Peste 2/3 din supafata terestra este ocupata de mari si oceane,

care formeaza Oceanul Planetar. Terra este supranumita si

“planeta albastra” datorita acestui fapt.  Apa este cea mai
raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din
suprafata globului terestru. Ca si aerul, ea constituie factorul
principal al mentinerii vietii pe pamant. Apa este o resursa
naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica. In natura
apa urmeaza un circuit. Se poate vorbi despre apa de ploaie, apa
raurilor si izvoarelor, apa de mare, etc. Apa pura se obtine din
apa naturala prin distilare repetata in conditii in care sa nu poata
dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele in care
este conservata. Apa prezinta o serie de propietati de celelalte
hidruri ale nemetalelor vecine in sistemul periodic. Aceste
propietati se numesc “anomaliile apei”. Apa este lichida intr-un
interval mare de temperatura (00C si 1000C). Aceasta anomalie
este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen. Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele
care contin hidrogen legat covalent de un element puternic
electro negativ care are volum mic si electroni neparticipanti.
Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat
legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.
Apa este esenţială pentru apariţia şi menţinerea vieţii. Totul
depinde de apă, iar în natură ne poate fi atât prieten, cât şi
duşman. Apa are un important rol în sculptarea mediului
înconjurător, fiind responsabilă de unele hazarde naturale. .   
Pământul este acoperit de apă în proporţie de 71%, această
estimându-se la 535.092.250.000 m3. Dar din toată această
imensă cantitate, mai puţin de 1% este apă dulce sau potabilă.
Cel mai mare nor de vapori de apă cunoscut a fost descoperit de
oamenii de ştiinţă NASA în jurul unei găuri negre aflate la o
distanţă de 12 miliarde de ani lumină de Pământ. Aici este de
140 trilioane de ori mai multă apă decât în toate oceanele de pe
planeta noastră.
 Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor
vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin

hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor

vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin

hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor

vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin

hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor

vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.
 Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin
hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor

vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin

hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor

vecine in sistemul periodic. Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”.

Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (0 0C si 1000C).

Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de
hidrogen.

Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin

hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are
volum mic si electroni neparticipanti.

Legatura de hidrogen este electrostatica, mai mult slaba decat

legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni.

Intoxicaţia cu apă
26. Consumul rapid a unei cantităţi mari de apă poate duce la
intoxicaţia cu apă.
Intoxicaţia cu apă se produce atunci când apa diluează nivelul de
sodiu în sânge şi provoacă un dezichilibru de apă în creier.

Intoxicaţia cu apă este cel mai probabil să apară în timpul

perioadelor de performanţe atletice intense.
27. Leonardo da Vinci şi Niccolo Machiavelli cândva au alcătuit
un plan de a folosi apa pentru a câştiga în război, prin devierea
râului Arno.

Da vinci a fost obsedat de apă; el desena vârtejuri la nesfâşit. De

asemenea, el a lucratmult pentru a înţelege cum ea curge, cu
mult înainte de apariţia domeniul dinamicii fluidelor.