Sef lucr. dr.

Lacramioara Butnariu
1. SINDROMUL DOWN
 Sindromul Down
• Consecinţa fenotipică a trisomiei 21

• Incidenţa

 1:650 nou-născuţi vii în Estul Europei

 1:2000 în SUA
 raportul pe sexelor B/F→3 / 2
 Nou-născut/sugar
- semne clinice
• Lungime şi greutate mică;
• Microcefalie (perimetrul cranian
↓ );
Nou-născut /sugar - semne clinice

Hipotonie musculară
Dismorfie cranio-facială caracteristicĂ (DCF)
semne clinice
• Profil facial plat
• Occiput turtit
• Reducerea
diametrului antero-
posterior cranian

• Brahicefalie

• Microcefalie
 Dismorfie cranio-facială caracteristicĂ (DCF)
• Facies rotund, profil facial plat,
occiput turtit
• Fante palpebrale oblice în sus şi în
afară ( mongoloide)
• Epicantus (pliu cutanat in unghiul
intern al ochiului)
• Hipertelorism (distanța mai mare
dintre unghiurile interne ale
ochiului)

Hipertelorism

Fante palpebrale
orientate în sus şi în Iris pestriţ
afară „mongoloide” Epicantus Pete Brushfield
Iris pestrit cu pete Brushfield
Dismorfie cranio-facială caracteristicĂ (DCF)

semne clinice

Nas mic cu narine antevertate

Protruzie linguală
(datorită gurii mici)

Urechi mici, displazice, jos situate

cu lobul absent
• Gât scurt, cu exces de piele pe ceafă

• Adomen:
dehiscenta
muschilor drepti
abdominali

• Hernie
ombilicala
 Mâini
• Mâini cu degete scurte şi late
= Brahidactilie
• PPT unic (pliu simian)
• Clinodactilie a degetului V

• Pliu unic de flexie pe

degetul V
• Dermatoglife anormale
 Picioare
• Brahidactilie
• Sp.I interdigital largit
• Pliuri plantare accentuate

Spaţiul I interdigital
lărgit
 Malformaţii viscerale
 Anomalii digestive
• Stenoză sau atrezie duodenală – cea mai frecv. anom digestivă
• Alte anomalii:
• atrezie sau stenoză esofagiană – (uneori se asociază cu fistulă
traheo-esofagiană),
• malformaţie colon (megadolicocolon),
• imperforaţie anală,
 Anomalii cardiace

o Canal atrio-ventricular – cea mai frecv anom cardiaca

o Persistenta de canal arterial (PCA)
o Defecte septale (DSA,DSV)
o Alte anomalii:
Tetralogie Fallot, Transpoziţie de vase mari

 Anomalii renale
 Frecventa semnelor clinice la nou-născut
– scor Hall
Semne Frecvenţă (%)
Reflex Moro redus 85
Hipotonie musculară 80
Profil facial plat 90
Fante palpebrale oblice în sus şi în
80
afară
Urechi mici, rotunde, jos situate 60
Exces de piele pe ceafă 80
Pliu simian 45
Hiperlaxitate articulară 80
Modificări morfologice pelvine la
70
examenul radiografic
Hipoplazia falangei mijlocii a
60
auricularului
Clinic - sugar şi copil

• talie şi greutate sub media

vârstei
• Microcefalie cu brahicefalie
• dismorfie cranio-facială
specifică
• Protruzie linguală
• hipotonie musculară
• hiporeflexie nervoasă
• hiperlaxitate articulară
• anomalii ale membrelor şi pete Brushfield
malformaţii viscerale. (iris pestrit)
 Semne clinice - adult
• dizabilitate intelectuala severa,
• hipostatură,
• obezitate,
• fante palpebrale mongoloide, pete
Brushfield
• limbă plicaturată,
• brahicefalie
• microtie (urechi mici)
• gât scurt.
 Semne clinice - adult

 OGE
 barbați: micropenis, hipogonadism si
sterilitate primară

 fetele sunt fertile: riscul unei fete cu sdr

Down de a avea copii afectat este de 50%
• Semnul clinic major in sdr Down:

DIZABILITATEA INTELECTUALĂ MODERATĂ /SEVERĂ

• Intelectul unui adult cu sdr Down nu-l depaseste pe cel

al unui copil de 6-8 ani (QI: 20 şi 85 )

• tulburări de limbaj.

• >30-35 de ani: descreştere marcată a funcţiilor cognitive,

similară cu cea din dementa senilă Alzheimer.

• tulburări senzoriale (auditive şi vizuale):

o surditate (50-75% din pacienţi), cataractă congenitală
sau strabism.
• .
Diagnostic pozitiv: Analiza cromozomială (Cariotip )
REZULTATE
1. trisomie 21 liberă omogenă (47,XX,+21 sau 47,XY,+21): cea mai
frevent decelata in SD
o 92% dintre pacienţi (cromosomul suplimentar - de origine maternă în
80% din cazuri)

2. translocaţie Robertsoniană neechilibrată - 5% din cazuri

 între cromosomii 21 omologi

- ex: 46,XX,rob(21;21)(q10q10),+21

 sau crz 21/ alt acrocentric neomolog :

o - ex: 46,XX,rob(14;21)(q10q10),+21 -;

3. SD in mozaic cromosomic: ex: 47,XY,+21 / 46,XY (în 3% cazuri)

4. trisomie 21 parţială <0,1%.

 SCREENING ȘI DIAGNOSTIC PRENATAL

• Sindromul Down poate fi depistat prenatal, prin TESTE

DE SCREENING (sunt teste noninvazive, de orientare,
nu de diagnostic!):

o TRIPLU TEST: dozarea α-fetoproteinei,

gonadotrofinei corionice umane şi a estriolului
neconjugat în sângele matern) şi/ sau

o ECOGRAFIA FETALĂ: edem al cefei (nucal) în

primele luni de sarcină şi scurtarea femurului în a
doua parte a sarcinii).
o Cand testele de screening sunt anormale, se
recomanda teste de:
o DIAGNOSTIC PRENATAL prin metode invazive:
frecvent prin Amniocenteza si cariotip fetal !!!!!
Trisomie 21
liberă
omogenă

47,XY, +21
 Trisomie 21 în mozaic

47,XY,+21 /46,XY
46,XX,rob(21;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(15;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(14;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(14;21)(q10;q10),+21
 Prognostic
• vital: este rezervat

o Circa 25-30% pacienti cu sdr Down mor în primul an, 50% în

primii 5 şi numai 2-6% supravieţuiesc peste vârsta de 50 ani.
o Cauzele de deces: malformaţiile cardiace, infecţiile
respiratorii şi leucemiile acute (limfoblastice).

• intelectual: rezervat – dizabilitate intelectuală;

o pot asocia hipotiroidie (hipotiroidia congenitala – mixedem
congenital – cretinism tiroidian),
o pe parcursul vieţii pot dezvolta demenţă precoce de tipul
boalii Alzheimer.

• reproductiv: bărbaţii sunt sterili, în timp ce femeile pot fi uneori

fertile (risc 50% de a avea un copil cu SD)
 Factori de risc

 vârsta maternă avansată ( peste 35-38 ani) în momentul

concepţiei pentru trisomiile libere
 (! Diagnostic prenatal după 35 de ani)

 Identificarea la copil a unei forme de SD prin trob impune

obligatoriu efectuarea cariotipului la parinti

 In cazul prezentei unei translocaţii Robertsoniene

echilibrate la unul dintre părinți se recomanda
diagnostic prenatal (amniocenteză) la o noua
sarcina!
 Sfat genetic – Risc de recurență
(riscul cuplurilor care au un copil cu SD, de a
mai avea alt copil cu SD)
Riscul de recurenţă al sindromului Down este dependent de
tipul de trisomie 21:

 nesemnificativ în trisomiile prin mozaic (<0,1%)

 Scazut în trisomia 21 liberă omogenă: sub 1% la mame cu

vârste sub 35-38 ani, si creste progresiv cu vârsta maternă
peste 35 ani)

 În trisomia 21 prin translocaţie Robertsoniană între 2

cromosomi neomologi riscul depind de sexul parintelui
purtator de anomalie :
 risc moderat:~ 10% dacă mama prezenta trob ,
 risc scazut: ~1% daca trob e prezentă la tată (de obicei
spermatogeneza este blocată )

 total : 100% - în trisomia 21 prin translocaţie Robertsoniană

între cromosomi 21/21/omologi (dacă anomalia e prezentă la
unul din parinti
 Sdr. Down sinteza
 SINDROMUL DOWN – TRISOMIE 21 (PREZENTA
IN PLUS A UNUI CROMOSOM 21)
•
 FACTORII ETIOLOGICI CARE DETERMINĂ
TRISOMIA 21:
 VÂRSTA MATERNĂ AVANSATĂ (TRISOMIILE LIBERE)
 PREZENŢA LA UNUL DINTRE PĂRINŢI A UNEI
TRANSLOCAŢIII ROBERTSONIENE CE IMPLICĂ UN
CROMOSOM 21 - PENTRU TRISOMIA 21 PRIN
TRANSLOCAŢIE.

 LA NOU-NĂSCUT/ SUGAR :
 LUNGIME ŞI GREUTATE MICĂ,
 HIPOTONIE MUSCULARĂ,
 Sdr. Down sinteza
DISMORFIE CRANIO-FACIALA

 BRAHICEFALIE (CAP TURTIP ANTERO/-POSTERIOR)

 FATA ROTUNDA, PROFIL FACIAL PLAT
 FANTE PALPEBRALE OBLICE ÎN SUS ŞI ÎN AFARĂ
(MONGOLOIDE),
 EPICANTUS (PLIU CUTANAT CE ACOPERĂ UNGHIUL
INTERN AL OCHIULUI)
 HIPERTELORISM (DISTANTA INTRE UNGIUL INTERN AL
OCHILOR MARITA)
 NAS MIC CU NARINE ANTEVERTATE,
 PROTRUZIE LINGUALĂ (DATORITĂ CAVITATII BUCALE
MICI)
 URECHI MICI, DISPLAZICE, CU LOB MIC ABSENT
 Sdr. Down sinteza

• GÂT SCURT, CU EXCES DE PIELE PE CEAFĂ,

• •ABDOMEN CU DEHISCENTA MUSCHILOR DREPTI
ABDOMINALI
• •HERNIE OMBILICALA
• •MÂINI SCURTE ŞI LATE, CU BRAHIDACTILIE
• • PLIU PALMAR TRANSVERS UNIC (PLIU SIMIAN)
• •CLINODACTILIE A DEGETULUI V
• •SPAŢIUL INTERDIGITAL I LARG LA PICIOR
 Sdr. Down sinteza
MALFORMAŢII VISCERALE

 CARDIACE CU ŞUNT DREAPTA → STÂNGA

CANAL ATRIO-VENTRICULAR,
PERSISTENTA DE CANAL ARTERIAL (PCA) ,
DEFECT SEPTAL VENTRICULAR (DSV)SAU
ATRIAL (DSA)
 DIGESTIVE: STENOZA/ ATREZIE
DUODENALĂ, IMPERFORAŢIE ANALĂ
 RENALE
 SNC: RETARD MENTAL MODERAT-SEVER
SINDROMUL TURNER
 Exercitii
1.Asociaţi următoarele erori posibile in meioza cu tipul de gameţi rezultat:
1. Nedisjuncţie cromosomică; A. n ; n-1;
2. Întârziere anafazică in meioza II B. n + 1 ; n ; n - 1;
3. Nesepararea citelor de ordin II C. n + 1 ; n - 1 ;
4. Nedisjuncţie cromatidiană D. 2n ; n .
5. Întârziere anafazică in meioza I.

2. Ce zigoţi vor rezulta prin fecundarea unui gamet normal cu gameţi

produşi prin nedisjuncţie cromatidiană in meioza II a gonosomilor la
tata?

A. 45, X ; 46, XXX ; 47, XYY ;

B. 45, X ; 47, XXX ; 46, XYY ;
C. 45, X ; 47, XXX ; 47, XYY ;
D. 45, X ; 47, XXX ; 47, XXY ;
E. 45, X ; 47, XXY ; 47, XYY .
 3. Care din urmatorii zigoti se pot forma prin fecundarea unui gamet
normal cu un gamet provenit de la un parinte cu translocaţie reciproca
echilibrată a cromosomilor 9 şi 5?
a. 5; 9; 9/5; 9;
b. 5; 5/9; 9
c. 5; 9/5; 9
d. 5; 5; 9; 9;
e. 5; 5/9; 9/5; 9

4. Ce gameţi rezultă prin nedisjuncţia în meioza I a perechii de

cromosomi 21 la tată şi în ce proporţie?
A. 45,XY, - 21 (50%) ; 47,XY,+21 (50%) ;
B. 22,X,-21 si 22,Y,-21 (50%) ; 24,X,+21 si 24,Y, +21 (50%) ;
C. 45,XY,-21 (25%) ; 47,XY,+21 (75%) ;
D. 23,X,+21 si 23,Y,+ 21 (25%) ; 23,X,+21 si 23,Y,+21 (75%) ;
E. Nici unul din răspunsuri nu este corect.
5. Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la cromosomii metafazici
sunt adevărate?
A. Sunt bicromatidieni;
B. Pot prezenta constricţii secundare;
C. Prezintă condensare maxima;
D. Sunt alcătuţi din două molecule identice de ADN
E. Sunt alcătuiţi dintr o singura molecula de ADN.

6. In ce etapa a diviziunii meiotice are loc recombinarea intracromosomică:

A. Anafaza meiozei II;
B. Profaza meiozei II.
C. Profaza meiozei I;
D. Anafaza meiozei I;
E. Metafaza meiozei II;
 7. În sindromul Klinefelter, la vârsta adultă, după pubertate,
unul singur dintre semnele următoare nu este constant şi
indispensabil pentru diagnostic:
A. Subiecţii sunt înalţi;
B. Ginecomastia este accentuată;
C. Penisul este de dimensiuni reduse.
D. Pilozitatea este slab dezvoltată;
E. Testiculii sunt mici, atrofici;

8. Care din următoarele particularităţi NU este specifica

eucromatinei?
A. Se replica precoce;
B. Este fin dispersata si slab colorata;
C. Este formata din ADN repetitiv.
D. Este slab condensata;
E. Este activa din punct de vedere genetic;
 9. In sindromul Down nu se intalnesc:
A. hiporeflexie
B. hipertonie musculara
C. brahicefalie
D. clinodactilie V
E. iris pestrit

10. Anomaliile cromosomice numerice omogene constituţionale la om :

A. Rezultă cel mai adesea prin nondisjuncţie mitotică parentală;
B. Nu pot rezulta printr-o anomalie de fecundare;
C. Sunt in raport direct cu vârsta paternă avansată;
D. Pot apare după naştere.
E. Sunt una din cauzele de avort în primele săptămâni de sarcină;
 11. Consultul genetic al unui copil (sex masculin) de 1 an, născut la termen cu
greutate şi talie mai mică decât normal, evidenţiază următoarele semne: capul
mic cu occiput turtit, faţă rotundă aplatizată, hipertelorism şi fante palpebrale
oblice în sus şi înafară, urechi mici, degete scurte, hipotonie. Copilul are o
întârziere marcată în evoluţia staturo-ponderală şi mai ales în dezvoltarea
psihomotorie. Părinţii (tatăl - 40 ani; mama - 39 ani) sunt sănătoşi. Anamneza
familială este negativă.
1. Ce sindrom cromosomic vă sugerează fenotipul pacientului? Selectaţi
semnele clinice care pot fi prezente teoretic în sindromul respectiv: Down
a)cubitus valgus; b) hipostatura c) pliu simian; d)protruzie linguala; e) brahidactilie;
f) clinodactilie V; g) ginecomastie; h) profil facial plat, i) limfedem; j) fante
occiput turtit; palpebrale
antimongoloide;
k) fante palpebrale l) epicantus; m) disociaţie peno n) hipertonie o) hiporeflexie;
mongoloide; orhitică; musculara;
p) sterilitate r) iris pestrit; s) distanta t) pterygium coli; u) insertie joasa
intermamelonara a parului pe
mare; ceafa;
v) micropenis; x) testiculi mici; y) azoospermie; z) pilozitate redusa. aa) talie inalta;
 2. a. Care este analiza citogenetică necesară pentru precizarea diagnosticului?

b. Care sunt rezultatele posibile ale acestei analize? Notaţi rezultatele posibile2.

3. a. Din ce grupă face parte cromosomul implicat în patogenia acestui sindrom;

care sunt caracteristicile acestei grupe?

b. Presupunand ca analiza cromozomiala a evidentiat o anomalie in mozaic câţi

cromozomi din grupa respectivă sunt într-o celulă somatică in care este prezentă
anomalia?

4. In situatia enuntata la punctul 3.b enumerati mecanismele de producere (doua

eventualitati : zigot normal si zigot anormal) si explicaţi schematic una din
posibilităţi.

5. Care este riscul parintilor acestui copil de a avea alt copil cu aceeasi afectiune?