Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR/ÎNDRUMĂTOR:
ABSOLVENT:
PROMOŢIA
Motto:
-Dr.Vasile Bonat
MOTIVAŢIA:
Complexitatea cauzelor sale, conglomeratul de factori de riscla care sunt supuse cele mai
multe dintre victimele sale, fac din accidentul vascular cerebral a treia cea mai frecventă
cauză de deces în ţările industrializate.Consecinţele unui AVC sunt adesea devastatoare
chiar în absenţa fatalităţii, transformând persoana bolnavă într-o persoană fără autonomie
personală, ce nu se poate îngriji nici în cele mai elemenare nevoi ale sale.Acest lucru face ca
tema îngrijirii bolnavului suferind în urma unui AVC, să fie mereu de cea mai mare
actualitate.
Tema reprezintă în acelaşi timp şi o alegere personală cu implicaţii directe asupra sănătăţii
persoanelor din jur.Provenind dintr-o familie cu multiplii factori de risc pentru accident
vascular cerebral,îndeosebi o predispoziţie genetică manifestată prin antecedente la
generaţiile trecute,dar şi transmisă către generaţia următoare, astfel încât îngrijirea pentru
a diminua, a reduce pe cât posibil şi/sau a elimina factorii periculoşi pentru un accident
vascular cerebral, este perpetuă.
Cuprins
1.Sistemul nervos............................................................................................................................6
1.1 Sistemul nervos central........................................................................................................7
1.1.1 Encefalul..................................................................................................................7
1.1.2 Măduva spinării.......................................................................................................9
1.2 Sistemul nervos periferic...................................................................................................10
1.2.1 Sistemul nervos somatic........................................................................................11
1.2.2 Sistemul nervos vegetativ(autonom)......................................................................12
1.2.2.1 Sistemul nervos simpatic
1.2.2.2 Sistemul nervos parasimpatic
2. Nervii cranieni...........................................................................................................................15
Bibliografia
Capitolul 1 – Anatomie şi fiziologie
6
Sistemul nervos este format din:
1.1 Sistemul nervos central (numit şi nevrax) se ocupă cu prelucrarea informaţiilor venite de la
receptori şi generarea de răspunsuri.SNC este format din encefal(care cuprinde:creierul mare,
creierul mic şi trunchiul cerebral) şi măduva spinării. SNC constituie în ansamblul său
împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) deține controlul neuroendocrin asupra
organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât și voluntar. Protecția
mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui înveliș protector format
din meninge și lichidul cefalorahidian.
Măduva spinării
1.1.1 Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500 g. Este legat de
corp prin 12 perechi de nervi cranieni din care 10 perechi își au originea în trunchiul cerebral.
Nervii sunt:
7
micști - cu fibre senzitive și motorii.
Encefalul este alcătuit din trunchiul cerebral, cerebel, diencefal și emisferele cerebrale.
Trunchiul cerebral
Localizare:
este alcătuit din substanță cenușie sub formă de nuclei și substanță albă printre ei și la
exterior-
Cuprinde:
bulbul rahidian(lângă măduvă);
puntea lui Varolio(localizată transversal);
Cerebelul
este format din două emisfere cerebeloase brăzdate de șanțuri și cute unite printr-o
formațiune,numită vermis(=vierme inelat).
o talamus;
8
o epitalamus: conține glanda epifiză și are rol olfactiv;
o hipotalamus.
Emisferele cerebrale
Măduva spinării are formă de cordon cilindric uşor turtit în sens antero-posterior(sagital), astfel
că diametrul transversal depăşeşte cu puţin diametrul antero-posterior. Sr găseşte situată în
canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale,pe care însă nu-l ocupă în
întregime. Lungimea măduvei este de 43 – 45 cm cu variaţii individuale. Limita superioară a
măduvei corespunde găurii occipitale prin care canalul vertebral comunică în sus cu cavitatea
craniană sau emergenţei primului nerv spinal(C1), iar limita inferioară se află în dreptul vertebrei
L2.
Sub vertebra L2, măduva se prelungeşte cu conul medular, iar acesta cu filum terminale,
care ajunge la coccis pe faţa posterioară a celei de-a doua vertebre coccigiene. De o parte şi de
alta a conului medular şi a filumului terminale, nervii lombari şi sacral, cu direcţie verticală,
formează „coada de cal”.
9
STRUCTURA MĂDUVEI SPINĂRII
Măduva este formată din substanţă cenuşie dispusă în centru, având aspectul literei ”H”, şi
substanţă albă, la periferie, sub formă de cordoane (funicule).
Substanţa cenuşie este constituită din corpul neuronilor. Bara transversală a ”H”-ului formează
comisura cenuşie a măduvei, iar porţiunile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate în coarne:
anterioare, laterale şi posterioare.
Substanţa albă se află la periferia măduvei şi este dispusă sub formă de cordoane (funicule) în
care găsim fascicule ascendente situate, în general, periferic, descendente, situate profund faţă de
precedentele, şi fascicule de asociaţie, situate cel mai profund, în imediata vecinătate a substanţei
cenuşii. Între fisura mediană şi coarnele anterioare se află cordoanele anterioare; între septul
median posterior, iar între coarnele anterioare şi posterioare se află cordoanele laterale.În aceste
10
cordoane se află fibre nervoase grupate în fascicule ascendente ale sensibilităţii, descendente ale
motricităţii şi fascicule de asociaţie.
În cordoanele posterioare se află fasciculul gracilis (Goll) şi, lateral de acesta, fasciculul cuneat
(Burdach), acesta din urmă existând numai în măduva toracală superioară şi cervicală. Fasciculul
cuneat este despărţit de gracilis printr-un sept intermediar. Ambele fascicule sunt formate din
axoni lungi ai Ι neuron (protoneuronul) cu sediul în ganglionul spinal.În cordoanele posterioare
întâlnim, de asemenea, şi fascicule de asociaţie, care leagă între ele diferite segmente ale
măduvei.
Sistemul nervos periferic (SNP) conţine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul
cărora se pot găsi şi ganglioni (aglomerări de corpi neuronali situaţi în afara sistemului nervos
central; cei senzitivi sunt aşezaţi pe rădăcina posterioară a nervilor spinali şi pe traiectul unor
nervi cranieni şi sunt alcătuiţi din neuroni senzitivi; cei vegetativi se află de o parte şi de alta a
coloanei vertebrale în apropiere de viscere sau în peretele acestora şi sunt alcătuiţi din neuroni
vegetativi). Prelungirile axonilor sunt: axonul (prin care influxul nervos pleacă de la celulă) şi
dendritele (prin care influxul vine la celulă). Corpii neuronali formează substanţa cenuşie a
sistemului nervos, iar prelungirile acestora formează substanţa albă.
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi, fie motori sau micşti.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni în număr de 12 perechi.
Sistemul nervos somatic este implicat în controlul voluntar al mișcărilor corpului prin acționarea
mușchilor scheletici și recepția stimulilor externi. Din punct de vedere funcțional, sistemul
nervos poate fi clasificat în vegetativ și somatic.
11
Mecanism:
neuronii din cortexul motor, localizat în girusul precentral(aria Brodman 4) din creier.
Acest neuron face sinapsă în cornul ventral măduvei spinării pe un alt neuron. Aici se
descarcă acetilcolină care acționeaza pe receptori nicotinici.
acest al doilea neuron trimite impulsul nervos prin axonul sau până la joncțiunea
neuromusculară. Aici se descarcă acetilcolină pe receptori nicotinici, ceea ce rezultă în
contracția muschiului.
Nervi eferenti somatici, prin care impulsul nervos de la sistemul nervos central vine spre
muschii scheletici.
Sistemul nervos vegetativ sau sistemul nervos autonom reglează activitatea organelor
interne, (viscerelor) la vertebrate.
12
Împreună cu sistemul nervos somatic, care cuprinde toate structurile nervoase dedicate
interacțiunii cu mediul exterior, asigură echilibrul organismului cu condițiile variabile de mediu
și mobilitatea mușchilor, alcătuiește sistemul nervos.
Acest sistem nervos controlează funcțiile importante vieții organismului (funcțiile vitale), ca
de exemplu: activitatea cardiacă, presiunea sanguină, procesul de digestie și procesul de
schimburi între organism și mediu. De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte
organe ca organele sexuale sau mușchii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate
influența sistemul nervos central și sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos simpatic are rol în situații de stres cu toate aspectele unei secreții crescute de
adrenalină (vasodilatație periferică, mușchii scheletici sunt mai bine alimentați cu sânge în
detrimentul organelor interne și digestiei, organismul fiind într-o stare de alarmă, pupila ochiului
mărită — midriază); un rol antagonist de echilibrare a acestor procese îl are sistemul nervos
parasimpatic.
13
1.2.2.1 Sistemul nervos simpatic
Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. El este responsabil de așa
numita reacție fight or flight adică reactia de fugă sau luptă în cazul unui pericol.
Funcție
Reacția de fugă sau luptă mai este cunoscută și sub numele de răspunsul simpato-adrenal. In
cazul activării se secretă acetilcolină care activează secreția de adrenalină(epinefrină) și
noradrenalină(norepinefrină). Acestea sunt eliberate in sânge. Sistemul nervos simpatic
acționeaza autonom, fară control conștient, și pregătește corpul pentru acțiuni în situații
periculoase:
14
dilatarea pupilelor
piloerecția (pielea găinii)
dilatarea bronhiilor
scăderea motilității intestinului gros
creșterea transpirației
creșterea presiunii sanguine
dilatarea vaselor sanguine ce iriga inima
reduce secretia glandelor salivare si cauzeaza o secretie vascoasa de saliva
Descriere
Receptorii și mediatorii
Primele sinapse sunt mediate de receptori nicotinici, care sunt activați de acetilcolină. Sinapsa
finală este mediată de receptori adrenergici, pe care acționeaza fie epinefrină fie norepinefrină.
Glandele sudoripare(responsabile pentru transpirație) prezintă receptori muscarinici, care în mod
normal sunt caracteristici pentru sistemul nervos parasimpatic.
Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ împreună cu sistemul
nervos simpatic. Se mai numește si sistemul nervos pentru odihnă și digestie. Se poate spune,
într-un mod foarte simplificat, că sistemul nervos parasimpatic funcționează invers față de
sistemul simpatic. Totuși, în unele țesuturi funcționează mai degraba împreuna.
Acțiuni
conservarea energiei
constricția pupilei
15
încetinirea ritmului cardiac
Mediatori
receptorul muscarinic M1
receptorul muscarinic M2 , care se află în inimă
receptorul muscarinic M3, care se află în mușchii netezi, vase sangvine, plămâni, glande.
Aceștia determină vasoconstricție și bronhiconstricție.
2. Nervii cranieni
Nervii cranieni reprezintă componenta craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu
origine la nivelul encefalului. Sunt în număr de 12 perechi şi se deosebesc de nervii spinali prin
aceea că nu au o dispoziţie metamerică şi nu au două rădăcini (dorsală şi ventrală), cum au nervii
spinali. Nervii cranieni asigură inervația senzitivo-motorie a extremității cefalice și de asemenea
importante funcții senzoriale. Numerotarea lor elaborată de Samuel Thomas von Sommering si
Felix Vicq D'Asyr îi ierarhizează în raport cu nivelul originilor și amplasamentul la baza
craniului (fosa cerebrală anterioară, mijlocie si posterioară).
16
Amplasare
17
retinei optic
Innervează mușchiul
ridicător al pleoapei,
Nucleul mușchiul drept superior,
oculomotor, mușchiul drept medial,
Nervul
III Motor Mezencefal Nucleul Edinger- mușchiul drept inferior și
oculomotor
Westphal (calota mușchiul oblic inferior,
mezencefalică) care împreună participă la
mișcarea ochiului; situat in
fisura orbitală superioară
18
- V2), șo foramen ovale
(Nervul mandibular - V3)
Inervarea motorie a
mușchilor faciali, precum
și a gâtului, și permit
închiderea ochilor și a
gurii. Inervarea senzitivă a
mușchiul digastric și
Nucleul facial, scăriță, a două treimi
Senzitivo- Puntea lui Nucleul solitar, anterioare a limbii, precum
VII Nervul facial
motor Varolio Nucleul superior si inervarea secretomotorie
salivar a glandei salivare (cu
exceptia glandei parotide)
șand thei a glandei
lacrimale; situat în canalul
acustic intern până la
canalul facial si iese prin
foramenul stilomastoid
VIII Nervul acustico- Senzitiv Puntea lui Nucleul Nervul auditiv este format
vestibular (sau Varolio vestibular, din doi nervi care merg
Nervul auditiv) Nucleul cohlear alăturat unul de altul,
Nervul cohlear și Nervul
19
vestibular.
20
sistemului nervos vegetativ
care comanda viscerele:
sursă a fibrelor nervoase
parasimpatice pentru toate
organele interne toracale și
abdominale până la splenic
flexure; controlează parțial
epiglota. O funcție
importantă: controlează
mușchii vocii. Situat în
foramenul jugular
Controlează mușchiul
sternocleido-mastoidian
(înclinarea capului de
aceeași parte și rotirea spre
Nucleul ambiguu,
Nervul Bulbul partea opusă)ă și mușchiul
XI Motor Nucleul spinal
spinal/accesori rahidian trapez (ridicarea
accesoriu
mușchiului), având unele
funcții suprapuse cu cele
ale nervului vag. Situat in
foramenul jugular
Inervare motorie a
mușchilor limbii (cu
excepția mușchiului
palatoglossus, inervat de
Bulbul
XII Nervul hipoglos Motor Nucleul hipoglos Nervul vag), precum și alți
rahidian
mușchi glosali. Rol în
înghițire și vorbirea
articulată. Situat in canalul
hipoglos
21
Capitolul 2 – A.V.C.
22
1.2 Clasificare
23
1.3 Simptome
Semnele sau simptomele apar de regulă rapid, dar există situaţii când pot să apara după câteva
ore sau chiar după câteva zile.
1. Senzaţie de slăbiciune
2. Paralizie
4. Confuzie
5. Probleme de vorbire
7. Probleme respiratorii
24
8. Pierderea echilibrului
Mini-AVC-ul are aceleasi simptome precum AVC-ul obisnuit, dar dureaza aproximativ 2 ore si
se poate intampla o singura data in viata sau poate avea loc de mai multe ori.
Principalul factor de risc al atacului cerebral este hipertensiunea arterială. Alți factori de risc
includ, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea,nivelul ridicat al colesterolului, afecţiuni
cardiace- fibrilaţia atrială este o cauză majoră pentru AVC-ul hemoragic embolic,diabetul
necontrolat, anevrisme, AIT anterior și ateroscleroza- duce la formarea plăcilor de aterom; ele au
riscul de a se desprinde de pe vasele de sânge şi sunt purtate de fluxul sangvin până la nivelul
creierului. Vasele sangvine cerebrale sunt fine şi foarte mici, ceea ce conduce la blocajul lor
atunci când plăcile ajung la nivelul lor. Un accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de
un blocaj al unui vas de sânge. Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie
direct în creier, fie în spațiul ce împrejmuiește creierul. Sângerarea poate apărea din cauza unui
anevrism cerebral.Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare
CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG)
și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte
posibile cauze. Nivelul mic de zahăr din sânge poate cauza simptome similare.
Persoanele cu risc crescut sunt cele peste 55 de ani, femeile fiind mai predispuse decât bărbaţii,
dar mai ales cei care au istoric familial, adică cei care au în familie cazuri de AVC.
Prevenția include scăderea factorilor de risc precum și posibil aspirina, statinele, operație
chirurgicală pentru a deschide arterele creierului la persoanele ce prezintă strâmtorare și
warfarina (cunoscută ştiinţific sub numele de 4-hidroxicumarină este o substanţă
medicamentoasă cu efect anticoagulant care este utilizată pentru prevenirea trombozei şi
tromboemboliei) la persoanele cu fibrilație atrială. Un accident vascular necesită adesea ajutor de
25
urgență. Un atac vascular ischemic, dacă este detectat până la între trei și patru ore și jumătate
poate fi tratat cu o medicație ce poate rupe cheagul. Aspirina poate fi utilizată.Unele accidente
vasculare hemoragice beneficiază de chirurgie.
Se pot administra medicamente care dizolvă cheagurile de sânge (de exemplu: activatorul
de plasminogen tisular). Acest medicament trebuie administrat în mai puţin de 4 ore de la
debutul accidentului vascular. Se mai pot administra anticoagulante (aşa cum le spune şi numele
au rolul de a împiedica sângele să coaguleze excesiv) sau există medicamente care împiedică
trombii deja existenţi să se lărgească (aspirina sau clopidogrel).
Anticoagulantele nu se folosesc în tratamentul accidentului vascular de natură hemoragică pentru
că ar face ca hemoragia să devină şi mai abundentă.
Tromboliza intra-arterială este o procedură care presupune inserarea unui cateter intra-arterial la
limita dintre abdomen şi membrul inferior. Acesta este filetat până la nivelul aterelor cerebrale.
Prin intermediul lui se pot administra medicamente şi apoi se poate extrage cheagul de sânge.
În cazul AVC-ului hemoragic, este necesar să fie indentificată mai întâi sursa hemoragiei şi apoi
tratamentul este de natură chirurgicală. Intervenţia chirurgicală poate să fie reprezentată de:
clipsarea unui anevrism sau reparaţii la nivelul arterelor cerebrale pentru a preveni ulterioare
hemoragii.
1.6 Epidemiologie
26
Scanare tomografică a creierului, putându-se observa ischemia cerebrală în emisfera dreaptă.
Recuperearea poate fi legată de problemele de vorbire, dar şi de cele care privesc dificultăţile de
înghiţire, astfel poate fi necesar ajutorul unui logoped. Recuperarea fizică, mişcarea, exerciţiile
fizice, ajută musculatura să îşi revină. Nu în ultimul rând suportul psihologic este un necesar
absolut în această condiţie. Recuperarea estede cele mai multe ori anevoioasă, iar sprijinul
familial poate face acest drum mai uşor de suportat pentru pacient.
Plan de îngrijire
15.07.2017
28
motor şi sensorial, superior drept - aşez membrele inferioare membrelor inferior
departe unul de celălalt, cu
- să se deplaseze cu şi superior drept;
manifestată prin:
colaci de vată sub călcâie
ajutor, câţiva paşi, în reuşeşte să se mişte
- incapacitatea de - mobilizez pasiv pacientul
termen de 3-4 zile, impulsionându-se
la 2 ore (ora 06:00, 08:00…
mişcare voluntară apoi până la toaletă, de forţa
etc) din decubit dorsal în
(hemicorp drept) în termen de o decubit lateral stâng şi drept hemicorpului stâng
săptămână – 10 zile- solicit cooperarea
- limitarea
- să atingă un gradpacientului la schimbările 18.07.2017
amplitudinii de de poziţie - se ridică în
de autonomie maxim
- în decubit lateral, sprijin poziţie semisezând
mişcare
de deplasare, în spatele pacientului cu pătura
cu mijloacele
- lipsa coordonării rulată sau cu o pernă, braţul
termen de două arătate la
deasupra în semiflexie pe
mişcării intervenţii
săptămâni. abdomen, iar celălalt pe
- diminuarea forţei lângâ corp
- efectuez mişcări pasive ale 19.07.2017
musculare.
membrelor prin mişcări de - pacientul se
flexie, extensie şi rotire, de deplasează cu
3 ori pe zi câte 5 minute
ajutor câţiva paşi
- învăţ pacientul să-şi
mobilizeze mâna dreaptă cu
ajutorul mâinii stângi 23.07.2017
- încurajez pacientul pentru - pacientul se
mobilizarea activă ale deplasează la
celorlalte segmente ale toaletă
corpului
29
alimenta - antrenez pacientul în efectuarea îmbrăca, a se
autoîngrijirilor
- incapacitatea de a spăla pe faţa, pe
- evaluez cu domnul M ce poate
se deplasa la toaletă. să facă singur (acţiuni parţial mâini
independente) şi ce nu poate,
legat de îngrijirile de igienă:
se spală pe faţă cu mâna 18.07.2017
stângă - pacientul
se spală pe dinţi
nu-şi poate face toaleta încearcă în
intimă permanenţă să
- mă îngrijesc să îi fie asigurate
îngrijirile de igienă personală ale exerseze mişcări
pacientului (izolându-l cu cu mâna dreaptă
paravan) şi o igienă riguroasă a
cavităţii bucale ( implic soţia şi
fiul)
- după fiecare toaletă, efectuez
fricţiuni ale spatelui, toracelui şi
a membrelor, cu alcool mentolat
şi pudră de talc
- îl ajut în alimentaţie,
încurajându-l să se alimenteze cu
mâna stângă şi să exerseze cu
mâna dreaptă
- ajut pacientul să se îmbrace, să
se dezbrace, încuranjându-l să se
folosească de mâna stângă
30
cu dl. M şi soţia sa, un program cu mâna stângă si
de eliminare din 2 în 2 ore cu să-l folosească
creşteri progresive a intervalelor - respectă
- urmăresc diureza zilnică programul
stabilit
Risc de alterare a Pacientul să pre- - mă îngrijesc să-i fie asigurate Nu prezintă
integrităţii zinte tegumente intervenţiile de la diagnosticele escare, nici
tegumentelor legat intacte pe toată anterioare (igiena personală, roşeaţă în
de imobilizarea la perioada schimbarea poziţiei…etc) regiunile expuse
pat. imobilizării. - masez regiunile expuse la
escare de 3 ori pe zi, le protejez
cu colaci de vată
- schimb lenjeria de pat şi de
corp de câte ori este nevoie
- explic pacientului importanţa
consumului de lichide pentru a
preveni deshidratarea
31
- să se hidrateze perfuzia instituită, îi explic alimente lichide
utilizând cana cu pacientului că este necesară, în cantitate de
cioc şi paiul. având în vedere aportul
alimentar mic pe cale orală 1500 ml/zi şi
- educ soţia pacientului referitor
semilichide
la modul în care trebuie să-l
alimenteze
- realizăm împreuna cu soţia
18.07.2017
meniul (prin regim hiposodat şi
hipolipidic) , în funcţie de - pacientul este
preferinţele pacientului:
hidratat
mic dejun: cereale
înmuiate în lapte corespunzător.
prânz: supă de pui cu De perseverat.
legume pasate, piure de
cartofi, spumă de măr
cină: mămăliguţă cu
brânză
- efectuez bilanţul lichidian
intrări - ieşiri
33
deoarece efectul poate fi negativ
pentru el
Notă:
Dosar de îngrijire
Date de identitate
NUME: M. PRENUME: B.
VARSTA: 52 ani SEXUL: M DOMICILIUL-LOC.: BUCUREŞTI
STRADA:LALELELOR NR.: 5 BL.: F1 SC.: A ET.: I AP. 5
JUDETUL: BUCUREŞTI
Diagnostic medical:
Accident Vascular Cerebral Ischemic cu hemiplegie dreaptă,
predominant brahială, afazie motorie.
Nume: M. Prenume: A.
Adresă: Str. Lalelelor nr.5 bl. F1 sc. A ap.5 Telefon: 0745 554 555
Nume: Prenume:
Adresă: Telefon:
Antecedente
Heredo-colaterale:
neagă
Personale-fiziologice:
neagă
Prsonale-patologice:
neagă
Factori de risc legaţi de modul de viaţă:
fumat excesiv (aproximativ 2 pachete de ţigări pe zi)
consum de cafea în exces (3-4 cafele zilnic)
alimentaţie bogată în grăsimi
35
Pacientul în vârstă de 52 de ani se prezintă la unitatea de primiri urgenţe în data de
15.07.2017, ora 09:15 acuzând cefalee, parestezii hemicorp drept, hemipareză dreapta.
Soţia pacientului afirmă că în dimineaţa de 15.07.2017, când s-a trezit, a observatcă soţul
dânsei nupoate să vorbească, nu-şi poate mişca membrul inferior şi membrul superior drept.
Pacientul prezintă T.A. 150-80 mmHg, puls 60/minut, R. 20/minut.
Examenul obiectiv relevăafazie motorie, probe de pareză pozitive pe partea dreaptă,
hemihipoestezietactilă dureroasă dreapta – ROT diminuate pe dreapta, Babinski dreapta.
Prescripţii medicale la internare
Tratament:
3000-5000 unităţi heparină I.V. urmat de perfuzie I.V. cu 600-1000
unităţi pe oră cu monitorizare continuă astfel încât timpul de
tromboplastină parţial activată să fie >2N.
Când INR ( rata normalizată internaţională) ajunge la 3, heparina se
întrerupe şi se trece pe warfarină cu administrare orală pe termen
lung.
Examinări:
Examen obiectiv neurologic
Regimul:
hiposodat
hipolipidic
hidric
Observarea iniţială
Nevoi fundamentale
1. A respira:
Respiraţie normală.
2. A se alimenta, a se hidrata:
Prezintă tulburări de deglutiţie, nu este independent în alimentaţie din cauza deficitului
motor, având nevoie de ajutor pentru a se hrăni. Refuză să se alimenteze.
36
3. A elimina:
Suferă de incontinenţă urinară în urma AVC. Are nevoie de ajutor pentru folosirea
bazinetului, pentru a se deplasa la toaletă.
5. A dormi, a te odihni:
Somn perturbat din cauza anxietăţii şi a neliniştii.
6. A te îmbrăca, a te dezbrăca:
Pacientul nu este independent, are nevoie de ajutor pentru a se îmbrăca sau dezbrăca.
9. A evita pericolele:
Pericol de accidentare cauzat de deficitul motor din cauza hemiplegiei şi
hemiparezei drepte.
10. A comunica:
Pacientul prezintă incapacitatea de a comunica, dar este receptiv şi cooperant.
11. A te recreea:
Pacientului i se citeşte ziarul sau ascultă radioul.
12. A se realiza:
Sentiment de inutilitate prezent din cauza bolii.
13. A învăţa:
Pacientul prezintă un intelect ridicat.Îi place să ştie tot ce este legat de boala sa.
Alergic la:
- Nu este alergic la niciun medicament.
Aspecte psihologice
37
Stare de conştienţă: Uşoare stări confuzionale.
Comportament: Pacientul este neliniştit, agitat, anxios. În curs de adaptare la rolul de bolnav.
Acceptă îngrijirile medicale şi tratamentul. Este cooperant şi receptiv.
Aspecte sociologice
Particularităţi: NU
Interpretarea datelor
38
- incontinenţa urinară legată de perturbarea sfincteriană (lipsa
controlului nervos), manifestată prin emisie involuntară de urină.
3. A se mişca, a pastra - alterarea mobilităţii fizice legată de deficitul motor şi sensorial,
o bună postură: manifestată prin incapacitatea de mişcare voluntară (hemicorp
drept), limitarea amplitudinii de mişcare, lipsa coordonării mişcării,
diminuarea forţei musculare.
4. A comunica: - incapacitatea de a comunica, legată de prezenţa afaziei cauzată de
AVC.
5. A fi curat, a-ţi - risc de alterare a integrităţii tegumentelor legat de imobilizarea la
proteja tegumentele: pat.
Posibilităţi de evoluţie
Deces: NU
Pacientul :
- să efectueze mişcări active cu membrul inferior şi superior drept
- să se deplaseze cu ajutor, câţiva paşi, în termen de 3-4 zile, apoi până la toaletă, în termen de
o săptămână – 10 zile
- să atingă un grad de autonomie maxim de deplasare, în termen de două săptămâni.
- să fie capabil să-şi satisfacă parţial nevoile de autoîngrijire, de a se spăla, de a se îmbrăca…,
în decurs de trei zile
- să prezinte diminuarea episoadelor de incontinenţă
- să redobândească parţial continenţa urinară în decurs de o săptămână- 10 zile
- să prezinte tegumente intacte pe toată perioada imobilizării.
- să-şi poată exprima nevoile utilizând comunicarea non-verbală prin gesturi, scris cu mâna
stângă
- să-şi accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie).
Să se remită simptomele pentru care s-a internat în primele zile de tratament. Pe durata
spitalizării pacientul sădobândească cunoştinte şi deprinderi necesare pentru promovarea
sănătăţii şi evitarea recurenţei episodului de AVC, precum şi pentru mărirea eficienţei
tratamentului afecţiunilor cronice.
39
Momente importante ale spitalizării
Obiectivul global
40
ALIMENTE PERMISE: ceaiuri şi compoturi fără zahăr, lapte neîndulcit, carne slabă,
peşte, piure de cartofi, spumă de măr, supă de pui cu legume pasate
ALIMENTE INTERZISE: grasimi, condimente, afumaturi, sare, bauturi acide
Alimentaţia
Tratament
41
Vit B1 - 100mg 2fiole
Vit B6 - 250mg 2 fiole
Vit C - 100mg 2 fiole
Furosemid - 1 fiola/ 12h
Algocalmin - 1 fiola/12h
Vit K - 1 fiola/12h
16, 17, 18,
19, 20, 21,
22, 23, 24,
25
26.07.2017 Externat
Formula leucocitară:
Neutrofile = 75%
Eozinofile = 4%
Bazofile = 0,9%
42
VSH = 7 mm/h
Examene paraclinice
43
Parametrii fiziologici
Observaţii/ Evoluţii
Concluzii generale
44
valorilor examenelor medicale, etc.
Pacientul în vârstă de 52 de ani se prezintă la unitatea de primiri urgenţe îndatade
15.07.2017 la ora 08:50, acuzând cefalee, parestezii hemicorp drept, hemiparezădreaptă.
Soţia pacientului afirmă căîn dimineaţa respectivă, când s-a trezit, a observat că soţul
dânsei nu poate să vorbească, nu-şi poate mişca braţul drept şi membrul inferior drept.
Aceasta a chemat salvarea şi l-a adus la clinică.Soţia spune că nu a suferit de alte boli.
La internare, pacientul prezintă stare accentuată de dependenţă, având multiple dintre
nevoile fundamentale afectate, principala cauză fiind hemipareza rezultatăîn urma AVC.
Pacientul s-a prezentat dependent în nevoia de a se mişca, a mânca, a bea, a elimina, a se
odihni, a fi curat şi a-şi proteja tegumentele, a evita pericolele, a se recreea, a fi util.
În urma analizelor cerute şi a ex.Paraclinice, diagnosticul de AVC ischemic a fost
confirmat, pacientul primind îngrijiri de specialitate.
Evolutia generală a fost favorabilă cu remisia simptomelorde cefalee şi greaţă sub
tratament.
Mobilizarea pacientuluişi tratamentul medical a dus la apariţia rezultatelor în privinţa
mobilizării segmentelor afectate. Pacientul a recăpătat o parte din autonomie în satisfacerea
nevoilor fundamentale afectate, fiind capabil să se hranească singurşi să se deplaseze cuajutorul
unui baston la data externării.
Evoluţia favorabilă a stării pacientului a diminuat impactul psihologic negativ pe care
evenimentul l-a avut asupra sa şi în urma îngrijirilor primite, precum şi a tehnicilor învăţate
însoţite de informaţii pentru acasă.
Pacientul a prezentat la externare un tonus psihic ridicat şi aşteptări pozitive pentru
evoluţiabolii.
Recomandări la externare
-explicarea acestora
Observaţii la externare
45
medical pentru a evita un alt AVC de amploare mai mare.
Fişa tehnică
46
ETAPE DE EXECUȚIE TIMPI DE EXECUȚIE MOTIVAREA
GESTURILOR
1. Pregătirea materialelor și a 1.1 se pregătesc toate Pentru eficiența muncii.
instrumentarului necesar. materialele necesare pe o
taviță renală, sau o măsuță
rulantă.
1.2. se transportă la patul
bolnavei.
1.3. se aduce stativul langa
patul bolnavului.
2. Pregătirea psihică și fizică 2.1. se anunță bolnava, Pentru a obține acceptarea și
a bolnavei. exolicându-i necesitatea și colaborarea bolnavei.
importanța tehnicii.
2.2. se invită bolnava să-și
golească vezica.
2.3. se poziționează bolnava Poziționarea corectă a
în pat în decubit dorsal, cât bolnavei, ajută la reușita
mai comod, cu antebrațul în tehnicii și prevenirea
extensie pronație și accidentelor.
supinație.
2.4. sub brațul ales se așează
o pernă tare, acoperită cu
mușama și un câmp steril.
3. Pregătirea perfuziei 3.1. se desface trusa de
perfuzie și se montează la
punga cu soluție (după ce s-a
dezinfectat dopul pungii).
3.2. se evacuează aerul din Se previne embolia gazoasă.
tubul de perfuzie.
3.3. se ridică picurătorul în
poziție verticală și se închide
prestubul, aparatul ramânând
în stativ.
4. Eectuarea perfuziei 4.1. spălarea pe mâini cu apă Pentru prevenirea infecțiilor
curentă și săpun. nozocomiale.
4.2. se aplică garoul de Pentru flacon este necesar
cauciuc la nivelul brațului. acul sau trocarul pentru aer.
4.3. se dezinfectează plica Se elimină aerul pentru a nu
cotului cu alcool. produce embolie gazoasă.
4.4. se puncționează vena Se puncționează de obicei
47
aleasă. venele superficiale de la
plica cotului, evitându-se
4.5. se verifică poziția acului venele dureroase la palpare.
în venă, se îndepărtează
garoul de cauciuc și se
adaptează amboul aparatului
de perfuzie la branulă. Se
fixează branula cu romplast.
4.6. se deschide imediat
prestubul pentru a favoriza Pentru soluțiile cristaloide,
scurgerea lichidului de ritmul de curgere este de
perfuzat, cu ajutorul aproximativ 60 picături/min.
prestubului: 60 picături/min.
5. Supravegherea perfuziei 5.1. se supraveghează Sângele din venă refulează și
permanent starea bolnavului se coagulează în lumenul
și modul de funcționare al acului, în caz de obstacol.
aparatului.
5.2. se pregătește cea de-a Starea și calitatea veneor
doua pungă cu substanță trebuie să fie bună.
medicamentoasă, încalzind-o
la temperatura corpului.
5.3. înainte ca punga să se Dacă vena se sparge, soluția
golească se închide curge paravenos și tumefiază
prestubul, se schimbă regiunea.
trocarul la cea de-a doua
pungă de soluție.
5.4. se dă drumul la prestub
5.5. se supraveghează ritmul
de scurgere și locul
puncționat.
5.6. se supraveghează
faciesul și comportamentul
bolnavei.
5.7. se controlează dacă
scurgerea lichidului este
continuă.
5.8. la sfârșitul perfuziei se
închide prestubul, se exercită
o presiune asupra venei
puncționate cu un tampon,
îmbibat în soluție
dezinfectantă și printr-o
mișcare bruscă în direcția
axului vasului, se extrage
branula (acul) din venă.
6. Reorganizarea locului de 6.1.dupăterminarea Materialele folosite se pun în
48
muncă perfuzării întregii cantități de cutii speciale de colectare a
soluție, se scoate perfuzia. deșeurilor, pentru respectarea
6.2. se strâng materialele normelor de protecție a
consumate în cutii speciale, muncii și normelor de
sau în saci pentru incinerare. asepsie.
6.3. spălarea mâinilor cu apă
și săpun.
6.4. se notează în foaia de
temperatură, data, cantitatea
de lichid perfuzat și cine a
efectuat perfuzia.
OBSERVAȚII:
Nu s-au înregistrat accidente sau incidente.
49
Bibliografia:
1. http://www.romedic.ro/avc-ischemic-ischemia-cerebrala-
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_nervos_central
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_vegetativ
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_periferic
6. Lucreţia Titircă. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali. Ediţia a
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_vascular_cerebral
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nerv_cranian
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatic
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_parasimpatic
50
11. http://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-Rolul-
asist897.php
51