Nr Cunoasterea academica
cr
t
1.
Teorema
Daca multimile A1 , A 2 ,… , An sunt finite, unde
n ∊ N ,n ≥ 2 si∨ A k| reprezinta numarul de elemente
din multimea Ak ( k ∊ 1, n ) , atunci:
n Dem.
|¿ i=1 ¿ n A i| ∑ | Ai|− ∑ | A i ∩ A j|+
= ∑ |A i ∩ card
i=1 1 ≤i< j ≤n 1 ≤i < j <k ≤n Cum multimile A-B si B sunt disjuncte , avem
Demonstratie:
Vom demonstra formula anterioara prin inductie
matematica. Pentru n=2, avem de demonstrat ca :
| A1 ∪ A 2|=|A 1|+| A2|−| A1 ∩ A2|. Intr-adevar,
numarul elementelor multimii | A1 ∪ A 2| este egal cu
suma numarului elementelor lui A1 si A2, din care au
fost numerate de doua ori. Presupunem ca formula
de demonstrate este adevarata pentru n ∈ N si o
¿
demonstram pentru n+1. Fie multimile finite
A1 , A 2 ,… , An , A n+1 . Cu notatia
B= A 1 ∪ A2 ∪… ,∪ A n, avem:
| A1 ∪ A 2 ∪ … ,∪ A n+1|=|B ∪ An +1|=|B|+| A n+1|−|B ∩ A n+1|(1)
Deoarece operatia de intersectie este comutativa,
asociativa si distributive fata de reuniune, avem:
|B ∩ A n+ 1|=( A1 ∩ An +1 ) ∪
n
( A2 ∩ An +1 ) ∪ …∪ ( A n ∩ A n+1 )=∑ | Ai ∩ A n+1|−
i=1
.Utilizand relatia (1), ipoteza inductiei pentru
multimile A1 , A 2 ,… , An si relatia anterioara, vom
obtine:
Cunoasterea de tip scolar Cunoasterea predata
Principiul includerii si al excluderii
Proprietatile operatiei de intersectie si reuniune Principiul includerii si al excluderii:
Principiul includerii si al excluderii: card(A ∪ B) = card A + card B − card(A ∩ B)
Daca  A si B sunt doua  multimi finite, atunci Avand în vedere ca  reuniunea a doua  multimi
card(A ∪ B) = cardA + cardB − card(A ∩ B) înseamna  " sa  scriem împreuna  elementele
celor doua  multimi, având grija  ca elementele
n−1
A j ∩ (AAUB)=card
k|+…+(−1)
(( A−B)UB
∙|¿ i=1 ¿ n)A
. i| comune sa  nu se repete." Adunând cardinalele
celor doua  multimi este evident ca  numarul
card ( ( A−B ) UB ) elementelor comune (din A ∩ B) au fost adunate
de doua  ori, deci va trebui sa  le scadem.
¿ card ( A−B ) U card B
Problema
Asadar,
card ( AUB )=card ( A−B ) +card B Într-o clasa,  18 elevi vorbesc limba germana , 15
Deci vom obtine
elevi vorbesc limba franceza , iar 7 elevi vorbesc
si limba germana  si limba franceza . Câti elevi
card ( AUB )=card A−card ( A ∩ B ) +card B .
sunt în clasa ? Solutie: Vom nota cu A multimea
elevilor care vorbesc limba germana , iar cu B
multimea elevilor care vorbesc limba franceza .
Atunci multimea elevilor care vorbesc ambele
limbi va fi A ∩ B, iar multimea elevilor din clasa 
este reprezentata  de
A ∪ B.
card(A ∪ B) = cardA + cardB −card(A ∩ B)
card(A ∪ B) = 18 + 15 − 7 = 26 În concluzie, în clas 
sunt 26 de elevi.
∑ | A i ∩ A j ∩ A n+1|+ …+(−1 )n−1 ∙|A1 ∩ A 2 ∩… , ∩ A n−1|
1 ≤i< j ≤n
 n n

1 ≤ i< j ≤ n 1≤ i< j<k ≤ n

( i=1
)
| A1 ∪ A 2 ∪ … ,∪ A n+1|=∑ |A i|− ∑ | Ai ∩ A j|+ ∑ | Ai ∩ A j ∩ A k|−… (−1 )n−1|A 1 ∩ A 2 ∩ … ,∩ A n|+| An +1|− ∑ | Ai ∩ An +1| − ∑ | A i ∩ A j ∩ A n+1|+ …
i=1 1 ≤i< j ≤n

ceea ce trebuia demonstrat.

2. Media geometrica
Media aritmetica si media geometrica a n numere, Pentru orice doua numere reale positive a si b, se Def. Fie doua numere reale pozitive; radacina
n≥3 b patrata a produsului lor se numeste media
poate considera raportul =k , relatie care se
Daca a 1 , a2 , a3 , … , an sunt n numere reale pozitive, a geometrica sau proportional.
media lor aritmetica este numarul poate scrie si in forma b=a ∙ k . mg ( a ; b )=√ a ∙b , a ,b >0.
a1 ++a 3+ …+a n Exemplu 1: Obs.
m= Segmentul AB are lungimea de 4 cm, iar segmentul
n 1. Daca 0< a<b , atunci a ≤ √ a∙ b ≤ b .
Iar media lor geometrica este numarul BC 6 2. Inegalitatea mediilor
BC are lungimea de 6 cm. Sciem = sau
n
g= √ a1 ∙ a2 ∙ a3 ∙ … ∙ an AB 4 Daca
6 x , y ∈ R , x , y >0 , atunci mg ( x ; y )≤ ma ( x ; y
Teorema BC= ∙ AB sau BC=1,5 ∙ AB
Oricare ar fi numerele reale pozitivea 1 , a2 , a3 , … , an 4 Dem:
A B C a+b
este adevarata inegalitatea √a ∙ b ≤ =¿
a1+ a2 +a3 +…+ an 2
√n a1 ∙ a2 ∙ a3 ∙ …∙ a n ≤ n
. a=4 cm b=6cm 2 √ a∙ b ≤ a+b=¿
b=1,5∙a a−2 √ a∙ b+ b ≥0=¿
Demonstratie. Exemplu 2: 2
Se verifica usor pentru n=2,3,4. Fie A,B,C, D puncte coliniare in aceasta ordine,
( √ a+ √ b ) ≥ 0 ,
Vom utiliza metoda inductiei Adevarat.
astfel incat AB=a, BC=b si CD=c. Se stie ca BC=k∙AB
matematice:presupunand ca inegalitatea este si CD=k∙BC.
adevarata pentru k numere alese arbitrar, vom a) Formati o proportie folosind numerele
deduce ca ea este adevarata pentru k +1 numere. In positive a, b, c.
acest fel, oricum ar fi date n numere reale b) Exprimati numarul pozitiv b in functie de
a 1 , a2 , a3 , … , an, facand in mod repetat de n−1 ori numerele positive a si c.
rationamentul din demonstratie se va obtine a b c
inegalitatea pentru cele n numere.
Fie deci numerele pozitive a 1 , a2 , a3 , … , ak+1. Putem A B C D
presupune ca 0< a1 ≤ a2 ≤ … ≤a k+1 si ca a 1< ak+1 .
Notam cu m media aritmetica si cu g media BC b
= =k
geometrica a numerelor a 1 , a2 , a3 , … , ak+1. AB a
 Din inegalitatile CD c
= =k
( k +1 ) a1 < a1+ a2 +a3 +…+ ak +1<(k +1)ak +1 rezulta BC b
a1 +a 2+ a3 +…+ ak+1 Din cele doua relatii obtinem
a 1< <ak +1 . b c
k +1 = ≤¿ b=√ a ∙ c
Asadar ( a 1−m ) ( m−a k+1 ) >0. Aceasta inegalitate se a b
Vom spune ca b este media geometrica a
scrie sub forma
numerelor a si c.
a 1 a k+1
a 1+ ak+1−m> . Definitie:
m Media geometrica a doua numere reale positive x
Consideram multimea de k numere si y este numarul pozitiv √ x ∙ y . Pornind de la
a 2 , a3 , … , ak , a 1+ ak+ 1−m. mg y
Media lor aritmetica este: echivalenta = m g =√ x ∙ y , media
x mg
a2 +a 3+ …+a k +(a1 +a k+1 )−m ( k +1 ) m−m km
M= = = geometrica
=m a numerelor x si y se mai numeste si
k k k media proportional a numerelor x si y. datorita
Media lor geometrica este multiplelor aplicatii in geometrie, denumirea de
G= √k a 2 a 3 … a k ( a1 +ak +1−m ) ; rezulta medie geometrice este mai des intalnita.
a 1 a k+1 k gk +1 Proprietatile mediei geometrice a doua numere
√
k
G> a2 a3 … ak ∙
m
=
√ m
g k+1
. Deoarece M >G, pozitive x si yȘ
1. Media geometrica a doua numere pozitive
rezulta M k >G k ,adica m k > . Deducem ca este mai mica sau egala decat media
m aritmetica a acelorasi numere.
m k +1 > gk +1 , de unde rezulta ca m> g x+ y
Oricare ar fi x >0 , y> 0 , √ x ∙ y ≤ ;
2
2. Daca x si y sunt doua numere pozitive
egale, atunci
x+ y
√ x ∙ y= ;
2

3. Descompunerea numerelor natural in profus de puteri de numere prime

Teorema fundamental a aritmeticii Descompunerea numerelor natural in profus de Teorema fundamental a aritmeticii
Orice numar natural n>1 se reprezinta in mod unic ca puteri de numere prime Orice numar natural compus se poate scrie ca
un produs de numere prime. Orice numar natural compus se poate scrie ca produs de puteri de numere prime.
In consecinta, orice numar natural n>1 se produs de puteri de numere prime. Scrierea este Ex: Descompuneti in produs de puteri de factori
 descompune in mod unic sub forma
n= pa1 p2a ∙ … ∙ pak , unde p1 , p2 , … , p k sunt numere
1 2 k
prime, p1 < p2 <… ,< pk cu a 1 , a2 , … , ak ∊ N .
¿ 264
4.
Axioma de separare a planului
Fie o dreapta l intr-un planα , multimea punctelor
planului α ce nu apartin dreptei l este reuniunea a
doua multimi Ƥ 1 ,Ƥ 2 disjuncte, astefel incat
 fiecare dintre ele este convexa si
 daca A ∊ Ƥ 1 si B∊ Ƥ 2 , atunci [ AB ] ∩l≠ ∅ .
Fiecare din cele doua multimi Ƥ 1 ,Ƥ 2poarta numele
de semiplan marginit de dreapta l . Dreapta l se
numeste frontiera a semiplanelor respective.
unica, abstractie facand de ordinea factorilor primi numarul 12
Exemplu Pasul 1: identificam cel mai mic divisor prim al lui
2 12, in acest caz este 2.
132 2 Pasul 2: impartim 12:2 si obtinem catul 6.
66 2 Pasul 3: identificam un divizor prim al lui 6, in
33 3 cazul acesta 2
11 11 Pasul 4: impartim 6:2 si obtinem catul 3.
1 Pasul 5:identificam un divizor prim al lui 3, in
264=2 ∙2 ∙ 2∙ 3 ∙11=23 ∙ 3 ∙11 cazul acesta 3
Pasul 6: impartim 3:3 si obtinem catul 1.
Pasul 7: 12=22 ∙ 3.
Notiunea de semiplan
Descriere Def.Multimea tuturor punctelor unui plan situate
Semiplanul este multimea tuturor punctelor unui de aceiasi parte a unei drepte inclusa in acel plan
plan aflate de aceeasi parte a unei drepte situate in se numeste semiplan.
acel plan Obs. Orice dreapta inclusa intr-un plan separa
Reprezentare punctele din acel plan in doua semiplane disticte;
In figura alaturata, dreapta d, numita frontier, a dreapta ce le separa se numeste frontiera.
delimitat planul α doua semiplane distincte. Def. Semiplanul care isi contine frontier se
Notatie numeste semiplan inchis.
Semiplanul colorat este notat cu β, iar cel necolorat
cu π
Semiplanul inchis [d,A
Def. Semiplanul care nu isi contine frontier se
numeste semiplan deschis.
5. Inmultirea matricelor
mxn nxp mxp
Fie A ∊ R , B ∊ R , atunci ( AB∊ R ), unde Pentru a introduce notiunea de imultire a matricelor,
elementele sunt date de formula vom da cateva exemple
n
( AB)ij =∑ A i ,r B rj .
r=1
6. Schema lui Horner