Gura Humorului (în trecut Gura Homorului, în germană și poloneză Gura Humora, idiș - ‫גורא הומָארא‬ Gura Humora ) este

un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Gura Humorului (reședința) și Voroneț.
Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de Sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație
[2]
de 13.667 locuitori,  fiind al șaselea centru urban ca mărime al județului. În anul 2005, Gura Humorului a devenit stațiune
turistică. Mănăstirea Voroneț, monument istoric ce datează din 1488, se află pe teritoriul orașului.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Orașul Gura Humorului este situat în partea centrală a județului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în
depresiunea Humorului. Vatra orașului se află la confluența râului Humor cu râul Moldova, de la acest fapt provenind
numele orașului. Localitatea este poziționată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu proprietăți
sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca stațiune climaterică.[5]
Orașul este străbătut de șoseaua europeană E576 (DN 17), fiind poziționat la jumătatea distanței
dintre Suceava și Câmpulung Moldovenesc, la circa 35 de km de aceste două centre urbane. Cel mai apropiat oraș de Gura
Humorului este Frasin (7 km, către Câmpulung Moldovenesc). Altă cale rutieră care străbate orașul este drumul județean DJ
177, către comuna Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar
și are două stații CFR pe magistrala Suceava – Vatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de centrul localității),
respectiv Gura Humorului (în satul Păltinoasa din cadrul comunei suburbane cu același nume).
Gura Humorului administrează fostul sat Voroneț, situat în partea sud-vestică a orașului și devenit între timp cartier al
acestuia. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut internațional.

ecensământul din 1930[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Gura Humorului

      Români (22,46%)

      Germani (40,14%)

      Evrei (32,29%)

      Ruteni (1%)

      Polonezi (2,66%)

      Altă etnie (1,45%)

Componența confesională a orașului Gura Humorului

      Ortodocși (21,18%)

      Romano-catolici (43,55%)

      Mozaici (32,29%)

      Evanghelici\Luterani (1,65%)

      Altă religie (1,33%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Gura Humorului se ridica la 6.042 locuitori. Majoritatea
locuitorilor erau germani (40,14%), cu o minoritate de români (22,46%), una de evrei (32,29%), una de ruteni (1,00%) și una
de polonezi (2,66%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (7 persoane), armeni (11 persoane), greci (3 persoane), ruși (11
persoane), sârbi\croați\sloveni (4 persoane) și cehi\slovaci (17 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor erau romano-catolici (43,55%), dar existau și ortodocși (21,18%), mozaici (32,29%)
și evanghelici\luterani (1,65%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (1 persoană), armeano-gregorieni (1
persoană), greco-catolici (25 persoane), unitarieni (4 persoane), lipoveni (22 persoane), adventiști (22 persoane), baptiști (4
persoane), iar 1 persoană nu a declarat religia.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Gura Humorului este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Marius Ioan
Ursăciuc[*], politician independent, a fost ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[7]