Serghei Rahmaninov a fost un compozitor și pianist rus.

Născut în 1873, într-o familie de

artisocratici, cu părinți care erau pianiști amatori, micul Serghei începe să studieze pianul de la
vârsta de 4 ani. De atunci a început pasiunea pentru cea care avea să îi devină destin – muzica.

Debutează în plan componistic la vârsta de 19 ani, la absolvirea conservatorului din

Moscova, cu lucrarea de diplomă, opera Aleko. Tot pe timpul conservatorului, se va face
remarcat cu lucrările Concertul nr 1 pentru pian și Preludiul în do minor pentru pian solo.

Stilul său componistic de factură romantică, cu puternice influențe ruse, precum cele din
cântecele ortodoxe ruse, care se remarcă prin cantabilitate, armonie expusă amplu și extrema
melodicitate, se observă mai ales în creații de o popularitate mondială precum Concertul nr 2
pentru pian, compus în anii 1900-1901.

Alte lucrări importante, în care se evidențiază caracterul luxuriant, melodica grandioasă și

frumosul în plan estetic sunt cele 3 simfonii, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian și
orchestră, dansurile simfonice; muzică religioasă – liturghia Sfâtntului Ioan Gură de Aur op 31,
Bigiliile nocturne op 37, opere – Aleko, Cavalerul avar, Francesca da Rimini. Referindu-mă la
muzica vocală, menționez că Rahmaninov a fost un mare compozitor de romanțe pe versurile
marilor poeți ruși. Are 6 cicluri de romanțe , printre care – 6 romanțe, 12 romanțe, 15 romanțe,
14 romanțe; 6 melodii, trei cântece rusești.

Până la revoluția din 1917, Rahmaninov se bucura de un succes profesional și financiar

impunător, fiind cunoscut pe cele mai mari scene naționale și internaționale și în calitate de
compozitor, dar mai ales ca pianist. După revoluția rusă din 1917, când regimul îi confiscă
aproape toată averea deținută, Rahmaninov, împreună cu familia sa, emigrează în Danemarca
pentru o scurtă perioadă, după care se stabilește definitiv în America, New York. În 1943
primește cetățenia americană, iar la scurt timp compozitorul se stinge din viață.