1.Structuri posibile de sisteme
PRE ( dupa effect) -> presupune
automate
♦ Un sistem automat este format din
două mari subsisteme: procesul
(instalaţia) de automatizat P şi
dispozitivul de automatizare DA (fig.
1.8). Sistemele automate cu
structurile a) şi b) sunt sisteme
deschise, iar cele cu structura c) sunt
sisteme închise. Sistemul cu structura
a) este un sistem de supraveghere
automată (prin măsurare şi
semnalizare), sistemul cu structura b)
este un sistem de comandă automată
(după un program prestabilit), iar
sistemul cu structura c) este un
sistem de reglare automată a
procesului Pndif
In cazul sistemului de reglare
automată, dispozitivul de
automatizare DA primeşte informaţie
despre starea curentă a procesului
reglat P şi, pe baza acestei informaţii,
generează comenzi convenabile
asupra procesului, în vederea
menţinerii sau aducerii acestuia într-o
anumită stare dorită (de referinţă).
Abaterea stării curente a procesului
de la starea de referinţă se datoreşte
acţiunii perturbaţiilor şi/sau
modificării stării de referinţă.
3. Principiile reglarii automate
a.
interventia asupra procesului reglat
pe baza informatiei obtinute prin
masurarea marimii reglate a
procesului in scopul mentinerii
acestuia la o valoare cat mai
apropiata de cea a referintei in
conditiile actiunii perturbatiilor
asupra procesului si a variatiei in timp
a referintei .
fig1 ( Ti- trad de intrare , R-contoller ,
E-actuetor P-process,T-traduscer (e=i-
n(s inv) e=n-1(s dir), e-eroare,I-set
point , c-command , m-manipulated
variable, y-controlled variable,m-
measurement , v-disturbance )
Av-actiunea de reducere a erorii
incepe din momentul producerii celei
mai mici erori sesizabile indifferent
de cauza care a produs eroarea
Dez- aparitia eorii nu poate fi
prevenita;actiunea de rezolvare a
erorilor intervine dupa aparitia eorii..
b. PRC(dupa cauza)
-> PRP(dupa perturbatie ) -> se
evalueaza valoarea curenta a
perturbatiei , se estimeaza efectul
acesteia asupra marimii reglate si nu
intervine convenabil asupra
procesului cu scopulcompensarii
efectului produs de perturbatie . R-
compensator
Av-deoarce act compensatorului are
loc in paralel si simultan cu actiunea
directa a perturbatiilor luate in
considerare , sist de regl poate sa
previna modificarea marimilir reglate
de catre perturbatia respectiva
Dez -> pentru a asigura o reglare
ideala este necesara cunoasterea
exacta a modelului matematic
dinamic al partii fixate : - chiar si in
cazul ideal al modelului exact
perturbatiile care nu sunt masurate
produc la iesire un efect care ramane
necompensat modificand marimea
reglata .
4. Care sunt pasii pentru proiectarea
sistemelor automate ?
1. Stabilirea scopurilor reglarii
2. identificarea variabilelor reglate si
masurate
3. Scriera specificatiilor asociate
variabilelor
4. Stabilirea configuratiei sistemului si
identificarea elementelor de executie
5. Obtinerea unui model a partii
fixate
PF=P+E+T
6.Descrierea regulatorului si
selectarea parametrilor de acordare .
7. Optimizarea parametrilor si analiza
performatelor
NU (se intoarce la 3 ) -- -Se
indeplinessc specificatiile -> DA STOP
PROIECT
6) Sisteme de reglare a param
tehnologici
-Structuri de reglare a debitului
Structura sistemului de reglare
automată a debitului (SRA-D) depinde
atât de caracteristica statică a sursei
de presiune, cât şi de motorul care
antrenează sursa respective.
SP – sursă de presiune; M – motor;
VV – variator de viteză; FT – traductor
de debit; FC – regulator de debit; ΔPc
– cădere de presiune pe conductă; pa
– presiunea pe aspiraţie; pv –
presiunea la capătul conductei.
Antrenarea pompelor se realizează
curent cu motoare electrice de obicei
asincrone şi cu turbine antrenate cu
abur. Reglarea debitului prin
acţionarea motorului care antrenează
pompa presupune modificarea
turaţiei motorului, problemă care din
punct de vedere tehnico-economic se
realizează relativ simplu în cazul
turbinelor cu abur şi relativ complicat
în cazul motoarelor asincrone.
Sistemele de comandă a turaţiei
motoarelor asincrone bazate pe
variaţia frecvenţei.
Aşa cum se observă din figură,
traductorul de debit este montat pe
aceeaşi conductă cu robinetul de
reglare, în amonte de robinetul de
reglare. Principial, funcţionarea
acestui sistem este relativ simplă:
dacă debitul prin conductă este mai
mare decât cel prescris, atunci
regulatorul FC va comanda închiderea
în mai mare măsură a robinetului de
reglare şi invers atunci când debitul
scade
Reglarea nivelului
Se observă că pentru reglarea
nivelului în vasul respectiv există
două posibilităţi: să se acţioneze
asupra debitului intrării respectiv
asupra debitului ieşirii din vas.
Deoarece din punctul de vedere al
reglării sunt posibile ambele soluţii,
rămâne ca scopul tehnologic deservit
de vas trebuie să impună care din
cele două debite va fi utilizat pentru
reglarea nivelului. Atunci când debitul
de intrare Qi este utilizat drept
comandă pentru reglarea nivelului,
debitul Qe constituie principala
perturbaţie pentru SRA-N şi invers în
cazul utilizării debitului Qe drept
comandă.
Reglarea presiunii
Sursa de presiune, care în mod curent
poate fi un compresor, refulează
gazul în vasul în care se doreşte ca
presiunea să fie reglată. RR fiind
situat pe gaz este de obicei de tipul
normal deschis. SRA-P menţine
presiunea în vas la valoarea i P
prescrisă regulatorului de presiune
PC. Dacă RR este situat în aval,
respectiv în amonte de PT, iar
presiunea în vas creşte, regulatorul
PC va comanda deschiderea,
respectiv închiderea în mai mare
măsură a RR, în timp presiunea în vas
revenind la valoarea dorită.
Stabilirea precisă a structurii de
reglare făcându-se în funcţie de
procesul tehnologic pe care îl
deserveşte sistemul pneumatic sau
hidraulic respectiv. Astfel, pentru
dispunerea în amonte a robinetului
de reglare pot fi date ca exemple:
reglarea presiunii combustibilului
gazos al mai multor consumatori,
reducerea presiunii aburului, iar
pentru montarea în aval exemple
tipice sunt: reglarea presiunii în unele
coloane de fracţionare, reglarea
presiunii în separatoarele de fază,
reglarea presiunii în unele reactoare
chimice etc.
Reglarea temperaturii
Reacţiile chimice, transferul de
căldură, echilibrul interfazic etc. sunt
influenţate puternic de temperatură.
Problemele de reglare a temperaturii
sunt în fapt probleme de transfer de
căldură indiferent dacă acesta are la
bază radiaţia, conducţia sau
convecţia.
Robinetul de reglare acţionează
asupra debitului de combustibil Qc .
Dacă temperatura T este mai mică
decât temperatura dorită, atunci
regulatorul TC va comanda
deschiderea în mai mare măsură a
robinetului de reglare. Se observă că
în ambele cazuri, mărimea de
execuţie (agentul de reglare) este un
debit de agent termic (abur, un fluid
cald) respectiv un debit de
combustibil, deci un flux energetic.