor publice, prin intervenţii pornite
în fazele de urmărire a execuţiei bugetare;
4. autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat, în contextul prevederilor Legii finanţelor publice;
5. întărirea autonomiei finanţelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile
administraţiei teritoriale, în cadrul judeţelor, potrivit Legii administraţiilor publice locale;
6. înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor acestora;
7. creşterea şi diversificarea sistemului veniturilor proprii. ,

1.2 Etapele infiintarii Trezoreriei

În România, organizarea administrării banilor publici s-a înscris în coordonatele generale ale
acestei activităţi întâlnite în celelalte ţări. Trezoreria statului apare în deplina ei însemnătate, după
anul 1990, când s-a renunţat la conducerea centralizată prin plan, încercându-se organizarea
economiei pe principiile pieţei. Tranziţia la o economie de piaţă funcţională a reprezentat un proces
deosebit de complex şi de lungă durată care a presupus asumarea şi realizarea unor ample reforme,
în toate domeniile vieţii economice şi sociale, inclusiv în cel financiar. După anul 1989 a fost
adoptată de urgenţă Legea nr. 10/1991 a finanţelor publice publicată în Monitorul Oficial nr.
23/1991, lege care a constituit o adevărată cartă financiară a României (modificată în anii 1996 şi
2002). Cea mai mare parte este consacrată principiilor de elaborare, aprobare şi execuţie a bugetului
public naţional. Legea instituie noţiunea de buget de stat în loc de buget unic naţional. Pentru prima
dată, legea conferă o adevărată autonomie bugetelor ce compun bugetul general

Trezoreria finanţelor publice din ţara noastră a fost înfiinţată în anul 1992 având ca temei legal HG
78/1992 ca instituţie financiară de interes public prin care se realizează execuţia operaţiunilor care
privesc gestiunea, finanţelor publice, instituţiile publice, au obligaţia prin lege, să efectueze prin
trezorerie toate operaţiunile de încasări şi plăţi care privesc fondurile publice asupra cărora statul
(prin Ministerul Finanţelor Publice) exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Prin înfiinţarea
trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional din ţara noastră prin care statul (prin
Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi organizeze activitatea financiară atât la nivel central cât şi
în teritoriu, şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli cu caracter
public.

2. Organizarea Trezoreriei Statului

Organizarea în România a Trezoreriei statului, ca un sistem integrat, centralizat, la nivelul

Ministerului Finanţelor Publice, şi descentralizat, în plan teritorial, a fost asigurată printr-un cadru
legislativ adecvat, respectiv Legea contabilităţii nr. 82 din 1991, Hotărârea Guvernului nr. 78 din
15.02.1992, Normele metodologice date în aplicarea acesteia, a Ordonanţei Guvernului nr.
66/1994, cu modificările şi completările ulterioare, şi, mai ales, prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 146 din 14.11.2002, precum şi prin Legea nr. 201 din mai 2003 pentru aprobarea
acesteia.
Trezoreria Statului este organizată şi funcţionează ca direcţie generală în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria Statului este
sistemul unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în
condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale}
Trezoreria Statului este concepută ca un sistem unitar atât la nivel central, cât şi la nivelul
unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în scopul realizării operaţiunilor financiare
ale sectorului public, astfel:
• la nivel central: Direcţia Generală a Trezoreriei Statului;
• la nivel judeţean: Direcţii judeţeane ale Trezoreriei Statului în cadrul Direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene;
• la nivel local:
1. Trezorerii municipale organizate ca direcţii în cadrul Administraţiilor Financiare
municipale;
2. Trezorerii orăşeneşti ca servicii în cadrul Administraţiilor Financiare orăşeneşti;
3. Trezorerii comunale organizate ca servicii în cadrul Administraţiilor Financiare comunale

Prin înfiinţarea Trezoreriei statului, Ministerul Finanţelor Publice dispune de mijloacele specifice de
analiză în toate etapele de elaborare, aprobare şi execuţie a bugetului general consolidat în vederea
creării condiţiilor necesare asigurării echilibrului financiar, valutar, monetar şi a gestionării
corespunzătoare a datoriei publice.

În România, Trezoreria publică este concepută ca un sistem integrat, centralizat, la nivelul

Ministerului Finanţelor Publice, şi descentralizat, în plan teritorial, cu unităţi funcţionale şi de
gestiune financiară la nivel de municipii (inclusiv municipiul Bucureşti), oraşe, comune şi
sectoarele municipiului Bucureşti, coordonarea activităţii acestora în teritoriu fiind asigurată în
judeţe de activităţile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene. Funcţionarea Trezoreriei
statului la nivel central este asigurată de Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de
decontări în sectorul public şi Unitatea de management a Trezoreriei statului, aşa cum se poate
vizualiza prin schema 6.1.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilităţii Publice îndeplineşte rolul de coordonare şi
control asupra trezoreriilor teritoriale şi totodată reprezintă organul de sinteză privind activitatea de
ansamblu a trezoreriilor publice din ţara noastră.
1. Asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate din bugetul de
stat;
2. Organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a emisiunilor de certificate
de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor respective, funcţionarea casieriilor,
instruirea personalului, şi alte măsuri;
3. Asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei trezorerii;
4. Colaborează cu celelalte direcţii de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice Judeţene;
5. Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la activitatea de trezorerie
la nivelul judeţului;
6. Coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie tezaur în ceea ce priveşte
asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi stabilirea
plafoanelor de casă;
7. Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine
8. Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării efectuate, activitatea
fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în acest sector.
Principalele probleme se comunică lunar la Direcţia Generală din Ministerul Finanţelor;
Examinează funcţionarea sistemului informaţional, a bazei tehnice din dotare şi propune
Direcţiei Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, măsuri pentru eliminarea
eventualelor neajunsuri rezultate.

2.1 Structura organizatorica a Directiei generele Trezoreriei si contabilitate

publica

Aceasta este urmatoarea:

 Directia generela Trezoreriei si contabilitate publica
a. Secretariatul
b. Serviciul metodologia generala a trezoreriei
c. Serviciul contabilitatea generala a statului
d. Serviciul sinteza executiei financiareprin trezoreria statului si elaborarea bugetulu
trezoreriei statului
e. Serviciul operatiuni financiare si deschideri de credite bugetare
f. Serviciul trezoreria operative centrala
g. Serviciul decontari intertrezorerii si relatii cu sistemul interbancar de plati
h. Serviciul operatiuni cu numerar si produse eectronice ale trezoreriei statului

 Directia metodologiei contabila a institutiilor publice

a. Secretariat
b. Servicul metodologia contabilitatii institutiilor publice
 c. Serviciul elaborarea conturilor generale de executare si a bilantului centralizat al
institutiilor publice.

3. Regulile şi principiile de bază ale funcţionării Trezoreriei statului în

România

Principiile bugetare care s-au statornicit de-a lungul anilor în procesul de formare şi utilizare a
resurselor financiare publice ar putea fi sintetizate astfel:
a) Realitatea informaţiei
Până la organizarea Trezoreriei statului, informaţia cu privire la structura veniturilor publice era
deformată din cauza greşelilor de înregistrare a acestora pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Se
efectuau plăţi de casă care nu concordau cu clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice pentru
care erau aprobate creditele bugetare.
b) Realizarea actului de control
Presupune incadrării corecta a veniturilor bugetare, a fondurilor speciale şi extrabugetare pe
clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice precum şi un control financiar preventiv exercitat
asupra tuturor documentelor de plăţi, cu sau fără numerar, privind execuţia componentelor
bugetului general consolidat în principal;
c) Universalitatea
Se referă la faptul că activitatea de Trezorerie a statului trebuie să se manifeste la nivel national,
teritorial, prin organele sale operative, înfăptuieşte execuţia la nivel judeţean, la nivelul sectoarelor
şi municipiului Bucureşti pentru toate componentele bugetului general consolidat;
d) Unicitatea
Obligativitatea ca toate bugetele să se execute numai prin Trezoreria statului
e) Operativitatea informaţiei
Asigurarea operativităţii informaţiilor cu privire la execuţia componentelor bugetului general
consolidat, în plan judeţean, al municipiului Bucureşti, cât şi naţional, se realizează prin sistemul
informaţional-contabil propriu.
f) Corelaţia totală a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte
Acest principiu impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului căruia îi aparţin,
iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute,
regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un singur buget.
g) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei statului
Obligativitatea Trezoreriei statului de a-şi echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieşirile reprezintă
regula de fier care nu poate fi încălcată sub nici o formă. Fluxurile financiare de intrări trebuie să
acopere în întregime, şi în orice moment al exerciţiului financiar, plăţile

4. Functiile Trezorerie statului

4.1 Functii clasice ale Trezoreriei statului

Functiile originare ale Trezoreriei, conform finantelor clasice sunt : casierie, unde sunt
depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt insarcinata sa echilibreze in
orice moment incasarile si iesirile de fonduri. In prezent, Trezoreria tinde sa devina unul dintre
instrumentele prin care statul isi procura resursele, alaturi de resursele bugetare si de imprumut.

Casier al banului public

Trezoreria in calitate de casier public asigura centralizarea fondurilor publice implicand

executia de casa centralizarii operatiilor de incasari si plati efectuate de stat si vegherea la
existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului.

Prin funcţia de casier public, Trezoreria efectuează:

• toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, în numerar sau prin
decontări în cont;
• controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea informaţiei necesare
privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de execuţie a bugetului şi a
elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
• gestiunea poziţiei de casă, zilnice, a bugetului;
• asigurarea lichidităţilor necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi, elaborarea de
prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi încasărilor, inclusiv a acelora
privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice.

Mişcările de fonduri, în cadrul Trezoreriei, rezultă din operaţiunile permanente, vizând, pe de o

parte, resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele ocupă un rol esenţial, iar pe de
altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital,
transferurile etc

Operaţiunile de casă ale Trezoreriei Statului sunt clasificate având în vedere trei criterii:
• criteriul juridic: operaţiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele
locale; bugetele instituţiilor publice; bugetele fondurilor speciale, disponibilităţile agenţilor
economici titulari de conturi deschise la trezorerii;
• caracterul financiar: operaţiuni cu caracter definitiv (încasări fiscale şi cheltuieli bugetare), cu
caracter temporar (care reclamă o rambursare ulterioară a fondurilor);
• caracterul economic: cheltuieli ordinare (de funcţionare şi de transfer); cheltuieli de capital.

Funcţia de casă a trezoreriei implică două aspecte:

1. Execuţia de casă a operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate de stat. Obiectul execuţiei îl reprezintă
operaţiile autorităţilor publice (centrale şi locale) şi ale corespondenţilor săi (instituţii publice, agenţi
economici). Trezoreria efectuează, ca şi casier al statului, un număr mare de încasări şi plăţi.
2.Vegherea la existenţa disponibilităţilor pentru a face faţă angajamentelor statului. Sarcina
fundamentală a trezoreriei este aceea de a veghea dacă, în fiecare moment, există fonduri
disponibile pentru a face faţă cheltuielilor statului şi ale corespondenţilor săi
Funcţia de bancă a statului
Rolul Trezoreriei de bancă a statului are două forme :
• Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri care furnizează capitaluri unor
întreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
• Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul circulaţiei
monetare.
În calitate de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:
a) este banca la care instituţiile publice, precum şi agenţii economici îşi au deschise
conturi de disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi;
b) gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a
împrumuturilor de către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de
refinanţare a datoriei publice;

c) asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si

plati privind veniturile si cheltuielile sectorului public;

d) efectueaza operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de

coparticipant la coordonarea de imprumuturi diferitelor agentii guvernamentale;

e)  exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar

preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei
creditelor bugetare;

In Romania, conform prevederilor Legii finantelor publice, se interzice acoperirea

cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara si prin finantarea directa de
catre banci.

Acoperirea golurilor temporare de casa si a deficitului inregistrate pe parcursul executiei

bugetului de stat se efectueaza prin:

a) folosirea resurselor disponibile aflate in conturile Trezoreriei Statului;

b) emisiunea, in primele zece luni ale fiecarui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice
purtatoare de dobanda si cu scadenta pana la sfarsitul anului financiar;
c) imprumuturi fara dobanda acordate de Banca Nationala a Romaniei pe seama resurselor de
creditare ale acesteia. Termenul de rambursare este de maxim 6 luni si nu poate depasi sfarsitul
anului financiar. Rambursarea se efectueaza pe seama veniturilor bugetare sau a unui imprumut de
stat contractat prin respectarea conditiilor legii
 
4.2 Functiile moderne ale Trezoreriei statului

În prezent, funcţiile Trezoreriei publice sunt influenţate de complexitatea şi diversificarea

rolului statului modern, ceea ce a impus regândirea şi redimensionarea fluxurilor monetare prin
această instituţie. Rezultat al unei evoluţii complexe, funcţiile actuale ale Trezoreriei se pot grupa în
cinci funcţii principale, strâns legate între ele: administrator al banului public, intermediar financiar,
mandatar al puterii publice, agent al intervenţiei financiare publice în economie, „gardian” al marilor
echilibre.

Administrator al banului public

In sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului. Presupune existenţa unei marje de
securitate a resurselor disponibile pe termen scurt, care să permită confruntarea cu nevoile
imprevizibile.Practica demonstrează că şi în cazul unui buget echilibrat există decalaje sezoniere,
trezoreriei revenindu-i sarcina de a asigura legătura între secvenţele fluxurilor bugetare.
Cu atât mai mult, în perioadele cu deficit bugetar, Trezoreria este cea care trebuie să asigure
acoperirea necesarului de finanţare a statului, mobilizând resursele de pe piaţa de capital (cu alte
cuvinte, împrumutând în numele statului). Această funcţie a Trezoreriei statului se completează cu
rolul de casier, de care sunt legate sarcinile evidenţei şi controlului banului public.

Intermediar financiar
Trezoreria trebuie privită ca entitate care se împrumută pentru acoperirea deficitului sau golurilor
temporare de trezorerie, dar şi pentru a acorda, la rândul său, credite, facilitând fluxuri de fonduri
între creditori şi debitori.

Mandatar al puterii publice

Trezoreria exercită numeroase misiuni de autoritate, specifice statului, în sectoarele financiar şi
economic, deţinând şi participaţii în anumite sectoare de activitate. Astfel:
 Trezoreria este „tutore” al unor instituţii financiare care depind de ea;
 Trezoreria „veghează”, împreună cu Banca Centrală, la buna funcţionare a instituţiilor de
credit, la orientarea şi deontologia acestora;
 Trezoreria este acţionar şi gestionar al participaţiilor publice de orice natură, utilizând
mijloacele de acţiune de care dispune statul, în calitate de proprietar;
 Trezoreria este asociată la conducerea instituţiilor financiare şi economice internaţionale,
precum: Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială ş.a.

Agent al intervenţiei financiare publice în economie

În scopul stimulării creşterii economice, Trezoreria utilizează mijloacele de intervenţie de care
dispune, acţionând în majoritatea cazurilor pentru reducerea costului resursei financiare furnizate
agenţilor economici sau pentru facilitarea accesului acestora pe pieţele financiare.
Aceste intervenţii sunt foarte diversificate, putându-se concretiza în:
 eliberarea de autorizări pentru realizarea unor activităţi de interes naţional, oferind accesul
la finanţări privilegiate;
 suvenţionarea, totală sau parţială, a unor activităţi economice, în vederea diminuării
costurilor acestora, sau acordarea unor bonificaţii la dobânzi;
 acordarea de garanţii anumitor solicitatori de împrumuturi.
 acordarea unor împrumuturi rambursabile pentru realizarea de activităţi de cercetare sau
producţii prioritare.
„Gardian” al marilor echilibre

Marile echilibre se pot defini ca raporturi de egalitate între nevoile şi capacităţile de finanţare, ele
exprimând chiar obiectul politicii financiare. Aceste echilibre îmbracă următoarele forme:
 echilibrul Trezoreriei publice, care constă în a se asigura că bugetul dispune de suficiente
posibilităţi şi resurse de împrumut pentru a face faţă cheltuielilor;
 echilibrul pieţelor de capital, care presupune ca economisirea să fie suficientă pentru a
finanţa investiţiile;
 echilibrul circuitelor monetare, care se referă la supravegherea monedei emise, sub aspect
cantitativ şi al circulaţiei acesteia, conform nevoilor economiei;
  echilibrul plăţilor externe, care presupune că, prin intermediul împrumuturilor externe, al
investiţiilor, al reglării şi controlului cursului de schimb, se poate finanţa deficitul sau se
poate utiliza eficient excedentul balanţei de plăţi;
 echilibrul pieţei valutare, care constă în supravegherea valorii externe a monedei şi existenţa
de devize suficiente pentru a echilibra nevoile şi investiţiile.

5. Importanţa organizării Trezoreriei Statului

Importanţa organizării sistemului Trezoreriei finanţelor publice în România rezultă din următoarele:
1. este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor publice, protejându-le
de toate riscurile;
2. permite soluţionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operaţiilor specifice, şi
anume:
• gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor de
reformă;
• mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar şi
pentru serviciul datoriei publice;
• finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în
conturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu
exporturile.
3. permite cunoaşterea permanentă a resurselor publice şi previziunea nevoilor de împrumuturi
pentru finanţarea deficitului bugetar. Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care
dispune statul. Ea nu se limitează, însă, numai la execuţia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a
realizat separarea finanţelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bănci.

Înfiinţarea Trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional prin

care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli, organizându-
şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu. Ca urmare, prin Trezorerie este
posibilă cunoaşterea şi rezolvarea implicaţiilor specifice gestiunii financiare publice. în plus,
Trezoreria facilitează folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia întocmirii, aprobării
şi execuţiei bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a
realizării echilibrului financiar, monetar, valutar şi a datoriei publice.