CAPITOLUL 13.

SINGLE MINUTE EXCHANGE DIE (METODA SMED)

Această metodă managerială face parte din familia metodelor „​Timpi juşti (reali)”​, care
reprezintă, de fapt, o stare de spirit a diferitelor servicii din firmă, potrivit căreia fiecare caută să pună
în aplicare acele structuri, care permit să se producă nu numai ce se vinde, ci şi ce se va vinde întru-un
timp real, just, adică nu va rămâne în stoc. Ea permite firmei să întreţină o politică de parteneriat cu
furnizorii şi antreprenorii săi.
Prima acţiune ce trebuie realizată pentru aplicarea acestei metode constă în realizarea unor
măsuri raţionale, care să conducă la amplasarea funcţională a maşinilor şi utilajelor de producţie.
Potrivit acestei amplasări, maşinile care realizează acelaşi tip de operaţie vor fi regrupate după criterii
geografice în ateliere ca de exemplu: turnătorie, montaj etc. Ca regulă generală, montajul va fi total
separat de recepţia materiilor prime şi subansamblelor lor componente, fiind organizat în mod
centralizat într-un loc unic. Este de fapt o organizare după ​modelul Taylor, ​care face ca operaţiile cu
grad mare de repetabilitate să fie executate de personalul specializat în fiecare sector şi are ca efect
maximizarea traseelor de circulaţie a materiilor prime şi produselor finite (fig. 13.1).
Montaj
Frezare

Magazie Turnătorie

Fig. 13.1 Amplasarea funcţională a atelierelor.

Reperele parcurg succesiv traseul turnătorie, frezare, montaj. Deplasarea este, deci, lungă şi
costisitoare şi poate fi optimizată numai dacă se utilizează fabricaţia pe loturi, fapt ce conduce la
apariţia întârzierilor în fabricaţie şi la creşterea nivelului stocurilor. Deosebirile între organizarea pe
lanţuri de fabricaţie şi respectiv pe loturi de transport este evidenţiată în fig. 13.2.
 Loturi

OP. 1 Transport OP. 2 Transport

OP. 3 Transport OP. 4

Producţie pe loturi de transport​Sfârşitul

producţiei

OP. 1 OP. 2 OP. 3 OP. 4

Producţie pe loturi de fabricaţie

Începutul producţiei Sfârşitul producţiei

Timp
0

Fig. 13.2 Evidenţierea diferenţelor în organizarea producţiei

pe loturi de fabricaţie şi respectiv de transport.

Din analiza graficului rezultă necesitatea fluidizării traficului pieselor în atelier, iar pentru
evitarea transporturilor inutile este recomandabil să se amplaseze locurile de muncă unul lângă altul şi
să se efectueze operaţii succesive. O astfel de organizare conduce la minimizarea operaţiilor de
transport şi la eliminarea costurilor aferente, la reducerea stocurilor intermediare din parcurs, la
simplificarea fluxului reperelor, la îmbunătăţirea în sensul creşterii vitezei de circulaţie în flux, la
uşurarea urmăririi fabricaţiei. Se poate realiza astfel ceea ce se denumeşte ​punerea în linie a
operaţiilor​, folosind drept mijloace de lucru crearea ​celulelor de fabricaţie î​ n ateliere, separarea
geografică şi punerea în linie a fabricaţiei diferitelor produse, descentralizarea activităţii de recepţie,
stocare şi expediţie etc.
Punerea în linie a operaţiilor depinde în primul rând de timpul de atelier. Se cunosc
următoarele tipuri:
– ​ateliere în flux (Flow shop) î​ n care fluxul pieselor este un flux evident, adică materiile prime
intră pe de o parte şi produsele finite ies pe de altă parte, iar maşinile sunt în general specializate
(valabil pentru producţia de serie mare, industria chimică, alimentară etc);
– ​ateliere pe operaţii (Job shop) ​cum sunt atelierele de mecanică generală, în care trebuie
apelat la tehnologia de grupare a pieselor pentru a se putea transforma în final un astfel de atelier în
atelier în flux;
– ​ateliere - celule flexibile de fabricaţie ​reprezintă un set de maşini capabile să realizeze un
ansamblu de piese trecând foarte repede de la fabricarea uneia la alta. Dacă regruparea pieselor a fost
corect făcută atunci se poate regăsi într-o celulă flexibilă un flux principal, care să permită amplasarea
maşinilor într-o anume ordine încât deplasarea reperelor să fie reduse la minim (fig. 13.3).
 4​
3
2
5
1

Flux de
producţie
6

Fig. 13.3 Celule flexibile de fabricaţie în formă de „U”.

Separarea geografică se aplică cu bune rezultate în situaţia firmelor, care realizează un singur
tip de produs, dar în versiuni diferite. Organizarea mai raţională în această situaţie poate conduce la
separarea diferitelor variante de produse pe centre de subproducţie, în care să se realizeze punerea în
linie a maşinilor.
Deoarece orice deplasare a reperelor reprezintă şi o plată, care nu aduce valoare adăugată
produsului, este recomandabilă descentralizarea activităţilor de stocare, recepţie şi expediţie, ceea ce
va conduce la înlăturarea unor deplasări inutile (fig. 13.4).
Recepţie – expediţie
Recepţie
Recepţie
Stocare
expediţie 1
expediţie 2
Atelier
Atelier
A​1
A​2 ​Atelier A​1 ​Atelier A​2
Atelier
Atelier
A​4​Atelier A​3 ​Atelier A​4
A​3
Recepţie
Recepţie
expediţie 3
expediţie 4

Fig. 13.4 Descentralizarea activităţilor de stocaj, expediţie, recepţie.

Realizarea descentralizării acestor activităţi conduce la diminuarea distanţelor de transport şi

presupune schimbarea caracterului relaţiei cu furnizorii, a naturii controlului şi autocontrolului de
calitate cerând din partea acestuia realizarea unei politici de creştere a calităţii producţiei.
Aplicarea metodei ​SMED​, inventată de ​Shigu Schingo​, are ca obiectiv reducerea timpilor de
schimbare a seriei la mai puţin de 10 minute sau chiar la realizarea automată a acestei schimbări.
Obstacolul principal al producţiei organizată pe loturi mici constă în existenţa unor timpi mari de
schimbare a seriei. Aplicarea metodei deosebeşte la schimbare seriei două tipuri de operaţii: ​operaţii
interne (​ ​IED Input Exchange Die​) care nu pot fi efectuate decât atunci când maşinile şi utilajele sunt
oprite; ​operaţii externe (​ ​OED Output Exchange Die​), care trebuie efectuate în timpul funcţionării
maşinilor şi utilajelor.
Implementarea metodei ​SMED p​ resupune parcurgerea mai multor etape şi anume: – ​stabilirea
distinctă a operaţiilor IED şi OED,​ necesită studierea atentă a procesului tehnologic şi identificarea
clară a celor două tipuri de operaţii. Dacă este posibil, operaţiile ​OED t​ rebuie efectuate în afara
timpilor de schimbare a seriei. Simpla diferenţiere a celor două categorii de operaţii permite
raţionalizarea activităţii de schimbare a seriei şi reducerea timpului aferent cu circa 30% fără a fi
efectuate modificări importante;
– ​transformarea operaţiilor IED în OED ​dacă este posibil, ea este principalul aport de
eficienţă al metodei, când printr-o mai bună organizare a muncii, operaţiile interne pot fi transformate
în operaţii externe;
– ​aplicarea unor standarde de funcţiuni î​ n sensul că pentru schimbarea rapidă a seriei trebuie
eliminată pe cât posibil reglarea maşinilor, fapt pentru care este necesară standardizarea funcţiilor ce
trebuie să fie schimbate pe maşini;
– ​adoptarea unor restrângeri funcţionale​. Se caută prin intermediul tuturor tehnicilor posibile
optimizarea timpului în care maşinile şi utilajele sunt oprite pentru schimbarea seriei; – ​adoptarea
unor măsuri pentru sincronizarea lucrului​. Astfel, o nesincronizare a lucrului antrenează deplasări
inutile şi pierderi de timp, iar o sincronizare corespunzătoare a acesteia conduce la realizarea unei
activităţi bune a operatorului;
– ​suprimarea reglajelor​. Se recomandă reglarea unei maşini numai dacă ea este realmente
indispensabilă. Acest lucru este posibil de realizat prin folosirea ​gabaritelor, ​adică elementele să fie
întotdeauna în acelaşi loc în momentul schimbului şi prin fixarea poziţiilor utile;
– ​folosirea mecanizării​. Deoarece costul reducerii timpilor de schimbare a seriei devine foarte
important se vor efectua calcule de rentabilitate, deşi aportul reducerii schimbării de serie la creşterea
rentabilităţii este dificil de estimat. De aceea, în aceste condiţii se recomandă pe cât posibil folosirea
mecanizării.
Aplicarea acestei metode este mai mult decât necesară în situaţia unor durate mari ale
schimbării de serie care presupune totdeauna obstacole serioase în fluidizarea circulaţiei. Utilizarea
acestei metode a condus la reduceri de circa 100-200 ori ale timpului de schimbare a seriei în cazul
firmelor ​Toyota, Mitsubishi, Fichet-Bauche e​ tc.