GEOMETRI

Puncte. Drepte. Plane. Teoreme

Punctul, dreapta, planul, noţiuni fӑrӑ definiţie (noţiuni primare). Se descriu.

Punctul, urma lӑsatӑ de creion pe coala de hârtie. A  Bx

Dreapta, un fir de atӑ bine întins (firul nesfârşitӑ). a

Planul, suprafaţa liniştitӑ a unei ape (nesfârşitӑ). 

Geometria, se contruieşte cu noţiunile punct, dreaptӑ, plan + Axiomele A 1,A2, A3, A4, A5, A6 ca
liant în construcţie.

Axiome
A1 Prin douӑ puncte distincte trece o dreaptӑ şi numai una
A B
x x A  B dr AB unicӑ

A2 Find date trei puncte necolinare, existӑ un plan şi numai unul care sӑ le conţinӑ
ABC A x C
x
A, B, C necoliniare C) = unic. x B

A3 Dacӑ douӑ puncte distincte A şi B sunt situate într-un plan, atunci dreapta determinatӑ de ele
are toate punctele în acel plan.
A
 
A  B dr AB 

A4 într-un plan, printr-un exterior unei drepte se poate duce o paralelӑ la ea şi numai una

A Aa (Postulatul lui Euclid)

x Ab b unicӑ
a b || a
A5 Dacӑ douӑ plane distincte au un punct comun, atunci ele mai au cel puţin încӑ un punct
comun.
A   ∩ b (au o dreaptӑ comunӑ)
 

D
Existӑ patru puncte nesituate în acelaşi plan (necoplanare) A C
A, B, C necoliniare C) şi D  (ABC).
B

Relaţii între puncte, drepte şi plane. Teoreme

Poziţiile relative a douӑ drepte în spaţiu
A B A a Ax
b x x a b a

confundate b
concurente

A  a, A  b a = b a∩b a∩b =  (a||b)

B  a, B  b
a
b
necoplanare
a∩b =  ; a || b
Poziţiile relative ale unei drepte faţӑ de un plan
a


inclusӑ înteapӑ paralelӑ

d  d ∩  a || 
a

a b 

T1 a || b a || 
b 

Poziţiile relative a douӑ plane




coincid concurente
(ABC) =  ∩d paralele


ba

T2 a, b 

a ∩ b = {A}  ||
 a || b || 

Teoreme de paralelism
T3
b a
a || 
a  a || b

∩ b


T4
a || b
a  a || b || c Teorema, acoperişului"
b 
∩ c

T5
a || b c Tranzitivitatea relaţiei
b || c a || c b de paralelism
ac a

b 
T6

||
a
∩ a a || b

∩ b

T7
||
xA A'
a ∩ b ∩ '}
AB BC
a ∩ b ∩ '}  ' '  ' '  xB B' x x
AB BC
a ∩ Cb ∩ C'}
x C C'

a b

Teoreme de perpendicularitate
T8
da
db d  
a, b 
a ∩ b = {A}

T9 a b
a
ab
b  
d



  d
|| 
 d

Teorema celor trei perpendiculare

eorema directӑ eorema reciprocӑ 1 eorema reciprocӑ 1

d d d 
 a  a  a  a  a
AB, a  AB, a   a d  
AB, a 

Unghiul unei drepte cu un plan

B Pr AB = A'B'
u
A C (AB, 'B') = (AB,AC) = BAC
unde AC || A'B'

' B'  m(AB, m(BAC) = uo

A'B' = AB.cos u o

Ungi diedru
 ∩ d
a  d, a  a,b)
b b  d, b 
Dacӑ m( 

a 
 
d

T14 Plane perpenculare

a
  
a 

a
 

Proiecţia unei figuri geometrice pe plan

PrABCD = ABC'D'
Aproiecţiei = A figurii . cos u , u = m ((ABCD) , (ABC'D'))
D C

 D' C'



Poliedre A' C' C
Prisma
Al = suma ariilor feţelor laterale

At = A1 + 2Ab C

V = Ab.h
B B
Pentru prisma dreapţӑ Al = Pb .h Prisma dreaptӑ h = AA' Prismӑ oblicӑ h > AA'
Pb perimetrul bazei;

Prisme particulare

1. Paralelipiped dreptunghic (feţele sunt dreptunghiuri)

B' C' Al = 2ac +
At = 2ab + 2ac + 2bc
A' B' V = a. b. c

d c d2 = a2 + b2 + c2

D ACC'A' secţiune diagonalӑ

b
A a B

2. Cubul
B' C' Al = 4a2
A' At = 6a2
B'
d a V = a3

D
 C d = a√ 3
a
A a B
3. Prisma regulatӑ (bazele sunt poligoane regulate)
A' C' D' C'
A'
A'

A C C A

B A B B C
Prismӑ triunghiularӑ Prismӑ patrulaterӑ Prismӑ hexagonalӑ
regulatӑ regulatӑ regulatӑ
l2 √ 3 2 3l 2 √ 3
Ab = 4
Ab = l Ab = 2

V
4. Paralelipiped (feţele sunt paralelograme)
Piramida 1
Al = suma ariilor feţelor laterale
At = A l + A b
A b .h
V=
3
A C

P b ap
Pentru piramida regulată Al = ; ap - apotema piramidei regulate
2
1. Piramida triunghiulară = tetraedru
2. Piramidă triunghiulară regulată (ABC echilateral VA = VB = VC)
3. Tetraedru regulat (VA = VB = VC = AB = AC = BC)
4. Piramida patrulateră regulată (ABCD pătrat)
5. Piramidă hexagonală regulată.
Triunghiuri dreptunghice importante la piramida regulată

V VO - înălțimea
OM - apotema bazei
VM - apotema piramidei

O M 1) VOM (m(VOM) = 90o)

V VM = ap
1
MC = din latura bazei
2
CV - muchia laterală

M C 2) VMC (m(VMC) = 90o)

V VO = h
OA - raza cercului
circumscris bazei
O A VA - muchie laterală
3) VOA (m(VOA) = 90o)
Tetraedru regulat
V
VA = VB = VC = AB = BC = AC = l
l 6
h= √
3

3l 2 √ 3 l3 √ 2
A C Al = ; At = l 2 √ 3 ; V =
4 12

Trunchiul de piramidă V

Al = suma ariilor feţelor laterale

At = A l + A B + A b
h
V = 3 (AB + Ab +√ A B . A b
Pentru trunchiul de piramidă regulată C

( PB + Pb ) a pt
Al =
2
apt - apotema trunchiului de piramidă
 Trunchiul de piramidă regulată provine dintr-o piramidă regulată prin secționarea cu
un plan paralel cu baza.

V V V

A C C
A
Trapeze dreptunghice importante ȋn trunchiul de piramidă regulată
M'
O' OO' — ȋnălțimea trunchiului
OM - apotema bazei mani
O'M' - apotema bazei mici
MM' - apotema trunchiului

O M
C'
M' MM' = a
MC, M'C' - jumătăți din laturile
bazelor trunchiului
CC' - muchie laterală

M C
O' A' OO' — ȋnălțimea trunchiului
OA, O'A' - razele cercurilor
circumscrise bazelor
AA' - muchie laterală

O A
Corpuri rotunde
Cilindrul circular drept
OO' = h, OA = O'B = R, AB = G =h
Al = 2πRG
At = Al + 2Ab
At = 2πR(G+ R)
V = Ab.h
V = πR2h

Secțiunea axială
este dreptunghiul ABCD
AB = G = h C B
BC = 2R
D A
D

Desfășurarea cilindrului ȋn plan

AA'B'B dreptunghi
AA' = Lcerc =2πR
AB = G
Conul circular drept
Al = πRG
At = Al +Ab
At = πR(G+R)
A b .h
V=
3
π R2 h
V=
3

VO = h ; OA =R ; VA = G.

Desfășurarea conului
B' Rsect = G
Asect = Al con
larc sect = Lcerc de bază con
R n
G = 360

Secțiunea axială
este triunghiul VAB
V V
AB = 2R
VA = VB = G
A A
Trunchiul de con circular drept
OO' = h , OB = R, O'C = r, BC = G
Al = πG(R+r); At = Al + AB +Ab
πh 2 2
A V= (R + r + Rr)
3
AB = πR2, Ab = πr2

Secțiunea axială
este trapazul ABCD
O' C O' AB || CD
AB = 2R ; AD = BC = G
CD = 2r
A

A
Sfera C

B OA = OB = OC = R
A Asf = 4πR2
O

4 πR3
Vsf =
3

o A OA = Rsf
P
O. PA = rsect
OP = d(O, 
OPA(m(OPA) = 90o)
Q
Colată sferică
o
P Acalotei = 2πRh
R raza sferei
h = PQ ȋnălțimea calotei

Q
Zonă sferică

O
Azonei = 2 πRh
R raza sferei
P h = PQ ȋnălțimea zonei
Secțiuni paralele cu baza ȋntr-o piramidă, ȋntr-un con
V Planul intersectează corpul geometric.
S-au format corpurile :
piramida mică (con mic);
piramida mare (con mare);
trunchi piramidă (trunchi con);
(ABCD) ... ~ (A'B'C'D') ...

A D
V
B C

Apar rapoartele:
A' B' VO' O' A ' VO'
1) AB = VO ; OA = VO ;
Ab
2) AB
= ¿; A
A l corpmic
3) A l corp mare
= ¿;
V corpmic
4) V corp mare
=¿
Reprezentarea punctelor ȋntr-un sistem de axe ortogonale
1) A(x1, y1), B(x2, y2)
lungimea segmentului AB:
AB = √ (x 2−x 1)2 +( y 2− y 1)2
Fie M(xm,ym) mijlocul segmentului AB.
x1 + x 2 y +y
Atunci xm = ; ym = 1 2
2 2
2) A(x1, y1), B(x2, y2), C(x3, y3)
Fie G(xG, yG) centrul de greutate al ABC.
x1 + x 2 + x3 y + y +y
Atunci xG = ; ym = 1 2 3 .
2 2
y

y2 B

y2 - y1
y1 A
x2 - x1

x' x
O x1 x2

y'