1

T. Nicoară, curs 4
Vechiul Regim fiscal şi modernizarea
- ideea de Reformă implică măsuri economice şi social-politice; scop: să pună de acord
realitatea economică şi socială cu exigenţele prezentului sau cele impuse de o
conjunctură externă
- sec XVII-XVIII: Principatele - exigenţele reformatoare în materie de fiscalitate, din partea
IO

Relaţia Principate-IO:
- a doua jumătate a sec XVI: ca urmare a degradării stării politice şi economice a IO,
dominaţia sa asupra Ţărilor Române devine presantă
eg: creştere fără precedent a obligaţiilor faţă de IO, mai ales cele în bani, materializate
prin tribut şi alte cheltuieli legate de obţinerea sau (re)confirmarea domniei
- după Mihai Viteazul, sumele ce ies din ţară sunt exorbitante, într-o creştere continuă;
aşadar, consecinţă directă asupra status-quo-ului: fiscalitatea excesivă, resimţită foarte
dur de toţi contribuabilii
- numărul obligaţiilor fiscale ajunge chiar la 20 pe an, dar sunt principi ce percep şi 40 pe an
- există mai multe puncte de vedere privind creşterea fiscală; unul ar fi:
 cererea de bani, de lichidităţi a dus la o orientare spre economia de piaţă (pentru a
face rost de bani!) şi la o dislocare a economiei naturale
 producătorii sunt obligaţi să vândă penmtru a avea lichidităţi
 se produc mai ales bunuri agricole, dar foarte multe venituri se obţin din creşterea
animalelor
 banul regla priorităţile producţiei şi nu necesitatea de consum a producătorului
- datorită războiului de 15 ani, marele domeniu boieresc se dezorganizează
 ţăranii (sate de rumâni, vecini) şi contribuabilii fug; fenomen invers proporţional cu
nevoia statului - se ajunge la Legarea de Glie - 1628, Miron Barnovschi(Moldova) +
1595, Mihai Viteazul (ŢR) - nu foarte eficiente
- măsurile de asanare a situaţie se impun într-un ritm foarte lent; există o rezistenţă
redutabilă la "noutăţi"
- în plus, era o societate esp agrară, deci conservatoare

- primele măsuri care au în vedere creşterea numărului contribuabililor propun o relaxare

fiscală care să ducă la o creştere globală a venitului - gândire modernă în domeniul fiscal
- primele măsuri concrete: Miron Barnovschi, în Moldova - stabileşte că vecinii fugiţi înainte
de 1621 pot reveni în satele lor, fără nici o obligaţioe; revenirea lor duce la organizarea de
SLOBOZII=sate noi, de colonizare; au anumite facilităţi fiscale, dar contribuie la veniturile
generale ale statului: dare fixă, termene fixe, plăteau mai puţin decât ceilalţi contribuabili
(sistem al RUPTEI)
- în ŢR - aşezarea fiscalităţii se face la 1631 DAR reforma cea mai importantă îi aparţine lui
Matei Basarab: sistem de măsuri
 pe seama vistieriei ţării veniturile mănăstirilor închinate (naţionalizare parţială - a unor
mănăstiri mari)
 sistem de impunere - sistemul TALERULUI=dare pe avere, direct proporţională cu
averea
 desfiinţarea NĂPASTEI=plata obligaţiilor fiscale de cei rămaşi în locul celor fugiţi;
desfiinţarea astfel a răspunderii colective - prima breşă în sistemul acesta tradiţional în
al răspunderii colective în faţa impozitelor
 2

- din a doua jumătate a sec XVII lucrurile se complică, datorită conjuncturii: războaie,
epidemii, foamete
- iniţiativa unei reforme fiscale: Antioh Cantemir (fratele lui Dimitrie Cantemir) - 1699
 generalizează RUPTA asupra tuturor - o dare fixă în patru rate anuale
 celelalte impozite, esp cele extraordinare (eg: VĂCĂRITUL - totuşi, dare echitabilă,
pentru că se plătea după nr de vite - valoarea; fusese adus în Moldova de Constantin
Duca, iar înainte, în ŢR - de Brâncoveanu) sunt desfiinţate
- măsuri similare: 1701 - Constantin Brâncoveanu
 stabileşte o dare fixă, anuală, în patru rate
DAR nevoia de bani pentru a satisface cererile IO: 1703 - 2X tributul faţă de turci - aşadar
Brâncoveanu impune o dare extraordinară: văcăritul - compromite esenţa reformei din
1701

- sec XVIII: cei mai răsăriţi din fanarioţi vor relua măsurile din 1699, 1701
- Nicolae Mavrocordat: set de măsuri ce vizau o stabilitate fiscală; rupta - 4 rate
DAR în 1713, constrâns de necesităţi ia şi el un al "5-lea sfert" chiar în anul în care aplică
Reforma (!!! Bugetul: se pleca de la cheltuieli, ce se împărţeau la contribuabili)
- ŢR - 1723 - Nicolae Mavrocordat încearcă să reorganizeze finanţele: o dare plătibilă de 4
ori pe an DAR contribuabilii tot fugeau
 1728 - Pecetluiri - asemenea unor chitanţe fiscale; documente individuale: proces de
individualizare a responsabilităţii în faţa impozitelor
- Grigore Ghica - între 1726-1733 impune o dare fixă în patru sferturi şi suprimă năpasta:
pregătesc spiritul public şi mentalitatea colectivă pentru noi reforme
- deceniile 3 şi 4 ale sec XVIII - Constantin Mavrocordat: reforme gradate ce pleacă de la
fiscalitate şi se extind asupra tuturor aspectelor din viaţa societăţii româneşti
 un ordin al sultanului îi dă mână liberă pentru orice măsură necesară aşezării ţării, mai
ales după războiul dintre 1736-1739 şi reintegrarea Olteniei în ŢR
 (1) boierimea e împărţită pe categorii
(2) cei care au funcţii publice primesc salarii
(3) o singură dare, plătibilă în patru sferturi
(4) desfiinţează răspunderea colectivă faţă de fisc
(5) desfiinţează dările în natură - convertire în bani
 măsurile fiscale sunt însoţite de altele: aparat de funcţionari care să adune dările şi
altul ce să vâneze abuzurile
 f important: abolirea responsabilităţii colective şi restrângere masivă a categoriilor
fiscale privilegiate
 acest pachet de măsuri a condus la preocupări ale controlului numărului de
contribuabili: catagrafii, recensăminte fiscale
- alţi fanarioţi au luat şi ei astfel de măsuri
- din păcate, reformele în materie fiscală nu au dăinuit pentru că:
 prezenţa turcilor
 rapacitatea domniilor fanariote
se ajunge la "triplarea" sferturilor; ba chiar la 20 de "sferturi" pe an; expresia: "a da bir cu
fugiţii"
- avem de-a face în spiritul public al fanarioţilor cu tendinţe de modernizare
- ca şi în alte părţi ale Europei, despotismul luminat a încercat o reorganizare fiscală DAR
trecerea de la Vechi Regim la modernitate va duce la noi rupturi, discontinuităţi; aceste
măsuri, reluate şi reorganizate de fanarioţi vor duce la o atitudine modernă în finanţe
 3

Transilvania
- principala unitate fiscală: POARTA=numărul de la casă
- cum se nasc impozitele?
 impuse mai ales de războiul cu IO - fiecare gospodărie dădea bani
- în ultimele decenii ale sec XVI: un nou sistem de calcul, care ia ca etalon numărul de
animale deţinut de un contribuabil
 1 iobag - ce deţinea patru boi sau cai: 99 dinari=aprox cu un florin (valora 100 dinari); 1
florin întreg pentru comitatele din Partium
 alte animale mici - eg: 10 oi echivalau cu 4 boi - chiar cu jumătatea etalonului: doi boi
erau 50 dinari;
 dacă era mai puţin de jumătatea etalonului: scutit de dare
sistem funcţional doar între 1578-1580, apoi se revine la sistemul porţilor fiscale
- plata acestor dări se făcea iniţial o dată pe an, apoi de două ori pe an
- din aproape în aproape se impun dări extraordinare (tuturor categoriilor! Nu există
privilegiaţi în cazul acestor dări), ce încep să se permanentizeze
- când aveau nevoie mare de bani, principii Transilvaniei impuneau SUBSIDII (aprox 40-50
dinari/poartă fiscală): pentru întreţinerea Curţii princiare şi ridicarea cetăţilor
- din 1595 nu se mai plăteşte darea faţă de sultan, dar sumele vor fi convertite în dare,
pentru întreţinerea garnizoanelor; darea: între 0,99-1,25 florini
- 1603: guvernarea generalului Basta
 trecerea de la Porţi la numărul de animale sau alte bunuri echivalate cu numărul de
animale (eg: iobagii ce au vaci, boi sau cai - 50 bani; dacă nu aveau - 20 bani pe cap;
locuitorii oraşelor libere regeşti - 50 bani sau 20 bani pe cap; saşii aveau privilegii, dar
şi obligaţii); sistemul: CONTRIBUTIO - scopul era să rămână singurul dar acest lucru
nu va fi respectat
- sistematizarea impozitelor, dar realităţile sunt dure
 1606 - Stările şi Ordinele Transilvaniei decid creşterea obligaţiilor fiscale: cei ce
deţineau un bou plăteau 32 bani; fiecare animal mic valora 2 bani; capii de familie de
sex masculin ce nu aveau avere plăteau 12 bani/cap, iar văduvele fără bani - 6
bani/cap
 sept 1607 - criterii: numărul de sesii=1/2 hectar - după 1 sesie întreagă (28 bani), o
jumătate de sesie (14 bani); secuii - la fel ca nobilii - doar dacă aveau moşii în comitat
 1608: inventarierea contribuabililor; criteriu fiscal: numărul de animale; 10 capi de
familie alcătuiau o poartă fiscală - lucru ce rămâne de bază tot sec XVIII
- sistemul nu va fi respectat cu stricteţe
 1658, 1660 - ani de criză: + capitaţia sau darea pe animale (esp în secuime)
- oraşele săseşti: sumă globală, adunată apoi printr-un sistem progresiv pe venit
- darea obişnuită este plătită de iobagi, meseriaşi, mici nobili; în situaţii excepţionale şi de
magnaţi; i se adaugă darea generală - obligaţiile faţă de IO
- 1623 - Gabriel Bethlen - prima reformă fiscală
 20 florini pe an în patru rate; din a doua jumătate a sec XVII: dare în două rate
- principele şi Dieta deţin puterea şi în acest domeniu
 Dieta era cea care vota cuantumul contribuţiei propus de principe
- în situaţii extraordinare:
 1602 - Basta - dare de 1,5 florini/poartă pentru întreţinerea trupelor imperiale; Clujul -
trebuie sa dea un total de 500 de florini
 Basta mai impune o dare: 25 dinari/poartă
 4

 1657 - dare pentru răscumpărarea nobililor transilvăneni luaţi prizonieri de tătari, în

urma expediţiei în Polonia a lui Gh.Rakoczi II
- după instalarea IH: creştere a obligaţiilor
 tributul faţă de IO este înlocuit cu suma fixă faţă de IH: 50.000 taleri în timp de pace şi
400.000 florini renani în timp de război
- situaţie specifică a Transilvaniei: bunurile fiscale sunt bunurile ce au intrat în posesia
statului după secularizarea din sec XVI: dijma bisericească şi anumite proprietăţi care
rămâneau fără stăpân
- de pe teritoriul săsesc, fiscul lua doar un sfert din dijmă
- după instaurarea IH şi până în 1730 se păstrează sistemul porţilor; apoi: sistemul
CALCULILOR: păstra impunerea colectivă şi modul de repartiţie vechi
- 1730, Dieta Transilvaniei: 100 de unităţi/calculi repartizate în felul următor:
 37 - comitatele şi districtele nobiliare
 38 - scaunele şi districtele săseşti
 17 - scaunele secuieşti
 8 - oraşele libere regeşti
- Dieta nu dorea să evidenţieze capacitatea reală de plată a contribuabililor, dar IH trebuia
să controleze cumva situaţia: un nou sistem
- sistemul fiscal se va moderniza la mijlocul sec XVIII
 1754 - sistemul Bethlen
 1763 - sistemul Bucow
 1769 - sistemul Bruckenthal
au raţionalizat profund finanţele Transilvaniei şi au realizat un sistem modern:
 darea pe cap şi darea pe avere (la fel ca azi!)
 individualizarea impozitului pe fiecare contribuabil
 impozitul direct proporţional cu averea
 fiscalitatea e scoasă de sut atribuţiile Dietei, care pierde o pârghie a puterii
- şi IH, în sec XVIII: impozite extraordinare
 pe lux - bijuterii
 pe cai, echipaje, caleşti
 pe muzică
!!!suprataxă pe calendar şi jocurile de noroc

Cum au funcţionat sistemele în Banat?

- 1719: cucerirea
- contele Florimond Mercy=guvernator (burgund de origine): propune dări direct
proporţionale cu averea după o conscripţie temeinică
- unitatea impozabilă: capitaţia/casă - pe capul unei familii + primii 2 fii ce au mai mult de 15
ani
 după avere: în funcţie de valoarea bunurilor mobile, esp animale
 capitaţia era de 5 florini pe gospodărie; plătibilă în 3 rate
 pentru fiii căsătoriţi: 4 florini; pentru fiii necăsătoriţi: 3,5 florini
 negustorii şi meseriaşii: 6 florini
- reforma administrativă (1751-1753) - conduce la o creştere a cunatumului contribuţiei
celor două dări (avere şi capitaţie) + adaugă taxa duminicală=30 creiţari/supus -
diferenţiată în funcţie de şes, deal, munte + tabele foarte clare ale contribuabililor
 5

- 1769 - contele Clari=guvernatorul - reformă fiscală:

 cele trei categorii: câmpie, deal, munte
 capitaţia e modificată
 taxa duminicală şi cea pe pământuri - înlocuite de impozitul funciar
- meseriile erau impozitate diferenţiat; există 6 categorii de meseriaşi: plăteau între 5-50 de
florini
- sistem CADASTRAL=foarte clară evaluare a terenurilor; încep să apară cărţile funciare
- IH - una din pârghiile esenţiale ale politicii lor în Transilvania: impunerea nobilimii la taxă
(esp impozit funciar) DAR se confruntă cu o rezistenţă incredibilă a acestora
 1760 - Iosif II era co-regent: prima încercare de a taxa nobilimea, pe pământurile
nobiliare
- datorită acestor măsuri fiscale, IH scot din Transilvania tot mai mulţi bani
 1691 - Diploma Leopoldină prevedea 50.000 taleri pe timp de pace, 400.000 florini
renani pe timp de război DAR
 1690 - 800.000 florini renani
 1692 - 900.000 florini renani
 1694 - 800.000 florini renani
 1695/6-1700 - aprox 900.000 florini renani !!!!!!!!!!!2X faţă de D.Leopoldină!!!!!!!

- 1754: instituirea primului sistem modern de fiscalitate: comisie în frunte cu Gabriel Bethlen
ce era cancelarul Curţii
 localităţile sunt împărţite în trei clase, în funcţie de calizatea pământului şi distanţa faţă
de pieţele de desfacere pentru produse agricole, dar şi în funcţie de numărul de
vite/gospodărie
(1) clasă: Braşov, Sibiu
(2) clasă: Mediaş, Cluj, Bistriţa, Târgul Mureş, Turda, Sighişoara, Alba Iulia, Gherla,
Făgăraşi, Slatina
(3) clasă: Aiud, Reghin, Deva, Dej, Odorhei, Sebeş
fiecare era împărţită apoi în patru zone, după gradul de rodnicie al pământului

- IH - în aprox 100 de ani au încercat să îi oblige pe românii din Transilvania să reducă

numărul de sărbători
 1700-1783: scade nr de sărbători pt ortodocşi (52 duminici+32 zile) şi greco-catolici
(52 duminici+16 zile)
- capitaţia era diferită în funcţie de condiţia juridică şi de avere
 iobag - 2 florini
 jeleri - 3 florini
 ţărani liberi - 4 florini
 în general: taxele de pe pământul săsesc - mai mari; iar pământul saşilor plătea o
sumă totală mai mare
 nobilii - cu 1 singură sesie şi ţăranii liberi - 2 florini şi 40 creiţari
- există scutiţi de dări
 preoţii religilor recepte şi porţile canonice (pământurile date ca să se întreţină)
 nobilii - dar nu erau scutiţi de impozit funciar

Avantaje - plusuri ale sistemului

 6

 pornea de la unitatea productivă (eg: nr de vite) pentru a construi suma totală

 nevoia unei rectificări periodice în funcţie de situaţia de pe teren
 pentru perfecţionarea sistemului - o comisie - propunere a generalului Bucow, care în
1762 simplifică sistemul: nu există diferenţă între locuitorii de pe pământ regesc şi cei
din comitate, secuime
- deoarece capetele de vite au devenit elemente de impozitare, oamenii le-au vândut pentru
a plăti mai puţin + anumite pământuri au rămas necultivate (pt că nu exista impozit) -
aşadar, Bucow impune un impozit standard: pt pământ cultivat sau nu
- capitaţia: orăşenii - 6 florini, ţăranii liberi - 4 florini, jelerii - 3 florini, iobagii - 2 florini,
vagabonzii - 1 florin

- 1769: guvernatorul O'Donnel primeşte din partea Curţii ordinul de a evalua posibilitatea
impozitării nobililor, ia Samuil Bruckenthal avansează un proiect în acest sens
 sunt impozitate toate pământurile
 dacă aveai un venit de un florin, plăteai 6% - 6 creiţari

Consecinţele:
- sistem de impozitare modern: venituri tot mai mari
eg: 1763 - Transilvania - 1 milion 225.634 florini 16,5 creiţari
1794 - Transilvania - 1,440,050 florini 16 creiţari
- instituţiile care administrau strângerea impozitului
 Comisariatul suprem provinicial
 Exactoratul provincial
ambele, subordonate Guberniului Transilvaniei pt a asigura:
 decontare la timp a sumelor colectate
 vs abuzurile funcţionarilor fiscali

- Iosif II are ca prioritate: să impoziteze şi nobilii, dar încercare zadarnică datorită împotrivirii
încrâncenate a acestora
 reacţia puternică a stărilor - eg: Dieta din Cluj - 1790-1791 - reacţie foarte dură:
propune scutirea de impozite, chiar a micii nobilimii; motiv: apără ţara
 dieta din 1792 - chiar o comisie, pentru un nou sistem de impozitare - sub conducerea
lui Al.Bethlen; cer revenire la cuantumul datoriilor conform Diplomei leopoldine;
propunerile vor fi sancţionate doar în 1848
- fiscalitatea este puternic resimţită la nivelul contribuabililor
 călător britanic - 1702, taxe grele - 4X mai mari decât cele din vremea stăpânirii IO
- rezultatele acestor eforturi:
 conscrieri mai exacte ale contribuabililor (de la aprox 83.000 în 1713 - se ajunge la
aprox 310.000 în 1795)
 contribuţiile cresc şi ele
- în ciuda creşterii globale a sumei, contribuabilul a plătit în medie cam 4 florini renani aprox
valoarea unei perechi de boi
- fiscalitatea a provocat un sistem insecurizant: fenomen al evaziunii fiscale - fuga
contribuabililor
- abuzuri legate de percepţia impozitelor şi servituţi legate de transportul unor materiale
(reconstrucţia drumurilor, podurilor) - deranjau contribuabilii
- sistemul modern IH de fiscalitate nu a reuşit să impoziteze nobilimea (aprox 5-6% din
totalul populaţiei)
 7

- din 1769 Transilvania aparţine unui sistem fiscal modern - până pe la mijlocul sec XIX;
apoi: lucrurile se schimbă peste tot în IH