Fototerapia (Energia radianta luminoasa)

Fototerapia (terapia cu lumina) reprezinta expunerea la

lumina mai intensa decat lumina becului, dar nu la fel de
intensa ca lumina soarelui. Pentru terapia cu lumina nu se
folosesc: lumina cu ultraviolete, lampi ce emana caldura sau
lampi de bronzat.
Terapia cu lumina poate  utila in tratamentul depresiilor si
poate inuenta (reseteaza) "ceasul bioloic" (ritmul
circadian), ce controleaza somnul si trezirea.
Fototerapia consta, in mod tipic, in asezarea persoanei in fata
unei lampi uorescente cu intensitate crescuta, in ecare
dimineata timp de ! de minute, pana la # ore.
$neria radianta luminoasa poate :
 Naturala

 Artificiala

Cea artificiala fiind data de iradierea corpurilor încalzite.

Propietatile fzice ale ototerapiei

%. Propaarea eneriei& se face dupa # teori:
 Teoria emisiuni cuantica
 Teoria electromanetica.
#. 'iteza de propaare n vid este de !mii msec.
!. *eexia lumini& reprezinta re+ntoarcerea din mediul din
care provine, raza reectata ind n acelasi plan cu raza
incidenta astfel nc+t uniul de reexie este eal cu uniul
de incidenta.
-. *efractia lumini& reprezinta deviatia suferita de raza
luminoasa la trecerea prin suprafata dintre # medi cu
densitati diferite.
*aza refractata nu este n acelasi plan cu raza incidenta
astfel nc+t uniul de refractie este diferit de uniul de
incidenta.

%
 . /ipsa perturbatiei reciproce&se observa n cazurile de
intersectie a # raze ecaredintre ele propa+ndu&se
independent.
0. 1nterferenta&este fenomenul de compunere a undelor
luminoase cu aceiasi directie de propaare rezult+nd benzi
luminoase si ntunecate.
2. 3ifractia&fenomenul de curbare a traiectoriei luminoase
n reiunea umbrei eometrice.
4. Polarizarea&reprezinta dependenta intensitati razelor de
lumina reectata fata de orientarea planului de incidenta.

Propagarea lumini

5e realizeaza dupa # teori:

%. Teoria cuantica sau fotonica&ce sustine ca lumina este
emisa si absorbita n cantitati discontinu de enerie.
#. Teoria electromanetica&conform careia lumina este o
vibratie sinusoidala transversala ce se propaa n vid cu 300
mii m/sec., n spatiul acesta radiatiile constituie un c+mp
electric si un c+mp manetic aate perpendicular unul pe
celalalt pe directia de propaare.
*adiatiile electromanetice se caracterizeaza prin:
 Lungimea de unda,

 Frecventa reprezentata de numarul de vibrati pe secunda,

 Perioada de timp,

 Numar de unde pe cm.

Radiatiile luminoase olosite în cadrul

ototerapiei

#
 %. *adiatiile infrarosu sau calorice -care au lunimea de
unda cuprins 760-0 mili microni, acestea nu inpresioneaza
ociul, sunt emise de acelasi surse ca si razele vizuale adica
de corpuri incandescente descarcari electrice n aze.
Pot  evidentiate prin fotorae sau prin metode
fotoelectrice si termice.
#. *adiatiile vizibile -sunt unde luminoase care au landa
cuprinsa 770-3!0 mili microni contin cele 2 benzi ce
formeaza culorile.
!. *adiatiile ultraviolete -care au landa "00-#0 milii microni
si care pot  la r+ndul lor de ! feluri:
a$ %ltravioletele & sau ' sunt numite si cele lungi cu landa
"00-3# milii microni constituie spectrul cel mai abundent
din lumina solara.
b$ %ltravioletele ( sau '' se mai numesc si medi si au landa
3#-)*0 milii microni acestea sunt emise de lampile cu
mercur.
c$ %ltraviolete + sau ''' se mai numesc si scurte cu landa
sub )*0 milii microni si care sunt produse prin descarcari
electrice n vapori de mercur.
*adiatiile sub )0 milii microni sunt cele mai penetrante.
$fectele bioloice ale ultravioletelor
6cestea sunt explicate prin mecanismele produse n celulele
epi&dermice la nivelul terminatiilor nervoase senzitive si la
nivelul vaselor sancvine ale corionului.

Eritemul actinic sau ultraviolet

$ste un fenomen
ultraviolete fotocimic
ind urmat ce apareapoi
de pimentatie dupadeexpunerea la
stererea si
exfolierea dermului.

!
 $ritemul produs de ultravioletele scurte&apar n primele 0
dupa expunere, atine un maximu de intensitate la c+teva
ore se stere, n # p+na la - zile pimentatia este putin
intensa, bronzul dureaza #&- saptam+ni si apoi urmeaza o
desuamare slaba.

$ritemul produs de ultravioletele mi7loci&apar dupa -&4 de

la expunere, atin un maxim dupa !&- zile, pimentatia este
intensa are o tenta aramie, dureaza 4&% zile.
3upa intensitatea eritemului putem avea mai multe rade:
Gradul I- apare pe o suprafata mica teumentara, se
produce lent dupa -&0, are o tenta rozacee este usor sau
deloc puriinos, dispare n %&! zile, exfolierea este putin
evidentiata si nu lasa urme.

nrosirea esteapare dupa o cu

perioada
tenta de -&0 dupa
da oexpunere,
Gradul II-
evidentiata rosu&viu, senzatie
dureroasa mai accentuata n functie de reiunea expusa. 3a
un prurit moderat, persista roseata !&- zile, exfolierea
cutanata dupa %&# saptam+ni.
Gradul III -eritemul depaseste cu mult suprafata expusa,
are o tenta rosu ncis spre violaceu, cu aspect de arsura si
edem. 3a un prurit dureros, contactul cu mbracamintea este
insuportabil, poate sa apara n # si persista c+teva zile.

cePimentatia
se extind siapare a&-&a
dureaza maizi multe
sub forme de puncte
saptam+ni. rosi cafeni
$xfolierea este
marcata si masiva apare n a&%&a zi si este urmata de
formarea unor cruste.
Gradul IV-producerea edemului si exudatului pronuntat si
producerea ictemelor. Flictemele se rup usor si necesita
prote7are cu pansament. 6re culoare rosu cianotic,
teumentul este edematiat si dureros. $xfolierea este
masiva si se produce dupa # de zile. Pimentatia este
inibata apar+nd zone depimentate incon7urate de alou
pimentar.

Modalitati de producere a eritemului actinic

-
5unt cunoscute  ipoteze:
! 1radierea cu ultraviolete determina eliberarea unor
substante vasoactive ca: istamina si acetil&colina ce produc
vazodilatatie si n consecinta cresterea puteri de absortie a
razelor ultraviolete produc+ndu&se astfel eritemul actinic.
"! 1radierea cu ultraviolete determina eliberarea n
teument a unor peroxizi lipidici ce sunt raspunzatori de
producerea eritemului.
#! 8ltravioletele actioneaza asupra teumentului eliber+nd
uni steroni cu actiune vasoactiva si n consecinta producerea
eritemului.
$! 8ltravioletele actioneaza asupra teumentului
determin+nd eliberarea unor prostalandine cutanate si n
consecintaformarea unor lande diferite de eritem.
%! 8ltravioletele antreneaza unele reexe neuro&veetative
prin stimulare ipotalamica ce induc o vasodilatatie
simpatica si cu producerea eritemului prin absortie crescuta
de ultraviolete.

&odifcarile 'istologice din eritemul

actinic

1. Cresterea stratului cornos de la nivelul tegumentului.

"! $dem intr& si extra celular n epiderm.

#! 3atorita debitului sancvin crescut determina si o

labilitate capilara cu mirare leucocitara.
$! 5e produc modicari deenerative ale celulelor stratului
bazal din teument si nlocuirea proresiva a celulelor
alterate prin proliferarea stratului cornos si prin nrosarea
stratului epidermic.
%! *eenerarea epidermului este insotita de pimentatie
prin cresterea continutului de piment melanic celulele
9alpii.


 Pimentatia melanica apare n mod natural dupa
expunerea la soare, la ultra violetele articiale, la infrarosu si
se produce prin transformarea propimenti&lor n pimenti.
6ctivitatea pimentatiei sub actiunea lumini naturale poate
 rapida prin iradiere cu ultraviolete direct sau o pimentatie
tardiva c+nd apare dupa eritemul actinic.
9ai poate exista pimentatie naturala patoloica (n boala
adiss bazedo7) pimentatie medicamentoasa.
6bsenta pimentului melanic se aseste n albinism 'itilia.

Rolul iologic al pigmentului melanic

 Produce ipertroa stratului cornos av+nd rol protector fata
de supra+ncalzirea tesuturilor.
 5timuleza cresterea parului.
 6re rol termorelator prin declansarea sudoratiei.
 5timuleaza activitatea pieli.
 6re rol antiinamator mai ales fata de stalococi.

Eectele fziologice ale ultravioletelor

I! Eectele asupra metaolismelor

%. 9aresc procesele oxidative din oranism& metabolismul

bazal initial creste apoi scade a7un+ndu&se la un ecilibru.
Acest metabolism scade la persoana care domina actiunea simpaticului si creste la
actiunea vagului.

#. $cilibrul dido&bazic&se produce acidoza dupa care apare

o alcobazaprelunita.
!. 9etabolismul lucidic&initial licemia si licozuria scad
proportional cu intensitatea iradieri at+t la persoanele

0
 normale c+t si la diabetici apoi cresc dar fara sa atina
valorile initiale.
reste depunerea de licoen n cat si n tesutul muscular
cu rol important n cresterea performantelor sportive.

-. 9etabolismul
care proteic&
creste eliminarea de ;, este stimulat catabolismul dupa
P si 5.
. 9etabolismul mineral&n deosebi accentuam pe vitamina
3 creste calcemia si fosforemia.
5cade eliminarea calciului. $ste mbunatatita absortia
calciului n tesuturi si de la nivelul intestinal.
;ivelul sanvin al a si P crescut favorizeaza depunerea
cestora n epizele osoase.
Formarea vitaminei 3 se obtine din provitaminele 3 inactive
ce se activeaza sub actiunea razelor ultraviolete. $xista mai
multe provitamine 3:
 Provitamina 3 sau toisterolul &provine din colesterolul
inerat si se formeaza n cantitatea cea mai mare ind
depozitata n teument.
 Provitamina " &provine din desidra&colesterol.


Provitamina -provine din endosterol.
Sediul de alcatuire a vitaminei D este stratul cornos. Rolul vitaminei D este important în
rahitism, tetanie, spasmofilie, lactatie si schimbarea dentitiei.

II! *ctiunea asupra elementelor sancvine!

8ltravioletele au rol n procesul de ematopoeza. reste

numarul leuco&citelor si se mbunatateste formula
leucocitara.
$ste inuentata: coaulabilitatea sancvina, procesele
imunoloice si scade concentratia colesterolului sancvin.
III! *ctiunea asupra circulatiei!

2
 $ste inuentata at+t circulatia superciala prin actiunea
directa a calduri c+t si circulatia profunda prin mecanisme
neuro&veetative.
<n timpul stari eritematoase creste pulsul, scade tensiunea
arteriala si creste debitul cardiac cu %=.
IV! *ctiunea asupra respiratiei!

5unt inuentate scimburile azoase prin marirea cantitati

de oxien absorbit iar pe cale reexa miscarile respiratori
devin mai ample si mai rare.
V! *ctiunea asupra aparatului digestiv!

rste secretia astrica acida, creste secretia salivara si

pancreatica, creste motilitatea astrica si intestinala.
VI! *ctiunea asupra glandelor endocrine!

5timularea landelor paratiroide au rol n metabolismul

calcic, creste activitatea pancreasului endocrin cu rol n
stabilizarea licemiei si se produc modicari functionale la
suprarenale, ipoza, onade si timusul.
VII! *ctiunea asupra sistemului nervos!

<n special asupra sistemului nervos veetativ prin scaderea

tonusului simpatic si cresterea parasimpaticului.

<n eneral culoarea rosie are actiune stimulanta la bolnavi
depresivi iar culoarea albastra are actiune sedativa la
bolnavi iperexcitanti

*paratele pentru ultraviolete

<n practica medicala se folosesc ca sursa pentru
ultraviolete:
 6rc electric
 /ampile cu mercur

4
 /ampile cu arc electric &au ca principiu de producere
ultravioletele.
<ntre # poli de carbune sau metalici ai unui circuit electric
situati la o anumita distanta unul de celalalt si formeaza o
descarcare electrica sub forma unui arc stralucitor.
6ceasta ia nastere n urma bombardari cu electronii ai
polului pozitiv care devine incandescent emit+nd astfel
radiatii luminoase. Proportia de ultraviolete la aceste lampi
este mica.
5e pot folosi electrozi de carbune mineralizati care sunt
alcatuiti din carbune de retorta acoperiti cu o pulbere
metalica.
Flacara dintre electrozi da 4= din radiatiatotala. 5e obtin
spectre de radiati propri metalelor folosite.
/ampile cu arc voltaic sunt nlocuite cu lampile cu mercur
ce sunt mai putin costisitoare si se manipuleaza mai usor. 5e
mpart n ! rupe n functie de presiunea mercurului.
 Lampi cu presiune medie-care emit radiatiile mercurului.

 Lampi cu presiune mare sau oarte mare- care emit radiatia

mercu&rului si alte radiati. u c+t presiunea este mai mare
cu at+t alte radiati sunt mai multe.
 Lampile cu presiune oasa- care emit ultravioletecu presiune
de #! mili microni.
ele medi sunt cele mai folosite, mai pot  nt+lnite: lampi
cu idrogen, enon, cadniu si tunten.

+e'nica de aplicare a ultravavioletelor

terapeutice

>
 5ensibilitatea la ultraviolete este diferita de la om la om, de
reiunea corpului, de v+rsta, de diferite alte afectiuni
coexistente si de sensibilitatea individuala a bolnavului.
6plicarea ultravioletelor poate :

 1enerala
 Locala.

9etodele de masurare a radiatiilor ultraviolete pot :

#. Fizico-cimice-ce folosesc unitati zice ale altui tip de enerie
n care se transforma eneria radianta.

). (iologice-n care se apreciaza doza eritem sau biodoza.

,iodoza-reprezinta minim necesar pentru aparitia celui
mai slab eritem actinic la un anumit bolnav si care dispare
dupa #- folosindu&se o anumita lampa aplicata la o distanta
xa de  cm.
Pentru determinarea biodozei se folosesc dispozitive
numite biodozimetre prevazute cu orici ce se descopera
succesiv n timpul expuneri la ultraviolete la un interval de
c+te % min.
u a7utorul biodozimetrului se pot evita dozele mari ce
produc arsuri sau cele mici ce sunt ineciente.

Indicatiile razelor ultraviolete

1. 3ermatoloie: psoriazisul, acneea, alopecii, cicatrice
celoide, eczeme, furuncule, deeraturi, erpes zoster,
lupus vularis, ulcere cutanate, micoze cutanate,
piodermite.

%
 11. Pediatrie: raitismul, spasmoli, surerinte respiratorii
(astum bronsic), debilitate zica, craniotabes.
111. *eumatoloie: artritele reumatoide, artrozele,
periartritele, nevralii, sindromul aloneurodistroc,
reumatismul abarticular,

1'. 6lte afectiuni:

 2indroame neurovegetative ipersimpaticoatonii, sindroame
spastice viscerale?
 %nele tulburarii endocrine ipertiroidiile usoare,
menopauza, unele tipuri de obezitate.

 %nele aectiuni din sera 45L : farino&amidalite, rinite, otite

externe?
 &ectiuni stomatologice parodontopatii, stomatite, inivite?

 &ectiuni din sera absterica-ginecologica vainite, raade

mamelonar, ecimoze vulvare postpartrum, amenoree?
 &ectari ale starii generale la bolnavii surmenati dupa boli
infectioase consumptive, carente alimentare, la bolnavi
anemici, inapetenti, cu pierderi ponderale, unele cazuri de
insomnii.
ontraindicatiile ultravioletlor
Tuberculoza pulmonara activa, neoplaziile, casexiile de
orice cauza si inanitia, cardiopatiile decompensat,
insucienta cardiaca, ateroscleroza n stadiile avansate,
insuciente epatice si renale, nefrite cronice si severe,
tromboebitele, ipertiroidia, diabetul zaarat, pacientii
nervosi si iritabili, sarcina, tulburarile de pimentatie,
ipertensiunile arteriale consecutive pimentatiei.

%%