21/02/2016

1 Cocobacili Gram negativi

2

• Bacili scurți (cocobacili) Gram-negativi, polimorfi.

• Imobili
• Adeseori capsulați
• Nesporulați
• Facultativ anaerobi, carboxifili
• Au nevoie pentru multiplicare de factori de creștere prezenți în sânge: factorul X
(hemina) și/sau factorul V (NAD).
• Speciile care nu au nevoie decât de factorul V primesc prefixul “para-”.
• Catalază pozitivi, oxidază pozitivi.
• Specia cea mai importantă a genului este Haemophilus influenzae.
3 Haemophilus influenzae
• Habitat
– Doar omul.
– mucoasa căilor respiratorii superioare a copilului și adultului (30-50% dintre
subiecții sănătoși) – tulpini necapsulate
– Portajul de tulpini capsulate (tip b) rar (5% din populație, adulți sau copii).
–
• Caractere microscopice
– BGN scurți Gram negativi, adeseori capsulați, imobili
– Polimorfism – LCR
–
4

7 Haemophilus influenzae

• Caractere de cultură
– medii de cultură ce conțin factorii de creștere:
• Factor X (=hemina)
• Factor V (=NAD)
– geloza chocolat
– multiplicarea în imediata vecinătate a coloniilor de S. aureus = fenomen de
“satelitism“
– 37°C
– 5-10% CO2
–
• Rezistența la factorii de mediu
– Foarte sensibil: uscăciune, dezinfectante uzuale
– Viabilitate mai bună la temperatura mediului ambiant decât la frigider
8 Haemophilus influenzae
9 Haemophilus influenzae
10

11 Haemophilus influenzae 1
 – 5-10% CO2
– 21/02/2016
• Rezistența la factorii de mediu
– Foarte sensibil: uscăciune, dezinfectante uzuale
– Viabilitate mai bună la temperatura mediului ambiant decât la frigider
8 Haemophilus influenzae
9 Haemophilus influenzae
10

11 Haemophilus influenzae
• Structură antigenică
– Tulpini capsulate - serovaruri a-f (polizaharidul capsular)
– Tipul b este cel mai frecvent; polizaharidul capsular este poliribitol fosfat (PRP).
– Tulpinile necapsulate se numesc netipabile.
–
• Factori de virulenţă
– H. influenzae tip b (Hib) este cel mai virulent.
– Factorul de virulenţă cel mai important este capsula:
• conferă protecţie împotriva fagocitozei;
• conferă protecţie faţă de liza mediată prin complement;
• factor de colonizare (adezivitate).
– Proteaza IgA1
12 Haemophilus influenzae
• Patogenie şi infecţii
– Tulpinile necapsulate
• Colonizează căile respiratorii superioare
• H. influenzae produce, ca bacterie oportunistă:
–Infecţii comunitare în sfera ORL, la copii şi adulţi (otită medie acută,
sinuzită), conjunctivită;
–Suprainfecţii bronho-pulmonare la adult (acutizarea bronşitei cronice,
pneumonie).
– Tulpinile capsulate (proprietăţi invazive) - Hib:
• Infecţii invazive (meningită, septicemie) la copii până la vârsta de 5 ani;
• Epiglotită, celulită, pneumonie, artrită septică, osteomielită;

• Imunitate
– Anticorpi protectori împotriva polizaharidului capsular (PRP pentru tipul b)
– Ac apar:
• după o infecţie naturală
• după vaccinare
• Ac materni transmişi transplacentar
13 Haemophilus influenzae
• Diagnostic
– LCR, sânge, puroi, spută
– Examen microscopic: cbgn, uneori polimorfi (LCR).
– Cultură: fenomen de “satelitism“ pe geloză-sânge = dependența de factor V
(diferența între H.influenzae și H.parainfluenzae)
– LA – antigene capsulare în LCR (dg rapid)
– PCR
•
• Tratament
– Beta-lactamină rezistentă la beta-lactamaze (tulpini producătoare de beta-
lactamaze). 2
 – LCR, sânge, puroi, spută
– Examen microscopic: cbgn, uneori polimorfi (LCR). 21/02/2016
– Cultură: fenomen de “satelitism“ pe geloză-sânge = dependența de factor V
(diferența între H.influenzae și H.parainfluenzae)
– LA – antigene capsulare în LCR (dg rapid)
– PCR
•
• Tratament
– Beta-lactamină rezistentă la beta-lactamaze (tulpini producătoare de beta-
lactamaze).
– Rezistența la AM
• Producere beta-lactamaze
• PLP modificate, cu afinitate redusă pentru beta-lactamine
– CRO/CTX – tratament de elecție – meningite, septicemie
– Cazuri mai puțin grave - SAM
– FQ, macrolide
14

15 Haemophilus influenzae
• Epidemiologie
– Rezervor de infecție – bolnavii sau purtătorii sănătoși de Hib
– Transmitere – picături Flügge
– Infecții invazive (meningită, septicemie, epiglotită) mai frecvente între 2L și 5 ani
– Incidența infecțiilor severe invazive la copil a scăzut dramatic după introducere
vaccinării
•
• Profilaxie
– Vaccin conjugat Hib, începând cu L2 de viață
– Polizaharid capsular b conjugat cu o proteină, anatoxina tetanică/difterică
– Chimioprofilaxie după expunere – RIF (copil mic, incepând cu L2)
16

• H. ducreyi
– BGN scurt, imobil, în lanțuri
– Cultivare dificilă, medii speciale
– Șancru moale (tropice) – ulecerație dureroasă sanguinolentă a organelor genitale
– Imunitate de scurtă durată
– Diagnostic – examen microscopic și cultivare
– Tratament – AZT, CRO
•
• H. influenzae biogrup aegyptius
– Variantă metabolică a H. influenzae
– Conjunctivită purulentă (Africa de Nord, Egipt)
– Brazilia – infecții sistemice la copilul mic (febra purpurică braziliană)
– Antibioticoterapie identică H. influenzae
•
• Alte specii aparți microbiotei indigene: H. parainfluenzae, H. haemolyticus, H. segnis,
H. aphrophilus et H. paraphrophilus
– Ocazional implicate în infecții
17

18

19 Grupul HACEK
1. Haemophilus spp.
2. Aggregatibacter spp. 3
 •
• Alte specii aparți microbiotei indigene: H. parainfluenzae, H. haemolyticus, H. segnis,21/02/2016
H. aphrophilus et H. paraphrophilus
– Ocazional implicate în infecții
17

18

19 Grupul HACEK
1. Haemophilus spp.
2. Aggregatibacter spp.
3. Cardiobacterium hominis
4. Eikenella corrodens
5. Kingella kingae

• bacili scurți (sau cocobacili) gram negativi

• pretenţioşi nutritiv, creştere relativ lentă, facultativ anaerobi şi carboxifili
• frecvent colonizează orofaringele
• endocardite infecţioase ale valvelor cardiace native sau protezate
• izolare de la pacienţi cu endocardită = semnificaţie clinică
• CRO sau AM+G
20 Bordetella
• Minidefiniţie
– mici cocobacili gram-negativi
– imobili/ mobili (flageli peritrichi)
– nesporulaţi
– strict aerobi
– pretenţioşi nutritiv
– relativ inerţi metabolic
21 Bordetella pertussis
• Habitat
– om
• Caractere microscopice
– mici cocobacili gram-negativi, izolaţi sau în perechi  pleomorfi
– coloraţi bipolar; incluziuni metacromatice (albastru de toluidină)
• Caractere de cultivare
– mediul Bordet-Gengou
– agar cu cărbune activat şi sânge de cal
– colonii mici, S, negre, cu suprafaţa perlată
22 Bordetella pertussis
• Factori de virulenţă (Bordetella virulence genes, 37°C)

•
•
•
•
•
•
•
•

Citotoxină traheală – efect citotoxic, ciliostază

LPS – lezarea celulelor epiteliului respirator 4
 •
• 21/02/2016
•
•
•
•

Citotoxină traheală – efect citotoxic, ciliostază

LPS – lezarea celulelor epiteliului respirator
–
23 Bordetella pertussis
• Patogenie
– aderenţă epiteliu respirator – fimbrii, HAF, toxina pertussis
– inhibare sistem imun – toxina pertussis, adenilat ciclaza calmodulin-dependentă
– lezare epiteliu respirator – citotoxina traheală
• infecţie localizată
• pneumonie interstiţială
• TUSE CONVULSIVĂ – incubaţie 2S
– I (cataral) – bolnavi f. contagioşi
– II (convulsiv) – tuse spasmodică + cianoză, vărsături, convulsii, congestie
conjunctivală
– III (convalescenţă)
– complicaţii – suprainfecţii bacteriene (piraterie adezine), encefalita
•
24

25 Bordetella pertussis
• Imunitate
– IgA secretori anti-HAF, anti-toxină pertussis
– răspuns imun celular
•
• Diagnostic de laborator
– tampon nasofaringian recoltat pernasal
– coloraţie IF - SN, rapid
– izolare – mediu selectiv (cefalexină), incubare 7-12 Z
– dg. serologic – diferenţierea sdr. tuse convulsivă
•
• Tratament
– E - tratament, profilaxie,  perioada de infectivitate
– SXT
– AMO, Cef orale – eşec terapeutic
26 Bordetella pertussis
• Epidemiologie
– sursa de infecţie – bolnavul
– transmitere – aerogenă
– receptivitate – generală
– imunizare transplacentară ?
•
• Profilaxie
– trivaccin DTP
– 3-6 L, 2 rapeluri
– vaccin acelular
–
5
 – sursa de infecţie – bolnavul
– transmitere – aerogenă 21/02/2016
– receptivitate – generală
– imunizare transplacentară ?
•
• Profilaxie
– trivaccin DTP
– 3-6 L, 2 rapeluri
– vaccin acelular
–
27 Brucella
• Minidefiniţie
– CBGN
– imobili
– nesporulaţi
– strict aerobi
– catalază +
– oxidază +
– nu produc acizi din carbohidraţi pe medii cu peptonă
–
28 Brucella
• Habitat
– patogeni primari ai animalelor
• Caractere microscopice
– mici CBGN, coloraţi bipolar
• Caractere de cultivare
– pretenţioase nutritiv
– B. abortus - carboxifilă
• Rezistenţa în mediul extern
– relativ mare (supravieţuire lungă în gunoi de grajd, apă, brânzeturi, pulberi)
– pasteurizarea laptelui - sensibile
– dezinfectante uzuale - sensibile
29

30 Brucella
• Factori de virulenţă
– bacterii facultativ i.cel.
– endotoxină
• Patogenie
– SR cu pierderea virulenţei
– animale: eritritol  tropism placenta şi ţesuturi fetale  avort  infecţie glanda
mamară  lapte
– om: poartă intrare digestivă/escoriaţii  ggl. regionali  sânge  sistem RE 
noduli granulomatoşi
– std. acut, bacteriemic: limfadenite, osteomielite, colecistite, meningite
– std. subacut, std. cronic – descărcări bacteriemice + Ac bactericizi specifici 
endotoxină  şoc
31 Brucella
• Imunitate
– celulară, de infecţie
• Diagnostic de laborator
– std. acut - hemoculturi
– std. subacut/cronic – biopsie ggl. măduvă osoasă, LCR 6
 – std. subacut, std. cronic – descărcări bacteriemice + Ac bactericizi specifici  21/02/2016
endotoxină  şoc
31 Brucella
• Imunitate
– celulară, de infecţie
• Diagnostic de laborator
– std. acut - hemoculturi
– std. subacut/cronic – biopsie ggl. măduvă osoasă, LCR
– microscopie – negativă, chiar şi IF
– izolare – medii speciale, 10% CO2, 4S; HC – medii difazice
– identificare
– dg. serologic – r. Wright (anti-Brucella) (excepţie, B. canis)
• IgM: S1 – 2 ani
• IgG: S3 – S6-8 – inf. latentă
– Ac blocanţi dau rezultate fals negative
– idr brucelină
32 Brucella
• Tratament
– std. acut şi subacut – doxi + S/ G (doxi + RIF; SXT + G), 4-6S
– recăderi posibile
– std. cronic, latent -
• Epidemiologie
– sursă infecţie – animale bolnave
– transmitere – aerosoli (avort), avorton, lapte, bălegar, pulberi, apa
– receptivitate – mai expuşi fermierii, veterinarii, măcelarii
• Profilaxie
– pasteurizarea laptelui
– echipament protecţie
– vaccinarea şeptelului
– sacrificarea animalelor bolnave
33 Francisella tularensis
• Minidefiniţie
– minuscul CBGN, pleomorf
– strict aerob
– fără pili
– capsulă fină (lipidică, profil unic AG)
–
•
–
34 Francisella tularensis
• Habitat
– largă răspândire în natură: animale (fecale), artropode, apă, noroi
• Caractere microscopice
– frotiu Gram - dificil
– frotiu Giemsa – CB coloraţi bipolar, capsulaţi, mici grămezi
– IF
• Caractere de cultivare
– dificil, aerob, medii îmbogăţite (cisteină/ cistină)
• Rezistenţa în mediul extern
– persistă S în natură
– supravieţuieşte şi se înmulţeşte în amoebe  supravieţuire apă, noroi
35 Francisella tularensis 7
 • Caractere microscopice
– frotiu Gram - dificil 21/02/2016
– frotiu Giemsa – CB coloraţi bipolar, capsulaţi, mici grămezi
– IF
• Caractere de cultivare
– dificil, aerob, medii îmbogăţite (cisteină/ cistină)
• Rezistenţa în mediul extern
– persistă S în natură
– supravieţuieşte şi se înmulţeşte în amoebe  supravieţuire apă, noroi
35 Francisella tularensis
• Structura antigenică
– înrudiri cu Brucella
• Factori de virulenţă
– bacterie facultativ i.cel.
• Patogenie
– doza infectantă – 50 UFC
– forme clinice
• forma ulceroganglionară (inoculare cutanată: căpuşe, fricţiune) –
bubon tularemic
• forma oculo-ganglionară (inoculare conjunctivală)
• forma orofaringiană
• forma intestinală 
• forma pneumonică  evoluţie bacteriemică
• forma tifoidică 
–
36

37 Francisella tularensis
• Imunitate
– celulară (de durată, înalt protectivă)
• Diagnostic de laborator
– raclat ulcer cutanat, aspirat ggl., spălătură gastrică, spută, sânge (prelevări
precoce)
– dg. direct – laboratoare specializate
• microscopie directă – IF
• cultivare/ inoculare la şoarece
– dg. serologic
• aglutinare în tuburi, HA, ELISA
• aglutinine anti-F. tularensis (Z7): > 1/80;  4X
• reacţii încrucişate cu Brucella; dinamica semnificativă Ac / idr tularină, brucelină
–
38 Francisella tularensis
• Tratament
– Streptomicina (G, TE, C, TOB)
– + exereza chirurgicală după abcedarea bubonului
• Epidemiologie
– sursa infecţie: mamifere sălbatice, domestice infectate
– contaminare: manipularea animalelor bolnave
– expunere profesională
– potenţială armă biologică (infecţiozitate f. mare)
• Profilaxie
– arii endemice – nu se manipulează animale moarte/muribunde
– clorinarea apei
– supravegherea importului de animale
8
 – + exereza chirurgicală după abcedarea bubonului
• Epidemiologie 21/02/2016
– sursa infecţie: mamifere sălbatice, domestice infectate
– contaminare: manipularea animalelor bolnave
– expunere profesională
– potenţială armă biologică (infecţiozitate f. mare)
• Profilaxie
– arii endemice – nu se manipulează animale moarte/muribunde
– clorinarea apei
– supravegherea importului de animale
– vaccin viu atenuat (cercetare)
39 Pasteurella
• Minidefiniţie
– mici cocobacili gram-negativi, coloraţi bipolar, polimorfi
– nesporulaţi
– imobili
– facultativ anaerobi
– nepretenţioşi nutritiv
– catalază +
– oxidază +
40 Pasteurella multocida
• Habitat
– Tractul aero+digestiv superior, intestinul animalelor
•
• Caractere microscopice
– Mici cocobacili gram-negativi, (capsulaţi)
•
• Caractere de cultivare
– Agar-sânge – colonii mici, nehemolitice
– Tulpini capsulate – colonii mari, mucoase
•
• Rezistenţa în mediul înconjurător
– Foarte sensibil (căldură, fenol)
41 Pasteurella multocida
• Structură antigenică
– 5 tipuri capsulare: A, B, C, D, E
•
• Factori de patogenitate
– capsula
– citotoxina dermonecrotică
•
• Patogenie
– Infecţii ale animalelor
– Infecţii umane
• Infecţii ale plăgilor muşcate sau zgâriate de animale
• Infecţii respiratorii
• Meningită, abces cerebral
42 Pasteurella multocida
• Imunitate
– Bacterii intracelulare
–
• Diagnostic de laborator
– Aspirat din plaga muşcată (NU tampon), puroi sinusal, exsudat pleural, spută,
9
 • Infecţii ale plăgilor muşcate sau zgâriate de animale 21/02/2016
• Infecţii respiratorii
• Meningită, abces cerebral
42 Pasteurella multocida
• Imunitate
– Bacterii intracelulare
–
• Diagnostic de laborator
– Aspirat din plaga muşcată (NU tampon), puroi sinusal, exsudat pleural, spută,
hemocultură, LCR
– Izolare – agar-sânge, 3-5% CO2, 3Z
– Inoculare la şoarece (infecţie letală) – dovedeşte virulenţa
•
• Tratament
– Infecţie localizată – minociclină (macrolide)
– Infecţie sistemică - fluorochinolone
–

10