1.

În vederea acordării unui credit, banca finanţatoare supune analizei: lichiditatea solvabilitatea şI
rezultatele financiare realizate de firmă în ultimii doi ani. Aceasta reprezintă:
a) O analiză statică;
b) O analiză dinamică;
c) O analiză calitativă;
d) O analiză pe unităţi organizatorice;
e) O analiză pe probleme;

2. După caracterul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

3. După modul de acţiune asupra fenomenelor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

4. După conţinutul lor, factorii de influenţă se clasifică în:

a) Factori naturali, tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici;
b) Factori cantitativi, de structură şi calitativi;
c) Factori interni şi externi;
d) Factori direcţi şi indirecţi;
e) Factori simpli şi complecşi;

5. După modul de urmărire în timp a fenomenelor, analiza poate fii:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;

6. După modul de urmărire a caracteristicilor unui fenomen, analiza poate fii:

a) Analiză microeconomică şi analiză macroeconomică;
b) Analiză post-factum şi analiză previzională;
c) Analiză calitativă şi analiză cantitativă;
d) Analiză statică şi analiză dinamică;
e) Analiză pe termen scurt şi analiză pe termen lung;

7. Metoda ABC se utilizează:

a) În analiza structurală a cifrei de afaceri;
b) În analiza factorială a cifrei de afaceri;
c) În analiza gestiunii mijloacelor fixe;
d) În analiza gestiunii stocurilor de materii prime;
e) În analiza factorială a valorii adăugate;

8. Imobilizările necorporale reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Cheltuieli de constituire;
b) Cheltuieli înregistrate în avans;
c) Cheltuieli de dezvoltare;
d) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele;
e) Cheltuieli cu prestaţiile externe;
9. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le plătească terţilor;
b) Creanţele reprezintă sumele băneşti pe care întreprinderea trebuie să le încaseze de la terţi;
c) Creanţele comerciale se includ în activele circulante;
d) Creanţele comerciale se includ în activele imobilizate;
e) În bilanţul financiar, creaţele comerciale sunt eliminate din activ;

10. Activele circulante reflectate în bilanţul contabil cuprind:

a) Imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare;
b) Stocuri, creanţe, datorii pe termen scurt;
c) Stocuri, creanţe, datorii pe termen lung;
d) Imobilizări financiare, stocuri, creanţe;
e) Stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci;

11. Cifra de afaceri marginală reprezintă:

a) Încasarea medie pe unitatea de produs vândută;
b) Variaţia încasărilor unei întreprinderi generată de variaţia cu o unitate a cantităţilor vândute;
c) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor fără să se obţină profit;
d) Totalitatea veniturilor din producţia vândută;
e) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprindere.

12. Cifra de afaceri critică semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabilă;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.

13. Rezultatul curent al exerciţiului se stabileşte cu relaţia:

a) Rezultatul din exploatare + Rezultatul excepţional;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare.

14. Analiza structurală a cifrei de afaceri presupune:

a) Identificarea variaţiilor înregistrate în nivelul cifrei de afaceri;
b) Identificarea variaţiilor înregistrate pe diverse trepte structurale şI explicarea acestor variaţii;
c) Identificarea factorilor cu influenţă directă şI indirectă asupra cifrei de afaceri;
d) Stabilirea consecinţelor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-
financiari;
e) Determinarea contribuţiei adusă de fiecare factor la modificarea cifrei de afaceri.

15. Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:

a) Valoarea producţiei vândute;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Valoarea mijloacelor fixe realizate în regie proprie pentru necesităţi proprii;
d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor;

16. Care din următoarele elemente se includ în cifra de afaceri:

a) Veniturile din dobânzile aferente disponibilităţilor băneşti de la bănci;
b) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terţi;
c) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
d) Veniturile din diferenţele de curs valutar;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor;

17. Care din următoarele elemente se includ în valoarea adăugată:

a) Cheltuielile cu salariile;
b) Cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) Profitul;
d) Valoarea mărfurilor vândute;
e) Costul mărfurilor vândute;

18. Consumurile intermediare (provenind de la terţi) cuprind:

a) Valoarea stocurilor de materii prime şi materiale;
b) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
c) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
d) Cheltuielile cu impozitele şi taxele;
e) Cheltuielile cu amenzile şi penalităţile;

19. După comportamentul lor faţă de evoluţia cifrei de afaceri, cheltuielile unei firme pot fi:
a) Controlabile şi necontrolabile;
b) Variabile şi fixe;
c) Determinate şi discreţionare;
d) Evidente, ascunse şi de oportunitate;
e) Monetare şi nemonetare;

20. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate
astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

21. Cheltuielile variabile totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

22. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

23. Cheltuielile fixe totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.

24. Cheltuielile de exploatare cuprind:

a) Cheltuielile cu dobânzile;
b) Cheltuielile cu diferenţele nefavorabile de curs valutar;
c) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
d) Cheltuielile înregistrate în avans;
e) Cheltuielile cu impozitul pe profit;

25. Pragul de rentabilitate semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabilă;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.

26. Rentabilitatea exprimă:

a) Eficienţa generală a activităţii comerciale a întreprinderii;
b) Plusul de valoare adus de activitatea întreprinderii;
c) Veniturile totale realizate de întreprindere;
d) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
e) Raportul dintre eforturile depuse şi rezultatele obţinute.

27. Care dintre următorii indicatori se foloseşte pentru caracterizarea rentabilităţii?

a) Producţia exerciţiului;
b) Valoarea adăugată;
c) Cifra de afaceri;
d) Excedentul brut din exploatare;
e) Productivitatea muncii;

28. Când cota de impozit pe profit este egală cu zero, care este corelaţia între rata rentabilităţii economice
(Re), rata medie a dobânzii la creditele contractate (Rd) şi rata rentabilităţii financiare (Rf), pentru a
acţiona efectul pozitiv de levier financiar?
a) Rf > Rd > Re;
b) Rf > Re > Rd;
c) Rd > Re > Rf;
d) Rd > Rf > Re;
e) Re > Rf > Rd;

29. Fluctuaţia forţei de muncă se referă la:

a) Plecările de personal determinate de transfer;
b) Mişcarea totală a personalului;
c) Plecările de personal prin demisie sau prin desfacerea contractului de muncă;
d) Plecările de personal ca urmare a pensionării;
e) Nici una din variantele prezentate;

30. În care din următoarele situaţii se poate afirma că probabilitatea de apariţie a riscului de faliment
creşte?
a) Reducerea valorii funcţiei (scorului) Z;
b) Reducerea numărului de zile necesare întreprinderii pentru atingerea pragului de rentabilitate;
c) Reducerea deficitului de trezorerie;
d) Creşterea deficitului de trezorerie;
e) Creşterea valorii funcţiei (scorului) Z;