Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTAREA PRODUSELOR
ASISTATĂ DE CALCULATOR
Scopul cursului: Prezentarea modulului CATIA Part Design.
Cuprins: Prezentarea barelor de instrumente utilizate la proiectarea tridimensională a
diferitelor piese:
Sketch‐Based Features
Dress‐Up Features
Surface‐Based Features
Transformation Features
Boolean Operations
Obiectivele cursului: După parcurgerea cursului veţi fi capabili:
Să utilizați instrumentele pentru modelarea tridimensională a pieselor.
Durata: 4 ore
Cerinţe: parcurgerea cursului CATIA Sketcher.
Introducere
Modulul CATIA Part Design face posibilă proiectarea solidă tridimensională a diferitelor piese întâlnite
cel mai adesea în concepția produselor mecanice, fiind alături de CATIA Sketcher, baza celorlaltemodule ale
programului.
Modulul oferă unmediu de lucru foarte productiv, fiecare piesă proiectată conținând un număr de
parametri, utilizați atât în cadrul său, cât și în modulul CATIA Knowledge Advisor, pentru parametrizarea și
crearea automată a familiilor de piese, a dependențelor între piesele unui ansamblu etc.
Interfața modulului CATIA Part Design
Accesarea modulului CATIA Part Design se poate face în două feluri
1) din meniul START/Mechanical Design/Part Design (figura 1.1)
Fig. 1.1 Accesarea modulului CATIA Part Desgin din meniul START.
2) din meniul File→ New → Part
Apoi apare o fereastră care ne permite să
denumim fișierul pentru piesa (part‐ul) pe care
dorim să o generăm (figura 1.2).
Fig. 1.2 Alocarea unui nume pentru piesa care urmează
Interfața modulului CATIA Part Design
Interfața modulului CATIA Part Design este compusă dintr‐o zonă de lucru în care se află arborele de
specificații cu toate elementele piesei și o reprezentare tridimensională a acesteia (fig. 1.3). De asemenea
mai există bara de meniuri (în partea de sus a ecranului), instrumentele de modelare (în partea din dreapta)
și diferite opțiuni de manipulare a corpului 3D (în partea de jos a ecranului).
Fig. 1.3 Interfața modulului CATIA Sketcher și exemplu de schiță.
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Accesarea din meniul INSERT este utilă în cazul în care în interfață nu au loc toate barele de
instrumente sau când utilizatorul nu găsește instrumentul dorit. Instrumentele sunt grupate pe familii.
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Pad
Crearea unui pad presupune extrudarea unui profil pe una sau două direcții.
Prima etapă constă în crearea profilului cu ajutorul modulului CATIA Sketcher. Forma profilului poate fi
oarecare. Având profilul desenat în contur închis, se efectuează extrudarea acestuia, utilizând pictograma
Pad. Se selectează profilul Sketch.1 și apăsând pictograma Pad se afișează fereastra de dialog ”Pad Definition”
Fig. 1.5 Fereastra de dialog Pad definition
Pentru a extruda profiul pe ambele direcții (în oglindă, cu aceeași valoare) se bifează opțiunea
”Mirror Extent”. În exemplu extrudarea este de tip Dimension cu valoarea de 20 mm pe o singură
direcție.
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
La apăsarea butonului Preview se obține o reprezentare preliminară, necesară utilizatorului în
luarea unei decizii de a continua sau nu extrudare. Este suficientă apăsarea butonului OK pentru ca
profilul să fie extrudat, obținându‐se corpul solid Pad.1
Fig. 1.5 Corpul obținut după extrudarea profilului
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Există mai multe tipuri de extrudare care pot fi aplicate unui profil din punct de vedere al definiției
extrudării ca lungime (până unde să se facă extrudarea. În figura 1.6 sunt prezentate tipurile de extrudări.
Fig. 1.6 Tipuri de extrudări
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Multi‐Pad
Așa cum îi arată și numele se poate realiza o extrudare multiplă.
Fig. 1.6 Fereastra de dialog Multi‐Pad
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Multi‐Pad
Rezultatul
Fig. 1.7 Rezultatul operației Multi‐Pad
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Pocket
Constă în extrudarea unui profil în interiorul unui corp și înlăturarea din volumul acestuia a materialului
rezultat prin extrudare. Instrumentul Pocket necesită un corp și un profil.
Fig. 1.8 Instrumentul de modelare Pocket
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Pocket
Caz particular. Dacă se dorește un Pocket după o direcție oarecare și nu după normală (mod implicit)
Instrumentul de modelare Multi‐Pocket
Constă în extrudarea unui profil în interiorul unui corp și înlăturarea din volumul acestuia a materialului
rezultat prin extrudare. Instrumentul Pocket necesită un corp și un profil.
Fig. 1.11 Instrumentul de modelare Multi‐Pocket
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Shaft
Utilizat pentru generarea de corpuri solide de revoluție prin rotirea unui profil 2D în jurul unei axe. Profilul și
axa trebuie să fie create în aceeași schiță (fig. 1.12)
Se pot obține corpuri prin rotirea incompletă a schiței (fig.1.14)
Fig. 1.14 Corp prin rotirea incompleta a schiței
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Dacă o schiță conține mai multe profile, la aplicarea instrumentului Shaft, volumele create de profilele
cu aria mai mică vor fi extrase din volumul profilului cu aria mai mare, respectând coniția ca profilele
respective să nu se intersecteze (fig.1.15)
Fig. 1.15 Crearea de canale interioare din
profile desenate în aceeași schiță
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Groove.
Este utilizat pentru extragerea de material din corpuri solide, în general de revoluție, prin rotirea unui
profil sau a mai multor profile bidimensional în jurul unei axe. Deseori, aceasta este chiar axa de rotație a
corpului de revoluție.
Se creează un profil si o axa pentru generarea unui corp de revoluție. Se aplică Shaft. Apoi pe un plan
perpendicular în care a fost creata schița se creează profile oarecare. (fig. 1.16).
Fig. 1.16 Instrumentul de modelare Groove
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Hole.
Este utilizat la crearea alezajelor de formă cilindrică sau conică. Deși seamănă cu Pocket (ambele înlătură
material dintr‐un corp solid), pentru Hole alezajul va avea întotdeauna un profil circular, căruia i se pot defini
cu precizie diferite caracteristici (diametru, adâncime, poziție, existența și dimensiunile filetului etc.)
CATIA pune la dispoziția utilizatorului mai multe tipuri de găuri (fig. 1.17)
Fig. 1.17 Tipuri de alezaje create cu instrumentul Hole
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Indiferent de tipul găurii utilizatorul trebuie să specifice limitele pe care le dorește. CATIA pune la
dispoziție cinci tipuri de limite (fig.1.18).
Fig. 1.18 Tipuri de limite pentru fiecare tip de alezaj
Instrumentul de modelare Rib.
Se utilizează la extrudarea prin deplasare a unui profil de‐a lungul unei curbe, pentru a crea material.
Realizează tot o extrudare (ca și Pad) dar nu de‐a lungul unei drepte, ci a unei curbe.
Se va extruda un profil hexagonal de‐a lungul unei curbe. Se creează un profil de tip hexagonal. Pe un
plan perpendicular se trasează curba utilizată la extrudare.
Fig. 1.20 Crearea elementelor necesare instrumentului Rib
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Fig. 1.21 Instrumentul de modelare Rib
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Slot.
Se utilizează la deplasarea uni profil de‐a lungul unei curbe, pentru a înlătura material dintr‐un solid. Se
poate considera ca fiind opusului lui Rib. În cazul instrumentului Slot, este necesar un corp solid din care se
extrage materialul.
Fig. 1.22 Lucrul cu instrumentul Slot
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Solid Combine.
Se utilizează pentru generarea unui solid prin combinarea a 2 profile închise. Cele 2 profile trebuie să fie
definite pe două plane perpendiculare între ele.
Fig. 1.23 Lucrul cu instrumentul Solid Combine
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Stiffener.
Se utilizează la adăugarea unei sau a mai multe nervuri la piese, pentru a deveni mai rezistente la
solicitări mecanice. Nervurile sunt utilizate la piese cu pereți subțiri și a căror rigiditatea trebuie crescută fără
a le modifica forma și/sau grosimea.
Fig. 1.24 Lucrul cu instrumentul Stiffener
Bara de instrumente References elements
Se utilizează pentru crearea de elemente de referință: puncte, linii planuri.
Exemplu: crearea unui plan paralele cu planul yz la o distanță de 50 mm
Fig. 1.25 Crearea unui plan
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Instrumentul de modelare Multi‐sections Solid.
Servește la deplasarea unuia sau mai multor profile de‐a lungul unor curbe de ghidare obținând un
volum închis.
1) În prima fază se definesc cele două profile.
Fig. 1.26 a) Lucrul cu instrumentul Multi‐sections Solid
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
2) Este necesară unirea punctelor de inflexiune corespunzătoare celor două profile.
Pentru aceasta se utilizează opțiunea Create references line
Fig. 1.26 b) Lucrul cu instrumentul Multi‐sections Solid
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
3) Aplicarea efectivă a instrumentului de modelare Multi‐sections‐Solid
a)Se selectează cele 2 profile
b)Se aleg liniile de ghidare create anterior
Fig. 1.26 c) Lucrul cu instrumentul Multi‐sections Solid
Bara de instrumente Sketch‐Based Features
Fig. 1.28 Lucrul cu instrumentul Edge Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
b) Variable Radius Fillet.
Creează o suprafață de racordare cu rază variabilă.
Aceasta înseamnă că unei muchii îi sunt aplicate cel puțin 2 raze de racordare, de valori diferite.
Fig. 1.29 Lucrul cu instrumentul Variable Radius Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
c) Chordal Fillet.
Lucrează ca și Variable Radius Fillet, cu diferența ca după definirea punctului 3,
se face racordarea relativ la o coardă.
Fig. 1.30 Lucrul cu instrumentul Chordal Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
d) Face‐Face Fillet.
Creează o surafață de racordare între fețe care nu se intersectează între ele.
Fig. 1.31 Lucrul cu instrumentul Face‐Face Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
d) Tritangent Fillet.
Se lucreaza cu 3 fete: 2 față în față și o a treia care le unește se înlătură
( ce‐a de a treia devine suprafață de racordare)
Fig. 1.32 Lucrul cu instrumentul Tritangent Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Chamfer.
Se folosește în crearea de suprafețe de teșire. Teșirea este o suprafață plană de o anumită lungime care
unește sub un anumit unghi alte două suprafețe de‐a lungul unei muchii.
Fig. 1.33 Lucrul cu instrumentul Edge Fillet
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Draft.
Folosit pentru modificarea orientării (înclinarea) unor suprafețe, având ca element de referință o altă
suprafață sau un plan. Astfel de suprafețe se întâlnesc în general la piese obținute prin turnare pentru a ușura
extragerea lor din matriță.
Are trei sub‐opțiuni: Draft Angle, Draft Reflect Line și Variable Angle Draft
Fig. 1.34 Lucrul cu instrumentul Draft Angle
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Variable Angle Draft.
Lucrează la fel ca Draft Angle doar că se pot seta 2 unghiuri cu valori diferite.
Fig. 1.36 Lucrul cu instrumentul Shell
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Thickness.
Se utilizează la modificarea grosimii unui corp solid, prin adăugare sau prin
înlăturare de material pe o suprafață selectată a acestuia
Fig. 1.37 Lucrul cu instrumentul Thickness
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Thread/Tap.
Creează filete exterioare sau interioare, aplicate numai la suprafețe
cilindrice.
Fig. 1.37 Lucrul cu instrumentul Thread/Tap
Bara de instrumente Dress‐up Features
Instrumentul de modelare Remove Face.
Îndepărtează o suprafață selectată a unui corp 3 D. Spre exemplu
pentru a anula comanda Shell (dar fără a o șterge)
Fig. 1.38 Lucrul cu instrumentul Remove Face
Bara de instrumente Surface‐Based Features
Bara de instrumente Surface‐Based Features.
Cu ajutorul acestor instrumente se realizează diferite modificări
asupra suprafețelor sau este folosită pentru editarea celorlalte
elemente ale unui corp.
Instrumentul Split.
Se utilizează pentru a efectua secțiuni tridimensionale în corpuri
de‐a lungul unei suprafețe sau a unui plan.
Fig. 1.38 Lucrul cu instrumentul Split
Bara de instrumente Transformation Features
Bara de instrumente Transformation Features.
Conține urm[toarele instrumente de modelare:
Move (Translation, Rotation, Symmetry, Axis To Axis)
Mirror, Patterns (Rectangular Pattern, circular Pattern și User Pattern) și Scaling.
Aceste instrumente de modelare aplică diferite comenzi asupra corpurilor, multiplicarea unor
elemente ale corpurilor după a numite șabloane sau scalează aceste corpuri, utilizând ca element de
referință un punct, o față sau un paln.
Instrumentul Translation.
Se utilizează pentru a deplasa un corp de‐a lungul unei direcții, aflate într‐un plan, cu o anumită valoare.
Fig. 1.39 Lucrul cu instrumentul Translation
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Rotation.
Se utilizează pentru a roti un corp în jurul unei axe sau muchii, cu un anumit unghi.
Fig. 1.40 Lucrul cu instrumentul Rotation
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Symmetry.
Se utilizează pentru a realiza simultan deplasarea și orientarea unui corp într‐o nouă poziție, simetrică față
de cea inițială, relativ la o față sau un plan. Este oglindirea fără multiplicare a corpului respectiv.
Fig. 1.41 Lucrul cu instrumentul Symmetry
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Mirror.
Se utilizează pentru a realiza simultan deplasarea și duplicatul unui corp într‐o nouă poziție, simetrică față
față de cea inițială, relativ la o față sau la un plan.
Fig. 1.42 Lucrul cu instrumentul Mirror
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Rectangular Pattern.
Se utilizează pentru a realiza multiplicarea unui element al corpului după un șablon rectangular, sau o
matrice pătratice. Toate obiectele multiplicate sunt clone ale obiectului inițial.
Fig. 1.43 Lucrul cu instrumentul Rectangular Pattern
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Circular Pattern.
Se utilizează pentru a realiza multiplicarea unui element al corpului după un șablon circular
Fig. 1.44 Lucrul cu instrumentul Circular Pattern
Bara de instrumente Transformation Features
Instrumentul Scaling.
Se utilizează pentru a scala un corp utilizând ca referință un punct, un plan sau o suprafață plană.
Fig. 1.45 Lucrul cu instrumentul Scaling
Bara de instrumente Boolean Operations
Bara de instrumente Boolean Operations.
Conține următoarele instrumente de modelare: Assemble, Operations (Add, Remove, Intersect), Union Trim
și Remove Lump.
Operațiile booleane sunt metode de modelare uzuale și folosesc obiecte care se intersectează, prin urmare,
pun în comun un anumit volum. Întotdeauna, în urma unei operații booleane, rezultă un singur obiect. În
Uniunea Booleană volumul de intersecție este eliminat, fiind creat un singur obiect din obiectele inițiale, folosind
toate părțile geometrice exterioare.
Uniunea booleană este folosită pentru a obiecte complexe din obiecte simple, create separat, fiind o cale
mai facilă decât modelarea directă a obiectului final.
Scăderea booleană este folosită pentru a înlătura volumul de intersecție al unui obiect din altul. În urma
operației rămâne un singur obiect din care lipsește volumul intersecției cu celălalt obiect.
Intersecția booleană păstrează numai volumul intersecției celor două obiecte, eliminându‐le complet pe
acestea.
Referitor la operațiile booleane (acestea sunt bazate pe ecuații matematice complicate, care folosesc corpuri
3D, se recomandă oplanificare atentă a obiectului care se dorește a fi realizat, aceste operații booleane putând fi
înlocuite de alte procedee mai simple.
Bara de instrumente Boolean Operations
Instrumentul Assemble.
Asamblarea este o operație care include diferite specificații legate de corpurile
ansamblului pentru a crea o configurație complexă. Corpurile sunt create utilizând orice
instrument de modelare.
Exemplu: Se consideră asamblarea a două corpuri paralelipipedice.
Pentru început se creează un paralelipiped (Pad.1) în planul XY, devenind corpul PartBody
Cu ajutorul meniului [Insert] → [Body] se adaugă în arborele de specificații un al doilea corp (Body.2)
care conține al doilea paralelipiped (Pad.2) având schița tot în planul XY.
Fig. 1.46 Includerea a două corpuri în arborele de specificații
Bara de instrumente Boolean Operations
Pentru a deplasa unul din cele două corpuri se utilizează compasul.
Se agață cu mouse‐ul originea compasului (punctul roșu) și se deplasează pe o față a corpului Body.2.
Din acest moment orice deplasare a corpului se realizează doar pentru corpul pe care s‐a ”agațat”
compasul.
Se poziționează cele două corpuri unul peste celălalt astfel încât să intre în contact.
a) b)
Fig. 1.47 Utilizarea compasului la poziționarea body‐urilor
Bara de instrumente Boolean Operations
Se utilizează efectiv pictograma Assemble.
Fig. 1.48 Lucrul cu instrumentul Assemble
Bara de instrumente Boolean Operations
Opțiunea Add.
Adaugă un corp la altul pentru a forma unul singur. În urma adăugării, cele 2 corpuri
pun în comun volumul de intersecție și devin o entitate.
Exemplu: Se unesc un cilindru cu un paralelipiped.
Fig. 1.49 Lucrul cu instrumentul Add
Bara de instrumente Boolean Operations
Opțiunea Remove.
Extrage un corp din altul pentru a forma unul singur. Astfel se înlătură dintr‐un corp
volumul pus în comun cu cel de‐al doilea.
Fig. 1.50 Lucrul cu instrumentul Remove
Bara de instrumente Boolean Operations
Opțiunea Intersect.
Înlătură corpurile care intră în operația booleană, păstrând numai volumul comun,
cel de intersecție.
Fig. 1.51 Lucrul cu instrumentul Intersect
Bara de instrumente Boolean Operations
Instrumentul Union Trim
Realizează unirea specială a două corpuri (A și B) respectând un set de reguli.
Regula 1: Se alege fața care se dorește a fi păstrată (pe corpul A), corpul rezultat fiind format din
corpul B și din porțiunea din corpul A aflată între fața selectată și corpul B.
Regula 2: Se alege fața care va fi înlăturată(pe corpul A), corpul rezultat fiind format din uniunea
dintre corpul B și corpul A cu excepția porțiunii din corpul A dintre fața selectată și corpul B.
Bara de instrumente Boolean Operations
Se realizează cele 2 corpuri A și B
Fig. 1.52 Cele 2 corpuri
Bara de instrumente Boolean Operations
De unde se pleacă
Fig. 1.53 Lucrul cu instrumentul Union Trim (regula 1) (se păstrează)
Bara de instrumente Boolean Operations
De unde se pleacă
Fig. 1.54 Lucrul cu instrumentul Union Trim (regula 2) (se înlătură)
Bara de instrumente Boolean Operations
Opțiunea Remove Lump.
Oferă posibilitatea remodelării unui corp prin înlăturare de material. Se specifică
care fețe se doresc a fi înlăturate sau care să fie păstrate.
Exemplu. Dintr‐un paralelipiped se extrage o bucșă
Fig. 1.55 Realizare 2 piese
Bara de instrumente Boolean Operations
Extragere bucșă din paralelipiped. Cu comanda Remove
Fig. 1.56 Lucrul cu instrumentul Remove
Bara de instrumente Boolean Operations
Extragere bucșă din paralelipiped. Cu comanda Remove
Fig. 1.57 Lucrul cu instrumentul Remove Lump
Elemente de măsurare a corpurilor
CATIA permite efectuarea de operații de măsurare a distanțelor și a unghiurilor între entități geometrice
sau între anumite puncte.
CATIA pune la dispoziție trei instrumente de măsurare: Measure Between, Measure Item și Measure
Inerția.