Histologie – Medicină

Lucrare practică – S5 (23-27 martie 2020)

Sistemul Digestiv 2
– Tractul digestiv -

CONF. DR. GRIGORAȘ ADRIANA

Plan
1. Stomac – regiune fundică
2. Stomac regiune pilorică
3. Duoden
4. Jejun
5. Ileon
6. Colon
7. Apendice ileo-cecal
Stomac – regine fundică
• Stomacul este un organ cavitar, peretele acestuia fiind format din 4 tunici –
mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă.

• Tunica internă (mucoasa) este alcătuită din 3 componente: epiteliu de tapetare,

lamina propria și muscularis mucoase.

• Epiteliul de tapatare al stomacului (epiteliu gastric) este un epiteliu simplu

prismatic omogen de tip secretor.

• Epiteliul gastric se invaginează în lamina propria și formează criptele gastrice.

• În regiunea fundică a stomacului, criptele gastrice sunt scurte.

Stomac – regiune fundică
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei stomacului din regiunea
fundică se găsesc glandele fundice.
• Glandele fundice sunt glande tubulare simple drepte/ușor sinusoase.
• În structura unei glande fundice se găsesc 5 tipuri celulare: celule mucoase,
celule parietale, celule principale, celule neuroendocrine si celule
regenerare.
• Muscularis mucosae separă mucoasa de submucoasă.
• În peretele stomacului din regiunea fundică, muscularis mucosae (celule
musculare netede dispuse de două straturi) este continuă.
• Submucoasa stomacului este un țesut conjunctiv lax.
Stomac – regiune fundică
• Tunica musculară (musculara proprie) a stomacului este formată din celule
musculare netede dispuse pe trei straturi – un strat oblic la inetrior, un strat
circular și un strat longitudinal extern.

• În regiune sfincterelor stratul circular muscular este mai bine reprezentat

• Plexul nervos Meissner este localizat la nivelul submucoasei, iar plexul nervos
Auerbach la nivelul tunicii musculare.

• Seroasa stomacului este un țesut conjunctiv lax (care conține elemente

vasculo-nervoase și adipocite albe) tapetat de mezoteliu (epiteliu simplu
scuamos).
Stomac - regiune fundică

Imagine de ansamblu
asupra mucoasei 1

1 = cripte gastrice
2
(epiteliu simplu prismatic
înalt omogen de tip
secretor) 1
2 = glande fundice
3
3 = muscularis mucosae

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Stomac - regiune fundică

1 2

1 = criptă gastrică
2 = glandă fundică
3 = lamina propria
(corion de apărare)

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Stomac – regiune fundică

Pr = celule parietale
P = celule principale

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Stomac – regiune fundică mm = muscularis mucosae
sm = submucoasa
m = musculara

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Stomac – regiune fundică

Corp
neuronal

Microganglion
vegetativ din plexul
nervos Auerbach

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Stomac – regiune pilorică

Elemente particulare în raport de regiune fundică a stomacului

• În regiunea pilorică a stomacului, criptele gastrice sunt lungi.
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei stomacului din
regiunea fundică se găsesc glandele pilorice.
• Glandele pilorice sunt glande tubulo-ramificate.
• În peretele stomacului din regiunea pilorică, muscularis mucosae
(celule musculare netede dispuse de două straturi) este
continuă.
Stomac – regiune pilorică
1 = cripte gastrice
2 = glande pilorice
3 = muscularis mucosae
4 = arteriolă 5 1
1
5 = lamina propria mc
1
mc = mucoasa
2

sm
4

m
Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009
Stomac – regiune pilorică

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Duodenul
• Duodenul este un organ cavitar, peretele acestuia fiind format din 4 tunici –
mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă.
• Tunica internă (mucoasa) este alcătuită din 3 componente: epiteliu de
tapetare, lamina propria și muscularis mucoase.
• Epiteliul de tapatare al duodenului (epiteliu intestinal) este un epiteliu simplu
prismatic heterogen de tip secreto-absorbtiv.
• Mucoasa duodenului ascensionează și formează vilozități intestinale cu aspect
de ,,frunză de ferigă’’.
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei duodenului se găsesc
glandele Lieberkühn (glande tubulare simple drepte).
Duodenul
• Muscularis mucosae separă mucoasa de submucoasă.
• În peretele duodenului, muscularis mucosae (celule musculare netede dispuse de
două straturi) este discontinuă.
• Submucoasa duodenului este un țesut conjunctiv lax în care se găsesc glandele
Brunner.
• Tunica musculară (musculara proprie) a duodenului este formată din celule
musculare netede dispuse pe două straturi – circular intern și longitudinal extern.
• Plexul nervos Meissner este localizat la nivelul submucoasei, iar plexul nervos
Auerbach la nivelul tunicii musculare.
• Seroasa duodenului este un țesut conjunctiv lax (care conține elemente vasculo-
nervoase și adipocite albe) tapetat de mezoteliu (epiteliu simplu scuamos).
Duodenul

Vilozități
Glande intestinale
Lieberkühn

Glande
Brunner

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Duodenul Vilozitate intestinală

mușchiul
Brucke

celulă
caliciformă

enterocit
epiteliu intestinal

lamina
propria
(corion de
apărare)

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Duodenul

Glande Brunner

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Jejunul
• Jejunul este un organ cavitar, peretele acestuia fiind format din 4 tunici –
mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă.
• Tunica internă (mucoasa) este alcătuită din 3 componente: epiteliu de
tapetare, lamina propria și muscularis mucoase.
• Epiteliul de tapatare al jejunului (epiteliu intestinal) este un epiteliu simplu
prismatic heterogen de tip secreto-absorbtiv.
• Mucoasa jejunului ascensionează și formează vilozități intestinale lungi, cu
aspect digitiform.
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei duodenului se găsesc
glandele Lieberkühn (glande tubulare simple drepte).
Jejunul
• Muscularis mucosae este continuă.
• Submucoasa jejunului este un țesut conjunctiv lax.
• Tunica musculară (musculara proprie) - celule musculare netede
dispuse pe două straturi – circular intern și longitudinal extern.
• Plexul nervos Meissner este localizat la nivelul submucoasei, iar
plexul nervos Auerbach la nivelul tunicii musculare.
• Seroasa jejunului este un țesut conjunctiv lax (care conține
elemente vasculo-nervoase și adipocite albe) tapetat de
mezoteliu (epiteliu simplu scuamos).
Jejunul
Vilozitate
intestinală

Glande
Lieberkuhn
m.m

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Jejunul
Glande
Lieberkuhn

Lamina propria
(corion de
apărare)

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Jejunul glande Lieberkuhn

glande
Lieberkuhn

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Jejunul

mezoteliu

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Ileonul
• Ileonul este un organ cavitar, peretele acestuia fiind format din 4
tunici – mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă.
• Epiteliul de tapatare al ileonului (epiteliu intestinal) este un epiteliu
simplu prismatic heterogen de tip secreto-absorbtiv.
• Mucoasa ileonului ascensionează și formează vilozități intestinale
surte, neregulate.
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei ileonului se
găsesc glandele Lieberkühn (glande tubulare simple drepte).
Ileonul
• Muscularis mucosae este discontinuă.
• Submucoasa ileonului este un țesut conjunctiv lax în care se găsesc
plăcile Peyer.
• Tunica musculară (musculara proprie) a ileonului - celule musculare
netede dispuse pe două straturi – circular intern și longitudinal
extern.
• Plexul nervos Meissner este localizat la nivelul submucoasei, iar
plexul nervos Auerbach la nivelul tunicii musculare.
• Seroasa ileonului este un țesut conjunctiv lax (care conține
elemente vasculo-nervoase și adipocite albe) tapetat de mezoteliu
(epiteliu simplu scuamos).
Ileonul
Vilozitate
intestinală
glandă
Lieberkunh
mm

Nodul (folicul)
pp limfoid secundar

sm
pp = Plăcile Peyer

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea

Strat Alina, ed Junimea ,2009

m
Colon
• Colonul este un organ cavitar, peretele acestuia fiind format din 4
tunici –mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă.
• Epiteliul de tapatare al colonului (epiteliu intestinal) este un
epiteliu simplu prismatic heterogen de tip secreto-absorbtiv, cu
numeroase celule caliciforme.
• Mucoasa colonului nu mai ascensionează pentru a forma vilozițăți
intestinale.
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei ileonului se
găsesc glandele Lieberkühn (glande tubulare simple drepte).
• Muscularis mucosae este continuă.
Colonul
• Submucoasa colonului este un țesut conjunctiv lax.
• Tunica musculară (musculara proprie) a colonului - celule
musculare netede dispuse pe două straturi – circular intern
și longitudinal extern (discontinuu).
• Plexul nervos Meissner este localizat la nivelul submucoasei,
iar plexul nervos Auerbach la nivelul tunicii musculare.
• Seroasa colonului este un țesut conjunctiv lax (care conține
elemente vasculo-nervoase și adipocite albe) tapetat de
mezoteliu (epiteliu simplu scuamos).
Colonul

Glande Lieberkuhn

mc

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Colonul

Glande
Lieberkuhn

Glande Lieberkuhn Lamina propria (corion de mm

apărare)
Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009
Apendicele ileo-cecal
• Apendicele ileo-cecal este un organ cavitar, peretele acestuia
fiind format din 4 tunici –mucoasă, submucoasă, musculară și
seroasă.
• Apendicele ileo-cecal prezintă un perete mai subțire decât cel al
colonului.
• Epiteliul de tapatare al apendicelui ileo-cecal (epiteliu
intestinal) este un epiteliu simplu prismatic heterogen de tip
secreto-absorbtiv.
• Mucoasa apendecelui ileo-cecal nu mai ascensionează pentru a
forma vilozițăți intestinale.
Apendicele ileo-cecal
• În lamina propria (corionul de apărare) a mucoasei apendicelui ileo-
cecal se găsesc glandele Lieberkühn (glande tubulare simple drepte)
și infiltrații limfoite permanente, T-dependente și T-independente.
• Muscularis mucosae este discontinuă.
• Submucoasa apendicelui ileo-cecal este un țesut conjunctiv lax.
• Tunica musculară (musculara proprie) a colonului este formată din
celule musculare netede dispuse pe două straturi – circular intern și
longitudinal extern.
• Seroasa apendicelui ileo-cecal este un țesut conjunctiv lax (care
conține elemente vasculo-nervoase și adipocite albe) tapetat de
mezoteliu (epiteliu simplu scuamos).
Apendicele ileo-cecal
Infiltrații
limfoide

Glande
Lamina propria Lieberkuhn
(corion de apărare)
Infiltrații
limfoide

mm

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Apendicele ileo-cecal
Nodul (folicul)
limfoid
secundar
Glande
Lieberkuhn

sm

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009

Apendicele ileo-cecal
Glandă
Lieberkuhn

Nodul (folicul)
limfoid
secundar

Histologie Ilustrata – Adriana Grigoras, Floarea Strat Alina, ed Junimea ,2009